Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun;
- apă plată sau carbogazoasă “Albota” în cameră;
- acces gratuit piscina exterioara in sezon Mai -Septembrie (in functie de în funcție de condițiile meteorologice);
- acces gratuit tenis de masă, jocuri de table, şah, cărţi;
- acces gratuit internet wireless si parcare;
- taxa locala.
ST = cazare in camera single, dubla sau tripla.
JS = cazare in Junior Suite.
CB = cazare in casuta -bungalow (maxim 2 persoane).
Reducere 20% pentru cazare in corpurile anexe Cabanele B si C, situate la aproximativ 300 de metri de restaurant.
Check-in-ul se face incepand cu ora 15.00 (in cazul in care sunt camere disponibile, pot fi puse si mai repede la dispozitia ospetilor) iar check-out-ul cel tarziu la ora 12.00.
Din motive de igienă și pentru a asigura confortul tuturor oaspeților, nu este permis accesul animalelor de companie în incinta restaurantului și a camerelor.
Nu se admite aducerea băuturilor alcoolice si nealcoolice precum şi a alimentelor din afara Complexului Turistic.
Tarifele afisate sunt diferentiate in functie de perioada si de zilele saptamanii (Duminica -Joi sau Vineri -Sambata).
Tarifele afisate nu sunt valabile in perioada sarbatorilor si a evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata sintegrala sau avans 30% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun;
- apă plată sau carbogazoasă “Albota” în cameră;
- acces gratuit piscina exterioara in sezon Mai -Septembrie (in functie de în funcție de condițiile meteorologice);
- acces gratuit tenis de masă, jocuri de table, şah, cărţi;
- acces gratuit internet wireless si parcare;
- taxa locala.
ST = cazare in camera single, dubla sau tripla.
JS = cazare in Junior Suite.
CB = cazare in casuta -bungalow (maxim 2 persoane).
Reducere 20% pentru cazare in corpurile anexe Cabanele B si C, situate la aproximativ 300 de metri de restaurant.
Check-in-ul se face incepand cu ora 15.00 (in cazul in care sunt camere disponibile, pot fi puse si mai repede la dispozitia ospetilor) iar check-out-ul cel tarziu la ora 12.00.
Din motive de igienă și pentru a asigura confortul tuturor oaspeților, nu este permis accesul animalelor de companie în incinta restaurantului și a camerelor.
Nu se admite aducerea băuturilor alcoolice si nealcoolice precum şi a alimentelor din afara Complexului Turistic.
Tarifele afisate sunt diferentiate in functie de perioada si de zilele saptamanii (Duminica -Joi sau Vineri -Sambata).
Tarifele afisate nu sunt valabile in perioada sarbatorilor si a evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata sintegrala sau avans 30% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Prin traditie, localitatea Arpasu de jos a facut partea din Tara Fagarasului si judetul Fagaras, dupa desfiintarea caruia a intrat in Regiunea Stalin respectiv Brasov, iar incepand cu anul 1968 face parte din actualul judet Sibiu.
Un element cheie in evolutia asezarii satului Arpasu de jos este drumul care traverseaza satul,drum care intodeauna a facut legatura intre provinciile romanesti.
Dupa ce a ars arpoape in toatalitate in 27 iulie 1889,se poate spune ca pe acel teritoriu s-a construit un alt sat. Daca in anul 1900 in timpul reconstructiei nu erau decat 17 gospodarii in toata localitatea Arpasu de jos pana la inceperea Primului Razboi Mondial numarul acestora aproape s-a dublat ajungandu-se aproape la aproximativ 33 de gospodarii.
Primele gospodarii au fost construite in zona centrului actual al satului, de-o parte si de alta a acestora ridicandu-se treptat locuinte de-a lungul drumului principal care tranziteaza localitatea.
Perioada interbelica a reprezentat un punct esential in dezvoltarea asezarii in acest interval de ani numarul gospodariilor aproape s-a triplat, toate acestea adunadu-se de-a lungul drumului.
Dupa al Doilea Razboi Mondial s-a produs o explozie in evolutia asezarilor,in numai 15 ani s-au construit aproximativ 100 de gospodarii, satul capatand un aspect de copac cu multe ramificatii, s-au construit cladiri si in lunca Oltului in nordul localitatii si in sud spre muntii Fagaras.
O perioada foarte buna in dezvoltarea asezarii rurale a fost al VI-lea deceniu al secolului XX, cand intr-un timp relativ scurt s-a construit foarte mult, iar satul si-a marit considerent dimensiunile.
Perioada de declin incepe in anii ’70 cand treptat tot mai putine gospodarii ies la suprafata de pe teritoriul Arpasului de jos, ajungand ca in perioada 86-90′ sa se mai ridice doar 5 gospodarii.
Dupa revolutia din 1989, dupa migratiile pentru munca in masa in tarile puternic dezvoltate din vestul Europei, incep treptat sa se mai ridice locuinte dar nu ca in perioada infloritoare de dupa Al Doilea Razboi Mondial.
Potrivit traditiei, satele fagarasene ,,de jos”, sunt asezari mult mai noi decat cele ,,de sus”, de unde au coborat pe luncile raurilor catre Olt, fiind adevarate replici ale celor de sub munte.
Întodeauna ţinutul cunoscut sub numele de Ţara Făgaraşului, din care face parte şi Arpaşu de Jos a fost stăpanit de romani sau înaintaşii acestora, iar mai târziu a stat sub scutul domnilor Ţării Româneşti, care de fapt au descins din această parte de ţară, peste munţi, începând cu legendarul Radu Negru.
În documenentele latine, zona se numea Terra sau Silva Blachorum et Bissenorum adică Ţara sau Pădurea Romanilor şi Pecenegilor. Treptat, stăpânirea ungurilor s-a apropiat de sudul Transilvaniei, dar ţinuturile Almăşului şi Făgăraşului au continuat încă multe veacuri să stea sub domnii munteni. La 1223, regele Andrei II-lea înzestrează prin uzurpare de autoritate, in dauna romanilor, mănăstirea cisterciana din Cârţa (înainte de stabilirea saşilor) cu pământuri luate cu japca de la Valahii din Arpaş.
Terenul era delimitat în documentul regal, redactat în latină de cancelarie, de”râul Arpaş, Olt, munţii cei înalţi, Pârâul Unghiului şi râul Cârţa”. Este prima atestare scrisă a numelui de Arpaş. Mircea cel Bătrân stăpânea toată Ţara Făgăraşului. Se menţionează multe danii ale acestui domnitor, între care cea facută lui Costea din Viştea pentru fapte de vitejie, dându-i-se în posesie o proprietate în Arpaş. Treptat, stăpânirea regilor unguri şi apoi a împăraţiilor habsburgi se extinde formal peste întreaga zona de sud a Ardealului, denumită scolastic Ultrassylvania.
La 1596, un document de piele de urs atestă că Bogdan Arpaşanu este înobilat de principele Sigismund Bathory. Mulţimea documentelor de acest fel, în mare parte necercetate ştiinţific, acordate familiilor Bogdan, Vasu Silaghe şi probabil altora din Arpaşu de Jos, nu permite o prezentare amănunţită în acest spaţiu. Menţionăm totuşi diplomele pe piele de urs, date familiilor Vasu şi Silaghe de principii Mihai Appafi şi Gheorghe Rakoczy. Deosebit de importantă este plângerea arpăşenilor împotriva grofului Mihai Teleki, în care sunt înşirate cruntele poveri la care erau supusi de acesta. Înfiintarea de către Viena a regimentelor de apărare şi graniţelor a schimbat soarta locuitorilor, multi arpăşeni înrolându-se în randul grănicerilor şi dobândind pe această cale însemnate libertăţi şi privilegii. Veacul al XIX-lea marchează o puternică ridicare a romanilor de sub stăpânirile străine. Tot mai multi arpăşeni încep să dobândească ştiinţa de carte; se înfiinţează prima şcoală condusă de învătătorul David Boieriu. Bine situat geografic şi economic, satul începe să devină un nucleu administrativ-teritorial. În zorii acestui veac, Nicolae Iorga, călătorind prin Ardeal schiţează o descriere a Arpaşului ca important centru administartiv, cu pretura ce-şi întindea autoritatea peste douăsprezece sate. Pretura îl avea în frunte pe prim-pretorul Gheorghe Boieriu. După unirea Transilvaniei cu Romania, Arpaşul din ce în ce mai prosper are cinstea de a-i primi ca oaspeti, in cateva rânduri, prin doctorul Gh.Moldovan, pe regii Romaniei.
De vizitele regilor Carol al II-lea şi Mihai I îşi mai aduc aminte cei mai vârsnci arpăşeni. Avântul ţării libere şi întregite se reflectă şi în progresele înregistrate de locuitorii Arpaşului, în toate domeniile. Câţiva oameni de vază s-au ridicat de aici. Filimon Bogdan a ajuns primarul Braşovului, Dănilă Vasu a fost membru în Senatul ţării, Octavian Vasu-prefectul judeţului Ciuc. Încă de la începutul acestui secol prin construirea căii ferate şi mai apoi a şoselei naţionale, Arpaşul a devenit, pentru satele din jur, de la munte şi de peste Olt, un punct de tranzit. La Arpaş s-au înfiinţat gara, poşta, telefonul, ocolul silvic, dispensar uman şi veterinar.
Arpaşu de Jos a devenit reşedinţa de plasa, cu prefectură ,judecătorie, post-teritorial de poliţie. Sporesc interesul de noi produse şi puterea de cumpărare a locuitorilor iar, ca reflex, se dezvoltă comerţul particular (Louis Vasu, Gheorghe Cucu, Stanciu, Ciopac, Limpede, Lupuşor). Se înfiinţează măcelării (Lomu, Dei), ateliere de cizmărie, fierărie, tâmplălrie, brutărie.
Meseriile de zidari şi bărdaşi au fost practicate de numeroşi meşteri ca urmare a dezvoltării construcţiilor de case, şuri şi acareturi. Un rol important l-au jucat în epocă cele trei mori cu apa, ce funcţionau în plin, atrăgând clienţi din numeroase sate din jur, în special “de pe Ardeal”. De menţionat numele unor destoinci morari, Dumitru Muntean şi Gheorghe Morar.
Înfloreşte o activitate culturală susţinută, prin înfiinţarea Societăţii culturale Arpăşana, care organiza baluri cu programe artistice, din care nu lipseau jocul popular, piesa de teatru si corul. Tinerii ţărani şi intelectuali erau atraşi în aceste activităţi. Dintre promotorii culturali ai Arpaşului se cuvine să-i amintim pe: Constantin Cucu, Nicolae Codrea, Maria Cucu (Limpede), Zizi Boieriu, Vasile Bârsan, farmacista Vogel, Sabian Şerbu, Eufrosina Dobrin ş.a.
În cel de al doilea Război Mondial, bărbaţii mobilizaţi au participat, pe frontul de est şi de vest la campaniile miltare ale patriei. Ca şi în prima conflagraţie mondială, mulţi au pierit sub focul duşmanului. Câţiva dintre eroii sunt menţionaţi pe monumentul din centrul satului şi pe troiţa din cimitir. Mulţi au ramas necunoscuţi…
După 1945, Arpaşul a trecut prin aceleaşi privaţiuni şi schimbări forţate ca toate satele ţării. S-a păstrat totuşi permanent un ferment anti-comunist, concretizat în rezistenţa pasivă, dar şi în forma organizată, prin sprijinul acordat de populaţie luptătorilor din munţi. Părintele Cornel Dascăl, prof. Remus Budac, Vasile Măgurean şi Nicolae Trandafir (Neagălu), alături de mulţi alţii cunoscuţi şi necunoscuţi. Cu obiectivitate menţionăm câteva progrese din epoca comunistă: electrificarea, apa potabilă curentă, asfaltarea drumului gării, construirea casei de cultură şi amenajarea sălii de nunţi. Arpăşenii şi-au ridicat case noi, multe dotate cu instalaţii sanitare şi băi etc.
Arpaşu a avut şi frumoase reuşite sportive, încununate prin câştigarea Cupei Agriculturii pe ţara la volei şi alte rezultate bune, de nivel judeţean, la tenis de masă şi handbal.
Comuna Arpaşu de Jos se afla într-o zonă turistică extrem de apreciată. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Parcul Naţional – Rezervaţia Munţii Făgăraş, rezervaţia naturală de marmote Arpăşel si aria naturală – Lacul Tătarilor.
Golul alpin al Munţilor Făgăraşului se afla între Vârful Suru şi Podagru. Versantul nordic aparţine ariei comunelor Racoviţa, Porumbacu, Arpaşu de Jos şi oraşului Avrig. Tot aici sunt incluse si Rezervatia Naturala Bâlea si Munţii Cindrelului.
Rezervatia Lacul Tătarului se află pe teritoriul comunei Arpaşu de Jos, satul Arpaşu de Sus, la o altitudine medie de 540 m, la circa 3 km de Arpaşu de Sus, pe o terasă mai ridicată din dreapta râului Arpaşu Mare. Depozitul de turbă din Lacul Tătarilor trece de 9 m grosime în mijloc, iar stocul de turbă este de peste 180.000 m³. Ea a început să se sedimenteze încă din perioada pinului. În fundul zăcământului se găseşte o pungă de apă, iar sub ea mâl nisipos. La nord există o altă mlaştină de circa 3 ha. Între aceste mlaştini sunt culturi agricole şi păşuni.
Comuna Arpaşu de Jos dispune de o serie de pensiuni agroturistice intre care se remarca Albota si Perla Arpăşel. Acestea sunt pregatite sa ofere vizitatorilor aer curat de munte, susur de pârâu, păstrăvi, creasta Arpăşelului şi o linişte aparte.
Sursa: site-ul Primariei Arpasu de Jos
Judetul Sibiu este amplasat în centrul ţării, judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5432 km2, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, între 45o28’ – 46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ – 24o57’ longitudine estică.
Relieful judeţului este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale. Din întreaga sa suprafaţă aproximativ 30% este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful Suru-2283m, vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş, o regiune de dealuri şi coline vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al Secaşelor), compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief. Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de apă, totalizând 2043 km, se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară, cu o suprafaţă de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil. m3.
Situat pe locul unor aşezări omeneşti din neolitic, păstrând sub vatra oraşului urmele vechii aşezări romane Caedonia, Sibiul este atestat într-un document databil în perioada 1192-1196 ca “Praepositus Cibiniensis”.
Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra”. Încă din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal începe să-şi adune colecţiile de tablouri, antichităţi şi cărţi rare, pe care le va expune în muzeul ce îi poartă şi azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public în anul 1817. Alte monumente de arhitectură care-şi păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului (primul sediu al Sfatului Orăşenesc), Biserica Parohială Catolică, Scara Fingerling, Pasajul Scărilor, Podul Minciunilor, Biserica Parohială, Biserica Ursulinelor. De asemenea se mai pot enumera turnurile de apărare ale cetăţii Sibiului în Evul Mediu, construite de meşteşugarii breslaşi, care se mai păstrează pe strada Cetăţii şi Primăria veche, construită în stil gotic în sec. al XV-lea. Aici a funcţionat primăria oraşului între 1550-1948.
Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.
Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.
Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).
Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti. Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti.
Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare. Având în vedere amplasarea sa geografică, precum şi cadrul natural deosebit, turismul sibian are vechi tradiţii şi un potenţial bogat şi divers.
Complexul Turistic Păstrăvăria Albota****
Amplasare: situat la poalele Munților Carpați, în pitoreasca Vale a Arpășelului și înconjurat de Rezervația Naturală Arpășel, muchia Albota și de mărețul vârf „Vânătoarea lui Buteanu” (2507 m).
Din DN1, comuna Arpaşu de Jos, la 45 km de Sibiu şi 105 km de Braşov, de aici spre satul Arpaşu de Sus, 6 km, iar de aici 4 km până la pensiune, pe drum asfaltat.
De asemenea, cu acces pe DN7 Transfăgărăşan prin comuna Cârţişoara 4 km spre satul Arpaşu de Sus, iar de aici încă 4 km, pe drum asfaltat.
O vizită la Albota va dezvălui:
- lacurile de pescuit, unde puteți închiria undițe/lansete ca să vă puteții bucura de un pescuit relaxant, apoi puteți cumpăra peștele proaspăt prins;
- ferma proprie cu vaci, bivoli, bovine Angus, capre, oi, iepuri, cai, măgari, etc;
- pășunile proprii (> 1.000 de hectare), cu peste 2.000 de animale;
- cele două sere pentru legume proaspete și verdețuri;
- restaurantul cu cele două terase și o mare grădină de vară.
Capacitate cazare: 40 de camere (26 duble, 5 triple si 9 junior suite) confortabile concepute în stil rustic cu o tentă modernă.
Dotari camere: aer condiţionat, TV satelit, internet wireless, telefon, încălzire centrală, baie proprie.
Majoritatea au balcon cu vedere deosebită spre lacurile păstrăvăriei sau spre superba Căldare a Arpăşelului.
Camera Tripla: un pat dublu si o canapea extensibila.
Junior Suite: camera pe 2 nivele cu scara interioara, pat matrimonial la parter si doua paturi single la etaj, 1 baie la parter, TV in fiecare camera.
Camping: 9 casute de vacanta -bungalow cu baie proprie, TV, WiFi, climatizare, capacitate maxim 2 persoanei.
Facilitati complex: receptie, restaurant cu terase, piscina exterioara in sezonul de vara (Mai -Septembrie, in functie de conditiile meteo), internet WiFi, loc de joaca pentru copii (leagăne, tobogane, căsuţe din lemn şi saltele), tenis de masa, lac de hidroterapie, acces contra cost sauna jacuzzi, inchiriere teren de sport (tenis, fotbal sau handbal), inchirieri biciclete, inchiriere undita pentru pescuit pastrav, magazin de vanzare produse proprii, loc de camping, sali de conferinte, parcare.
Complexul Albota este o destinație de recreere pentru toate sezoanele.
Aici se pot practica diverse activități, de la pescuit și mersul cu bicicleta la drumeții.
În lacul de hidroterapie, puteți redescoperi bucuria și vitalitatea copilăriei.
Complexul Albota oferă un serviciu de hidroterapie de înaltă calitate, menit să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea oaspeților. Hidroterapia implică utilizarea apei în diferite forme și temperaturi pentru a stimula vindecarea și promovarea sănătății.
În cadrul complexului, această terapie poate include băi cu apă caldă sau rece, băi cu jeturi de apă, sau chiar exerciții în apă. Este o metodă naturală și eficientă de a ameliora o serie de afecțiuni, inclusiv dureri musculare, stres, insomnie și multe altele. Serviciile de hidroterapie sunt oferite într-un cadru relaxant, care încurajează vindecarea și relaxarea.
Restaurantul, mobilat în stil rustic-modern vă oferă mâncăruri tradiţionale locale. Din meniu nu lipsesc deserturile, iar pentru ca masa să fie completă vă stau la dispoziţie spirtoase şi vinuri albe sau roşii.
Păstrăvii, carnea şi produsele din carne provin din păstrăvăria şi ferma proprie din localitatea Cârţişoara. Brânzeturile provin de la atelierul propriu de prelucrat lapte si brânză din localitatea Poieniţa. Pâinea servită în restaurant o este obtinuta pe vatră în brutăria proprie.
La Complexul Albota se obţin alimente naturale şi ecologice, printr-un lanţ natural în care fiecare verigă este producţie proprie. Toate aceste produse stau la baza mâncărurilor servite în restaurantul complexului, cât şi în punctul propriu de valorificare din Sibiu: Restaurant Hermania.
De la Păstrăvărie puteţi face o plimbare de 3,5 km mers pe jos prin teren până la ferma cu animale din localitatea Cârţişoara. Pe terenul împrejmuit veţi vedea Observatorul de animale, plantaţia de fructe de pădure şi Lacul cu caraşi şi crapi.
Puteţi vizita unica Abaţie Cisterciana din Cârţa (la DN1, la cca 15 Km de Albota), sau puteti face o plimbare până la ferma din Cârţişoara, ori la Mănăstirea de maici Cârţişoara.
Complexul Albota este situat într-o locație idilică în Munții Făgăraș, între Sibiu și Brașov, oferind numeroase activități recreative, inclusiv drumeții. Drumețiile pot fi efectuate prin împrejurimile pitorești ale complexului sau în Munții Făgăraș, care oferă un peisaj natural deosebit. Drumeţiile montane pot dura între 2 şi 8 ore şi au diferite grade de dificultate, atât vara cât şi iarna. Traseele marcate vă oferă posibilitatea să vă bucuraţi de frumuseţea Munților Făgăraș.