Ziua Unirii 2025 la Munte Valea Oltului Caciulata Hotel Traian***
Va invitam sa petreceti Ziua Unirii impreuna cu prietenii in Caciulata !
PACHET servicii turistice Ziua Unirii 2025:
- cazare 2 nopti in perioada 24.01-26.01.2025;
- mic dejun bufet;
- Cina Festiva de Ziua Unirii;
- acces Centrul Wellness & SPA cu piscina cu apa termala, sauna hammam, sauna finlandeza, sauna cromoterapie si aromoterapie, jacuzzi, salina cu sare Himalaya si Praid, fantana de gheata.
Reducere copii:
- 1 copil 0-6,99 ani in camera cu 2 adulti beneficiaza de gratuitate;
- 1 copil 7-13,99 ani in camera cu 2 adulti achita 160 lei/sejur pentru masa;
- 1 copil peste 14 ani in camera cu 2 adulti achita 320 lei/sejur pentru masa;
- pat pliant, la tariul de 33 lei/zi.
Tarifele nu includ taxa de statiune (aproximativ 10 lei/sejur/persoana), aceasta se achita la receptie.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 10 Ianuarie.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Valcea Localitate - Statiune: Calimanesti Caciulata Tip masa: Mic dejun + Cina Festiva Plecare: 24 Ianuarie Durata: 2 noptiZiua Unirii 2025 la Munte Valea Oltului Caciulata Hotel Traian***
Va invitam sa petreceti Ziua Unirii impreuna cu prietenii in Caciulata !
PACHET servicii turistice Ziua Unirii 2025:
- cazare 2 nopti in perioada 24.01-26.01.2025;
- mic dejun bufet;
- Cina Festiva de Ziua Unirii;
- acces Centrul Wellness & SPA cu piscina cu apa termala, sauna hammam, sauna finlandeza, sauna cromoterapie si aromoterapie, jacuzzi, salina cu sare Himalaya si Praid, fantana de gheata.
Reducere copii:
- 1 copil 0-6,99 ani in camera cu 2 adulti beneficiaza de gratuitate;
- 1 copil 7-13,99 ani in camera cu 2 adulti achita 160 lei/sejur pentru masa;
- 1 copil peste 14 ani in camera cu 2 adulti achita 320 lei/sejur pentru masa;
- pat pliant, la tariul de 33 lei/zi.
Tarifele nu includ taxa de statiune (aproximativ 10 lei/sejur/persoana), aceasta se achita la receptie.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 10 Ianuarie.
Optional transport, transferuri.
Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este localizată de-a lungul drumului european E81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona studiată se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic de elementele de civilizaţie şi cultură.
Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.
Asezata sub umbra majestuoasa a Muntilor Cozia, Statiunea Calimanesti-Caciulata (21 km de Ramnicu Valcea-spre sud si 80 km de Sibiu- spre nord), este renumita pentru izvoarele termale, aerul usor ionizat negativ, atractiile sale turistice.
Dovezi ale folosirii apelor minerale din zona Călimăneşti - Căciulata datează din vremea romanilor care au construit aici fortificaţii şi terme. Căciulata, împreună cu Călimăneştiul sunt atestate documentar în 1388. Mai târziu, călugării Mânăstirii Cozia au construit aici o bolniţă pentru tratament utilizată, între alţii, de Mircea cel Bătrân şi Matei Basarab, domnitori ai Ţării Româneşti.
Izvoarele minerale, cunoscute din timpul dacilor şi romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830. Dr. Caillat a prezentat apele minerale de aici în "L'Union medicale" în anul 1859. În 1873 apele de la Călimăneşti - Căciulata au fost prezentate în colecţia apelor minerale la expoziţia de la Viena, iar 1893 primesc “Diploma Grand – Prix” şi medalia de aur.
Între 1882 - 1884 s-a construit Stabilimentul Balnear de la Călimăneşti, cu servicii complete de cazare, masă şi tratament, iar după 1884 s-au efectuat noi captări de izvoare. Se începe si construirea celui de-al doilea stabiliment balnear la Căciulata, iar la sfârsitul secolului al XIX-lea, începe îmbutelierea apelor de Căciulata. Odată cu introducerea luminii electrice, Călimăneştiul trece oficial în rândul statiunilor balneo-climaterice din ţară.
Primele pavilioane pentru cură de apă minerală datează din anul 1910. În 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş.
Factori terapeutici naturali specifici:
- ape minerale sulfuroase, clorurate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0,5 - 11,5 grame/litru, atermale, mezotermale 41 grade Celsius, hipertermale 49,5 grade Celsius).
- bioclimat sedativ de cruţare. Indicele de stres cutanat este 10 iar cel pulmonar 25.
Indicaţii principale de cura:
- Afecţiuni ale tubului digestiv si hepatobiliare (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica, dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului);
- Afectiuni renourinare care necesita cure de diureza (litiaza renala, pielonefrita cronica, infectii urinare);
- Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), abarticular, inflamator in afara puseului acut, posttraumatice.
Indicatii secundare:
- tulburari metabolice si nutriţionale (diabet zaharat, stari hiperuremice, obezitate);
- afecţiuni respiratorii (bronşita, traheobronşita cronica);
- boli ORL (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica, etc).
Contraindicatii:
- Contraindicatiile generale de trimitere la cura balneoclimatica;
- Contraindicatii specifice, stabilite de medicul de familie si de medicul specialist (recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie) din statiune.
Investigatii paraclinice recomandate:
- analizele uzuale (hemoleucograma, VSH, glocemie, creatina serica, uree serica, TGO, TGP, sumar urina);
- endoscopie digestiva superioara sau tranzit baritat;
- ecografie abdominala;
- radiografii ale diverselor segmente interesate (afectiunilor osteoarticulare).
Mijloace terapeutice
Factorii naturali terapeutici sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele descoperite in 1827, de ape minerale sulfuroase, clorurate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura extrem de variate.
Instalatii de tratament existente in bazele de tratament medico-balnear:
- apa minerala in cura interna;
- apa minerala in cura externa;
- electroterapie: aparate pentru electroterapie de joasa si medie frecventa, ultrasonoterapie, bai galvanice, lase, unde scurte, magnetodiaflux, solux, aplicatii de ultraviolete;
- aerosoloterapie;
- kinetoterapie si hidrokinetoterapie;
- termoterapie;
- masaj.
Obiective turistice:
Lantul de manastiri si schituri din zona si imprejurimi (Manastirea Cozia, Manastirea Turnu, Manastirea Stanisoara, Manastirea Dintr-un Lemn, Manastirea Frasinei, Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Schitul Ostrov), Castrul Roman, Muntele Cozia (Varful Cozia 1668 m, cabana Cozia), Parcul National Cozia (unde aveti ocazia de a vedea sprintenele capre negre sau minunata floare de colt), Complexul Muzeal de la Maldaresti, adevarate expozitii de arta populara din Horezu, eleganta portului oltenesc, originalitatea obiectelor lucrate din lemn, maiestria celebrilor olari, covoarele cu motive oltenesti.
Toate aceste comori din nordul Olteniei, reprezinta o invitatie la calatorie, la inaltare spirituala si liniste sufleteasca.
Judeţul Vâlcea se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, Argeş la est, Olt la sud şi sud-est, Dolj la sud-vest şi Gorj şi Hunedoara la vest. Punctele extreme ale judeţului sunt localităţile Câineni la nord, Laloşu la sud, Perişani la est şi Voineasa la vest.
Judeţul Vâlcea ocupă o suprafaţă de 5.765 km2, reprezentând 2,4% din suprafaţa totală a ţării, situându-se pe locul 20 în ierarhia judeţelor în raport cu acest indicator.
Poziţia geografică şi diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a munţilor, a dealurilor submontane, a piemonturilor şi platourilor de luncă, fac ca judeţul Vâlcea să beneficieze de o varietate climatică corespunzătoare, cu caracteristici temperat continentale moderate şi uşoare influenţe mediteraneene în zona dealurilor şi piemonturilor.
Situat la sud de axa longitudinală a Carpaţilor Meridionali, judeţul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud, pe o diferenţă de nivel de 2.296 m între Vârful Ciontea din Munţii Făgăraş (2.426 m) şi localitatea Laloşu din Lunca Olteţului (130 m – altitudinea cea mai mică), situată în extremitatea sudică a judeţului ( la sud de municipiul Drăgăşani).
La nord, regiunea montană ocupă circa 33% din suprafaţa judeţului (incluzând şi Depresiunea Loviştea) fiind marcată de Munţii Făgăraş, culmea principală a Munţilor Lotrului, până în apropierea Vârfului Parângul Mare, Munţii Căpăţânii şi Munţii Cozia.
Cele mai mari altitudini montane se găsesc în zona Munţilor Făgăraş (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislavă – 2.371 m, Suru – 2.283 m şi Scara – 2.306 m), Munţii Lotrului ( Vârfurile Pârcălabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clăbucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m şi Balindru – 2.209 m), Munţii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m şi Păpuşa – 2.136 m), Munţii Căpăţânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m şi Ursu – 2.124 m) şi Munţii Cozia cu Vârful Cozia ( Ciuha Neamţului ) de 1.667 m.
Etajul de mijloc, corespunzător dealurilor şi depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20% în suprafaţa judeţului, precum şi colinele piemontane, care reprezintă forma de relief predominantă, reprezentând 45% din suprafaţa judeţului, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 400 m, este marcat de Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei cu Depresiunile Horezu şi Jiblea – Berislăveşti, precum şi Depresiunea Loviştei, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 800 m, formată din compartimentele Brezoi şi Titeşti la est de Olt şi văile Titeşti şi Băiaş.
Treapta cea mai joasă este reprezentată de platourile de luncă, care ocupă circa 2 % din suprafaţa judeţului, reprezentative fiind cele ale Oltului şi Olteţului.
Judeţul Vâlcea dispune de o reţea hidrografică bogată, pusă în valoare, începând cu anul 1966, prin amenajarea hidro-energetică a cursurilor râurilor Olt şi Lotru.
Principalele cursuri de apă pe teritoriul judeţului Vâlcea însumează 520 km şi aparţin râurilor Olt (130 km), Olteţ (65 km), Cerna (77 km), Lotru (80 km), Topologul (23 km), Luncavăţul (57 km), Bistriţa (50 km) şi Olăneşti (38 km).
Principalul curs de apă şi cel mai mare colector este Oltul, care străbate teritoriul judeţului de la nord la sud şi primeşte în amonte ( în zona depresiunii Loviştei ) apele râurilor Călineşti, Urii, Robeşti, Sărăcineşti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titeşti şi Băiaşu, iar în aval pe cele ale râurilor Muereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul şi Topologul.
Râul Lotru, al doilea ca lungime a cursului de apă şi importanţă hidro-energetică, adună apele afluenţilor Voineşiţa, Latoriţa, Vasilatul şi Păscoaia.
Amenajarea hidro-energetică de pe râurile Olt şi Lotru, pusă în valoare prin construirea a 17 lacuri de acumulare, a căror suprafaţă totală este de 9.175 ha, dispune de o putere instalată totală de 1.202 megawaţi.
Reţeaua lacustră naturală este formată din lacuri de provenienţă glaciară şi sărate. Lacurile de provenienţă glaciară sunt cele din bazinul Latoriţei şi din munţi de la Obârşia Lotrului, iar cele sărate sunt cele de la Ocniţa şi Ocnele Mari.
Vestigiile cu o mare încărcătură istorică de pe teritoriul judeţului sunt, în principal, cele care atestă existenţa milenară a poporului român, respectiv a populaţiei daco-romane, rezultate ca urmare a cercetărilor arheologice realizate pe valea Oltului şi în zona Ocniţa – Cosuţa. Din această categorie menţionăm:
i) Cetăţile dacice de la Grădiştea (pe valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari (Cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic şi religios, care a fost menţionată şi de Ptolemeu în sec. I d. Hr.);
ii) Castrele romane construite de-a lungul Oltului (în cadrul sistemului de apărare denumit Liner Alutanus), respectiv Castrul Rusidava (de la Drăgăşani), Castrul Pons Aluti (de la Ioneşti), Castrul Buridava (de la Stolniceni), Castrul Castra Traiana (de la Sâmbotin), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrul Pons Vetus (de la Câineni), precum şi castrele de la Racoviţa şi Copăceni, a căror identificare s-a făcut în baza unei hărţi antice – Tabula Peutingeriană – a drumurilor şi localităţilor fortificate ale Imperiului Roman.
Monumentele istorico-arhitecturale de pe teritoriul judeţului sunt, de asemenea, numeroase; dintre acestea amintim: Mânăstirea Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Mare; Mânăstirea Hurezi, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, Monumentul eroilor eterişti şi panduri din oraşul Drăgăşani, Monumentul “Descătuşarea României” şi Statuia Independenţei, ambele din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani, Hala, vechea clădire a Poştei, Liceul Alexandru Lahovari, Şcoala Normală de Băieţi, Seminarul Teologic ”Sfântul Nicolae” şi Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea, Culele Greceanu şi Duca din localitatea Măldăreşti, Conacul de la Beneşti, din oraşul Bălceşti, precum şi Casa ”Nae Petcu” din Drăgăşani, Casa de Cultură ”A.E.Baconski ”, Muzeul de artă, Casa Simion, din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu” din localitatea Nicolae Bălcescu, Casa Memorială ”Anton Pann”.
Recunoscut ca puternică vatră de cultură şi spiritualitate creştină, dar şi ca centru al vieţii religioase a Olteniei, bazat pe o intensă viaţă religioasă a locuitorilor, din timpuri străvechi, judeţul Vâlcea păstrează numeroase monumente ale arhitecturii religioase, totalizând 275 de monumente bisericeşti, din care 89 de lemn şi 186 de zid, precum şi 10 mânăstiri, un schit şi o biserică episcopală. Dintre acestea menţionăm mânăstirile: Cozia (1387-1388), Bistriţa (1494), Govora (1440), Arnota (1634), Hurezi (1690-1694), Turnu (1764) şi Mânăstirea Dintr-un Lemn (1634-1635); bisericile din lemn: Pietroasa, Mariţa, Bolniţa, Şuşani, Zătreni, Brezoi, Malaia şi Cetăţuia.
Vocaţia deosebită a judeţului Vâlcea pentru turism, conferită de arhitectura favorabilă a reliefului, existenţa resurselor de ape minerale, termale şi termominerale cu calităţi terapeutice de excepţie, o bogată reţea hidrografică şi un climat favorabil care asigură un puternic potenţial biogeografic, a permis dezvoltarea pe teritoriul judeţului a tuturor formelor de turism, respectiv de la cel balnear, de tratament, recuperare şi recreere până la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural.
Principalele localităţi şi puncte de interes turistic sunt:
i) staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti, Ocnele Mari,
Voineasa şi Vidra;
ii) obiectivele turistice religioase, respectiv bisericile de lemn, schiturile şi mânăstirile;
iii) obiectivele istorice, respectiv cetăţile dacice, castrele romane şi culele boiereşti;
iv) cele 29 de rezervaţii naturale, peşterile şi parcurile de agrement;
v) munţii, depresiunile şi defileele principalelor cursuri de apă, respectiv Oltul, Lotrul, Latoriţa şi
Repedea, care oferă un cadru natural şi peisagistic de excepţie.
Sursa: Monografia Judetului Valcea – site-ul BNR.
Hotel Traian***
Amplasare: in stațiunea Calimanesti Caciulata, aproape de izvoarele cu apa minerala terapeutica si de parcul amplasat pe malul râului Olt.
Statiunea este amplasata pe malul drept al Oltului, la iesirea acestuia din Carpatii Meridionali, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 metri, de-a lungul drumului european E81 (DN 7) la 18 km nord de Ramnicu Valcea si la 81 km sud de Sibiu.
Dotari camere: TV LCD cablu, frigider, telefon, internet Wi-Fi, baie cu cabina de dus, uscator de par.
Hotelul are si 3 camere pentru persoanele cu dizabilitati.
Facilitati: restaurant Traian in regim dietetic, restaurant Intim a la carte, Centrul Wellness SPA, baza de tratament balnear, sala conferinte, organizare excursii, parcare.
Centrul Wellness SPA dispune de: bazin cu apa termala, camera cu efect salina cu sare Himalaya si Praid, sauna umeda -hammam, sauna uscata -finlandeza, sauna cromoterapie si aromoterapie, jacuzzi, fantana de gheata.
Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice.
Staţiunea este de importanţă deosebită prin apele minerale din izvoare termale şi atermale, prin frumuseţea locurilor, astfel încât tratamentele făcute aici sunt vindecătoare.
Hotelul Traian dispune de baza de tratament balnear proprie, situata in incinta hotelului, unde se pot efectua urmatoarele proceduri:
- bai minerale (sulf-clorosodice);
- bai cu bule, bai cu plante, băi galvanice, dus subacval;
- hidrokinetoterapie in bazin si kinetoterapie in sala de gimastica;
- aplicatii cu parafina;
- masaj medical;
- cură internă cu ape minerale;
- aerosoli individuali;
- curenti diadinamici, curenti interferentiali, ultrasunet, unde scurte, solux, magnetoterapie, ionizare.
Afectiuni care se pot trata in cadrul bazei de tratament balnear: afecţiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, colite cronice); afecţiuni hepatobiliare (diskinezii biliare, colecistite cronice, tulburări post operatorii ale ficatului; hepatite cronice, pancreatite cronice); afecţiuni renale şi ale căilor urinare; afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabet zaharat, obezitate); afecţiuni reumatismale inflamatorii (artroze); afecţiuni neurologice periferice; afecţiuni respiratorii (astm alergic, bronşite, traheobronşite cronice); afecţiuni asociate (ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, astenie, boli profesionale), boli alergice cu localizare generală.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
