Vacanta in Sambata de Sus – Pensiunea Emma***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun inclus, Internet wireless, parcare.
CB = camera cu balcon
Pranz/cina 50 lei.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 5 dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Vacanta in Sambata de Sus – Pensiunea Emma***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun inclus, Internet wireless, parcare.
CB = camera cu balcon
Pranz/cina 50 lei.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 5 dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Sâmbăta de Sus este o comuna din Ţara Făgăraşului, judeţul Braşov, Transilvania, România, situată în depresiunea Făgăraş, la poalele nordice ale Munţilor Făgăraş. Este reşedinţa comunei Sâmbăta de Sus.
Ocolind inaltimile uriase ale Carpatilor, in podisul Transilvaniei se gaseste Comuna Sambata de Sus la o altitudine de 430 m la nivelul marii, cuprinsa intre meridianele 250 si 240 longitudine estica si intre paralele 450 si 5’ si 460 latitudine nordica, fiind situata la aproximativ jumatatea distantei dintre munte si albia Oltului. Clima este temperata si pare a avea doua anotimpuri, primavara si toamna fiind aproape inexistente de multe ori.
Sambata de Sus, ca aprope cele cateva mii de sate din Ardeal este asezat pe un rau care isi are isvorul in varful Moldoveanu (cu altitudinea de 2400m). Aici au trait Brancovenii si neamurile lor, ei fiind cei care au cladit cele doua bisericii din localitate, Manastirea Brancoveanu din zona turistica , castelul din localitate.
Satul Sâmbăta de Sus apare menţionat documentar la 20 ianuarie 1437.
La 3 aprilie 2003, satul Sâmbăta de Sus a devenit reşedinţa noii comune Sâmbăta de Sus, care s-a separat de comuna Voila .
La Sâmbăta de Sus, localnicii se ocupă cu cultivarea plantelor- cartofi, porumb, grau, legume, creşterea animalelor. O parte din localnici lucrează in localitate dar si în întreprinderi şi instituţii din localităţi apropiate: Victoria, Făgăraş, precum şi la Zona Turistica Sambata.
Mânăstirea Constantin Brâncoveanu este principalul obiectiv turistic, construita de catre domnitorul caruia ii poarta si numele, fiind un renumit loc de pelerinaj si reculegere pentru crestini, aflata in Zona Turistica Sambata.
Castelul Brancoveanu, situat in sectorul apusean al satului Sambata de Sus este o atractie turistica a localitatii, totodata fiind si un monument istoric valoros. Primul castel a fost construit in 1708 de Constantin Brancoveanu, care s-a degradat in timp si a fost si s-a construit un nou castel de catre Grigore Brancoveanu, nepotul domnitorului in anul 1800.Mai tarziu in 1925, Castelul a fost trecut la Ministerul Cultelor si Artelor, servind ca locas de odihna pentru ziaristi, scriitori, pictori, sculptori si artisti. De-a lungul timpului, datorita intemperiilor vremii si a vechimii castelui s-a degradat insa in 2007 a fost renovat si urmeaza sa reintre in destinatia anterioara.
Biserica din Sambata de Sus Rasariteana ctitorie a lui Brancoveanu a fost constuita in anul 1786 de catre egumenul Visarion la putin timp dupa prigoana din anii 1761-1762 cand hazburgii catolici au distus bisericile din Ardeal. Lucrari de reparatii s-au facut in anii 1954-1957.
Biserica Sambata de Sus Apuseana - in pisania bisericii se spune că s-a ridicat această “Sfântă Biserică de către bunii creştini Nicolae şi Manolache Brâncoveanu, scoborâtorii răposatului întru Domnul Constantin Vodă Brâncoveanu, la anul de la Hristos 1784, şi s-a zugrăvit la anul 1795.”
Biserica, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, a fost construită în stilul brâncovenesc, în formă de navă, fără abside laterale. Nava este împărţită în pronaos, naos şi altar, cu catapeteasmă de piatră, deasupra fiecăreia existând o cupolă bine proporţionată, care dă măreţie locaşului. La intrare există o tindă, un pridvor pictat cu tema Judecăţii, tot cu boltă, deasupra căruia se înalţă singura turlă a bisericii, care are şi rol de clopotniţă. Zidurile sunt masive, de o grosime apreciabilă, făcute din piatră de râu. Ferestrele sunt cu specific de cetate, largi în interior şi îngustându-se spre exterior.
Sursa: Site-ul Primariei Sambata de Sus
Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.
Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu.
Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.
Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.
Resursele naturale. Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaţa judeţului Braşov. În cursul anului 2005, la nivelul judeţului Braşov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislaţiei în vigoare, şi 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).
Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi 848 km drumuri judeţene.
Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste 550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate sunt Predeal şi Poiana Braşov.
Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei.
Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului.
Pensiunea Emma*** este amplasata la poalele Munţilor Fagaras intr-un cadru natural deosebit.
Accesul rutier se face de pe DN1 E68 Braşov-Sibiu (Făgăraş spre Avrig 11 Km) din comuna Voila, satul Sâmbăta de Jos, spre stânga pe DJ prin comuna Sâmbăta de Sus (15 Km) sau din oraşul Victoria pe DF de la baza versantului nordic al Munţilor Făgăraş (10 Km).
Aer curat şi proaspat, liniste intrerupta doar de ciripitul pasarelelor sau de glasul celor dimprejur. Izvoare repezi de munte, paduri cu arbori multiseculari contribuie la crearea unei atmosfere de basm în oricare dintre cele patru anotimpuri.
Pensiunea este alcatuita din 2 corpuri, primul corp are 5 camere duble si 2 camere triple iar cel de-al doilea corp 13 camere duble, 3 camere triple, 1 apartament.
Camere: TV cablu, baie, uscator de par, halat de baie, iar la cerere minibar, partial balcon.
Apartamentul este format din 2 camere: o camera cu pat matrimonial si o camera cu pat single.
Mobilate modern in nuanţe de albastru si bej (corp 1), nuante de wenge si bej (corp 2) camerele oferă oaspeţilor tot confortul de care au nevoie.
Întregul cadru montan poate fi privit din toate camerele.
Restaurantul se afla la parterul pensiunii si va sta la dispoziţie cu vestitele mâncăruri ardeleneşti.
Terasa rustica amplasata in spatele pensiunii intr-un cadru mirific: sursurul apei care se aude de la paraul din fata terasei, cantecul pasarelelor care vietuiesc in padure. Mobilierul din care este alcatuita terasa este unicat, lucrata manual, astfel incat totul este inedit.
Terasa are in imediata apropiere amenajat un loc de joaca pentru copii (leagan, trambulina, topogan, casuta pentru copii).
Atractii turistice: Manastrirea Constantin Brancoveanu, herghelia de lipitani Sambata de Jos, Transfagarasanul, Cetatea Fagarasului, partie de schi amenajata la Sambata de Sus.