Sejur pentru odihna, recreere si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte in camera Superior, mic dejun, Internet wireless, parcare.
Copii:
- 0-3,99 ani cazare gratuita fara pat suplimentar, optional patut copil 50 lei/zi;
- peste 4 ani achita tarif de camera tripla.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Neamt Localitate - Statiune: Bicaz Chei Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 1 noapteSejur pentru odihna, recreere si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte in camera Superior, mic dejun, Internet wireless, parcare.
Copii:
- 0-3,99 ani cazare gratuita fara pat suplimentar, optional patut copil 50 lei/zi;
- peste 4 ani achita tarif de camera tripla.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Comuna Bicaz Chei este aşezată în partea de nord a judeţului Neamţ, pe DN 12C şi DJ 137A, 47 km faţă de Municipiul Piatra Neamţ, 20 km faţă de oraşul Bicaz.
Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita, în zona cursului superior al râului Bicaz înzona unde primește apele afluentului Dămuc, la poalele munților Ceahlău, Hășmaș și Tarcău. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care trece prin cheile Bicazului și leagă Piatra Neamț de Gheorgheni și de calea ferată industrială Bicaz–Bicaz Chei. La Bicaz-Chei, din DN12C se ramifică șoseaua județeană DJ127A, care duce la Dămuc, urcă pe valea Dămucului și coboară apoi pe râul Poiana Fagului în județul Harghita la Lunca de Jos. Pe teritoriul comunei Bicaz-Chei se află două rezervații naturale: Cheile Bicazului și Cheile Șugăului, ambele de tip mixt.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului Ciuc. Hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Gyorgyò-Békás (la confluența răurilor Dămuc și Bicaz) și Ivànyos. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a județului Ciuc, această comună cuprinzând și teritoriul actualelor comune Bicazu Ardelean și Dămuc. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele trei comune s-au diferențiat. După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.
În 1950, comuna Bicaz-Chei a fost transferată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț.
Cheile Bicazului reprezintă una din cele mai atrăgătoare zone turistice ale țării. Situate în partea centrală a Munților Hășmaș, aparținând Carpatilor Orientali, și fiind delimitate la nord și nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) și la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legătura intre județele Neamț și Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se întind intre stațiunea Lacu Roșu și satul Bicazul Ardelean, sunt formate de răul Bicaz și afluenții săi (din care cel mai important este Bicajelul) și leagă Transilvania de Moldova.
Zona este străbătută de drumul transcarpatic DN 12C ce leagă orașul Gheorgheni de Bicaz.
Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hășmaș ce are ca arii protejate: Lacul Roșu, Cheile Bicazului, Cheile Sugaului, Hășmașul Mare – Piatra Singuratică și Hășmașul Negru.
Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusețe deosebită. Pereții de calcar ai stăncilor ascund peșteri de o deosebită frumusețe (Peștera Neagră, Peștera Cascada) și avene (Licas, Avenul cu Trei Intrări). Toate micile cursuri de apă afluente Bicazului fac la rândul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugaului, Cheile Bicajelului.
Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului – un masiv stâncos de 1120 m altitudine, masivele stâncoase Piatra Pinteștilor (847 m) și Piatra Arșiței (835 m). Printre alte stănci mai deosebite din zonă amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatră și Polițele Bardosului.
Cheile s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice mai puțin dure. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate și variate ca formă și alcătuire, întâlnite pe traseul Bicazu Ardelean – Lacu Roșu, face că imensa despicătură a văii Bicazului să constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpați. Cheile sunt străjuite de culmile: Ucigașul, Piatra Altarului (Turnul Bardosului), Suhard. Pe unele stănci există trasee pentru practicarea alpinismului.
Aici s-au identificat și cele mai multe trasee alpine, deci să nu ne mire alpiniștii sportivi, adesea atârnați deasupra drumului că niste păienjeni colorați ai văzduhului.
Lacul Roşu este unul dintre cele mai pitoreşti şi mai sălbatice lacuri din România. Particularitatea şi farmecul lacului sunt date de suprafaţa apei cu nuanţă verzuie, care este împânzită cu cioturi de pin, acestea fiind rămăşiţele pădurii care a fost inundată odată cu formarea lacului, şi de Suhardul Mic, care se înalţă la nord cu vârful cel mai înalt de 1344,5 m.
Cheile Bicazului, cu impunătorii pereți de stâncă, au fost create de pârâul Bicaz, pe parcursul a milioane de ani, care, prin eroziune, și-a săpat albia în rocile jurasice şi cretacice. Trecând prin Cheile Bicazului, ni se dezvăluie un peisaj superb, avansând de-a lungul râului, unde strâmtoarea devine din ce în ce mai îngustă și ajunge la locurile denumite "Poarta Iadului" şi "Gâtul Iadului". Stâncile verticale de 200-300 m, care se înalţă impresionant deasupra noastră sunt considerate una dintre rarităţile naturale ale Europei, iar datorită traseelor turistice şi de alpinism, acest loc este o destinaţie preferată de montaniarzi.
Sursa: site-ul Primariei Bicaz Chei
Judetul Neamt
…„Multe râuri s-aruncă din strâmtorile Carpaţilor în roditoarele noastre câmpii, nici unul însă nu deschide în bateliştea munţilor o vale mai luminoasă şi mai fermecătoare ca Bistriţa Moldovii. Ea întruneşte-n întinsa-i domnie sălbătăcia Jiului, mareţia Oltului şi bogăţiile Prahovei. Călătorii străini cari-au străbătut-o pe plute, din Dorna până-n Piatra, o pun, cu drept cuvânt, printre cele mai frumoase ape din lume. În vechime curgea pe prund de aur şi purta numele de Aurar. Drum larg despica printre măguri valurile-i repezi, şi falnic îi e mersul. Se-nalţă codrii s-o privească, sprinţare-i sar pâraiele-n cale, plutaşii îi cântă doine, satele huzuresc pe mândrele-i maluri: pădurile au căprioare, izvoarele păstravi, şi Bistriţa – lostriţi. Soarele scăpăta spre asfinţit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind, ca nişte glasuri pe sub pământ. Mareţ, fantastic se ridică-n faţa noastră, ca un dom uriaş, Pionul – bătrânul rege al Carpaţilor Moldovii.” …
… „Turlele Ceahlăului stau îmbrobodite-n ceaţă. Şi-i linişte, o linişte sfântă, care face să te crezi pe alt tărâm. Miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineţii…Din jnepenii culcaţi de vânturi se înalţă de pretutindeni stânci uriaşe, ale căror forme ciudate au toate nume şi înţelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnu Sihastrului, Căciula Dorobanţului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe Valea Bistriţii, Gardul Stânelor, ridicat pe pragul unei prăpăstii înfiorătoare, şi-n mijlocul acestei salbe de stânci se-nalţă Panaghia, un sul măreţ de piatră, scrijelat de ploi, înfipt ca un corn în creştetul pleşuv al Ceahlăului. Soarele e la nămiezi. În depărtări, o pulbere albastră pluteşte peste talazuri de codri”…
(Alexandru Vlahuţă - România pitorească – În Munţii Neamţului)
Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice. Tot în această zonă a ţării s-au descoperit urme certe ale unor civilizaţii preistorice ale Europei, cum ar fi Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 – 2.600 î.e.n.), dar şi dovezi ale prosperei civilizaţii dacice (de ex: aşezările din zona oraşului Piatra Neamţ, cele de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu).
Din punct de vedere istoric, evoluţia aşezărilor rurale a dus şi în Neamţ la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. al XIV-lea, a primelor centre cu nuanţă urbană, cum ar fi: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul Piatra a căpătat o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti. Perioada medievală a fost, la rândul său, deosebit de bine reprezentată, în acest sens fiind semnificativă Cetatea Neamţ. Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale duc la o dezvoltare economică a ţinutului din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. al XVIII- lea, sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. al XIX- lea încep să apară şi primele fabrici.
Revoluţia etnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial şi în această parte a ţării. Participarea României, începând cu 1916, la Primul Război Mondial a făcut însă ca situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă.
Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat participarea nemţenilor la lupta pentru reîntregirea patriei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificaţiei Târgu Neamţ – Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere mari distrugeri. Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947 au determinat o nouă etapă în evoluţia istorică a judeţului Neamţ.
Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la Vest spre Est – 1907 m, vârful Ocolaşul Mare- Muntele Ceahlău şi 169 m în Lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului, dintre care cel mai mare este Masivul Ceahlau cu Varful Ocolasul Mare, 1.907 metri.
Rețeaua hidrografică este formată din Râul Bistriţa – care străbate judeţul din Nord – Vest la Sud, cursul inferior al râului Moldova, o parte din cursul inferior al râului Siret (în partea Estică), precum şi pâraiele Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdiu, Nechit şi Valea Neagră.
Lacurile artificiale sunt executate în scopuri complexe: hidroenergetice, atenuarea viiturilor, piscicultură, agrement, cel mai mare fiind Lacul Izvoru Muntelui – creat prin barajul de la Bicaz, în suprafaţă de 3.100 ha şi o lungime de 35 de Km. Alte lacuri artificiale aflate pe teritoriul județului sunt: Pângărați (155 ha), Vaduri (120 ha) și Bâtca Doamnei (235 ha).
Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii este cel mai mare lac de baraj natural din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa, având o suprafaţă de aproximativ 150 ha, o adâncime medie de 10 m şi un volum de apă de 1.000.000 mc. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mai mici. Lacul Cuejdel s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe cursul pârâului Cuejdel, la baza Culmii Munticelu din Munţii Stânişoarei.
Ceahlăul, muntele care farmecă cel mai puternic privirea și înaripează în cea mai mare măsură, dintre toți munții României, imaginația drumeților, se înalță ca o măreață cupolă a Carpaților de Răsărit și întregului pământ moldav, pe meleagurile Neamțului. Este un mare și impresionant muzeu în aer liber, cu exponate unice, care poartă cu ele povestea de viață, sub formă de legendă ori simplu toponim: Dochia, Panaghia, Toaca, Dorobanțul, Călugării, Piatra Lăcrimată, Polițele cu Crini, Turnurile lui Butu și Ana, Detunatele…Este o uriașă insulă de floră și faună, dezvoltată prin milenii și veacuri de grandioasă și zbuciumată evoluție geologică.
Nimbul său legendar – ”muntele sfânt la dacilor”, ”muntele rugăciunii” – este completat de o înfățișare cu adevărat impunătoare, dată de masivitatea sa și o anumită aură misterioasă.Dominând munții din jur și datorită poziției sale relativ singuratice, ce-i permite o vizibilitate distinctă, aidoma unei vechi piramide sau unui semeț promontoriu, Ceahlăul se zărește din multe părți ale Moldovei și Transilvaniei.
În paginile de istorie ale județului Neamț este scris pe vecie numele Cetății Neamț. De peste șase secole, din vremuri demult apuse, cetatea stă de strajă pe valea râului Ozana, aparând în acele timpuri, cu eroism, pământul și neamul moldovenesc. Construită de Petru I Mușat, iar apoi extinsă și consolidată de Ștefan cel Mare, care a amenajat și un șant de apărare prevăzut cu un pod arcuit, falnica cetate a rezistat multor asedii ale armatelor vrăjmașe.
La poarta de intrare dinspre apus, cum vii dinspre Ardeal, te întâmpină un peisaj impresionant, care îți deschide calea către frumosul tărâm nemțean: Cheile Bicazului. Din timpuri vechi și până astăzi, apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în munte și au format cele mai spectaculoase chei din țară.
Peisajul îți taie răsuflarea și nu știi de este vis sau realitate: pereți înalți de stâncă se ridică spre cer, ca într-o încercare de atingere a nemărginirii și lasă drumul să șerpuiască printre ei și să curgă ușor, acompaniat de susurul apei învolburate care se rostogolește pe toate pietrele din cale. ”Piatra Altarului” se înalță semeață și poți asculta în adierea vântului aspru de munte legende despre daci și ritualurile lor religioase.
”Gâtul Iadului”, locul unde stâncile se apropie cel mai mult una de alta de parcă ar vrea să se unească și să devină din nou numai una, străjuit de ”Santinela”, un perete drept ce te îmbie la un urcuș în căutarea soarelui, întregesc peisajul apocaliptic dar fascinant, unic și plin de povești.
Casa în care s-a născut și a copilărit marele scriitor Ion Creangă șade și acum pe ulița din Humulești ca o dovadă a existenței, în vremuri deja apuse, a personajelor din poveștile mult iubite de noi toți. Prichiciul vetrei cel humuit, motoceii cu care se jucau mâțele, tinda casei și ograda iți vor aduce aminte de aventurile lui Nică a lui Ion a Petrei, și de copilărie, ca de o comoară de preț care ne însoțește toată viața. Casa-muzeu a fost restaurată păstrându-și toate particularitățile arhitecturii și vieții populare ale vremii de atunci, iar înăuntru vei descoperi o bogată colecție de obiecte tradiționale casnice ori gospodărești, un adevărat tezaur etnografic.
Construită în 1830 de bunicul dinspre tată a lui Creangă – Petrea Ciubotariul, casa a devenit muzeu în 1951. Simplitatea curții și a casei, interiorul specific satului nemțean din acea vreme, aduc aminte de atât de frumoasele tradiții moldovenesti, reprezentând o oază de linişte intr-o lume acaparată de modernism. Aici trăiești senzația că aventurile lui Nică se întrepătrund cu cele ale copilăriei tale, iar copilul din tine renaște dându-ți din nou seninătatea şi naturalețea de atunci.
Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă. În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele.
La sărbătorile din an ale comunelor, sătenii încing hora după datină, în cântec de fluier, nai sau trompetă.Obiceiurile la sărbătorile de iarnă formează cel mai lung, mai bogat și mai vesel ciclu de manifestări folclorice și reprezintă comoara vie a spiritualității populare, bine păstrată în satele nemțene. Colindatul în cete de copii sau tineri, cântece cu steaua și teatrul cu teme religioase – Vicleemul și Irozii, de la Sărbătoarea Crăciunului, uratul cu plugușorul, buhaiul, tălăngile, plugul tras de boi, jocurile cu măști – capra, cerbul, ursul alaiul, apoi sorcova, dansul căiuților și teatru haiducesc, de la Anul Nou, impresionează de fiecare dată prin mesajul tematic, costumație, recuzită și muzică.
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, deschis într-un frumos edificiu din cadrul Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, clădit pe la 1930 de antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey, găzduieşte cea mai variată şi bogată colecţie din Europa, care se remarcă prin valoroase obiecte și vase de ceramică pictată monocrom, bicrom sau tricrom, cu forme elegante și rafinat decorate, care oferă o imagine cuprinzătoare despre arta decorativă și figurativă aparținând celei mai importante culturi eneolitice din sud-estul Europei, Cultura ”Precucuteni – Cucuteni”.
Sursa: site-ul Consiliului Judetean Neamt
Hotelul Lacu Roşu**** este situat în mijlocul unui peisaj pitoresc, la 200 de metri de Lacul Roşu, departe de agitatia citadina.
Lacul Rosu este unul din cele mai renumite din tara si este situat la altitudinea de 938 metri, in partea centrala a Muntilor Hasmas, la 26 km de Gheorghieni.
Cheile Bicazului, potrivite pentru alpinism şi drumeţii se afla la 5 km de Hotel, la cerere se ofera transfer, contracost.
Camere: 47 camere elegante, single, duble si triple dotate cu TV satelit, frigider, balcon, baie proprie cu dus, articole de toaleta in baie, Internet wireless.
Facilitati: restaurant, terasa, parcare privată, spălătorie, Internet wireless,
Oaspeţii au la dispoziţie o varietate de specialităţi româneşti şi maghiare tradiţionale, precum şi preparate internaţionale servite în restaurant sau pe terasă.
Nu este permis accesul cu animale de companie.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
