Judetul Dambovita este situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei, si are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.
Cu o suprafaţă de 4054 km2 , judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.
Reţeaua de localităţi a judeţului cuprinde: municipiul Târgovişte, unde este reşedinţa judeţului, municipiul Moreni, cinci oraşe şi 82 de comune, cu 353 de sate.
Municipiul Târgovişte a fost reşedinţa domnească pentru numeroşi voievozi: Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente, cu cele ale producătorilor locali. Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice. O perioadă de strălucire a cunoscut oraşul în vremea lui C. Brâncoveanu (1688 - 1714), după care a fost abandonat de domnii fanarioţi, ceea ce a dus la decăderea sa şi la ruinarea monumentelor. În 1821, Târgovişte joacă un rol însemnat în revoluţia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, care îşi găseşte aici sfârşitul tragic (corpul i s-a aruncat într-o fântână părăsită de la marginea oraşului).
Judeţul Dâmboviţa are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 43 km la 100 km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-se sub media naţională de 4,8 km la 100 km2.
Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă (Curtea Domnească din Târgovişte cu Turnul Chindiei), cărora li se adaugă pitorescul văilor Dămboviţei şi Ialomiţei, cu numeroasele forme carstice (Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi.
De asemenea, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament. La Potlogi se află în plin proces de restaurare Palatul Brâncovenesc, monument de arhitectură medievală românească de mare valoare. În apropiere de Ghergani se află conacul şi parcul dendrologic „Ion Ghica”, în curs de amenajare şi restaurare în circuitul cultural.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Dambovita