Tratament Balnear Slanic Moldova
Tara: Romania Judet - Regiune: Bacau Localitate - Statiune: Slanic Moldova Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 5 noptiTratament Balnear Slanic Moldova
Despre locurile acestea se pomeneşte prima data în hrisovul dat de Constantin Cehan Racoviţa la 1 ianuarie 1757, când întreaga vale a Slanicului „şi cu tot dealul de unde se scoate sare” facea parte din moşia singurului domn din epoca fanariota, nascut dintr-o familie curat româneasca, la Racova (Vaslui) şi care a ocupat în douã rânduri scaunul Moldovei.
Simţindu-şi apropierea sfârşitului, „spre pomenirea sufletului sau, a Doamnei Sultana şi a copiilor sai”, el daruieşte aceastã moşie Epitropiei spitalului Sf. Spiridon din Iaşi, „fiindca pentru cheltuiala spitaliei este mare trebuinţa a se pune la cale vreun venit ca sa fie totdeauna statator şi nestramutat, ca sa aiba saracii bolnavi cheltuiala lor ce se cade dupa orânduiala…”, spune el în acest hrisov.Pe la 1801, moşia era ţinuta în arenda de serdarul Mihalache Spiridon, boier de seama şi slujitor al curţii domneşti, care era şi camaraş de ocna, adica administrator, pe socoteala domnului, al salinelor de la Ocna.
Datorita aşezarii sale într-o depresiune adânca, pe versantul estic al Carpaţilor Rasariteni, care o deosebeşte de alte localitaţi din zona de coline, Slanic Moldova are un climat de tranziţie între climatul de dealuri şi cel subalpin, cu veri nu prea calduroase şi ierni blânde. Orientarea de la sud-vest la nord-est a vaii Slanicului şi deschiderea bazinului tocmai în locul unde s-a creat şi dezvoltat statiunea, fac ca fundul vaii sã fie luminat şi încalzit de razele soarelui mai multe ore pe zi, în special versantul estic al muntelui Pufu, care urca pâna la o altitudine de 650 m.
Media anuala a temperaturii este de 7,1 °C. (Verile nu sunt prea calduroase. Cea mai calda luna este iulie, cu o medie de + 17,8 °C; nopţile sunt, în general, racoroase).
Stațiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și oligominerale, izvoare descoperite încă din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalații balneare. De-a lungul timpului, calitățile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obținute la expozițiile internaționale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialiștii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.
Compoziţia apelor Slanicului a facut obiectul de studiu al multor medici şi oameni de ştiinţa români, care au scos în evidenţa faptul ca acţiunea apelor minerale se exercita atât prin factorul chimic cât şi prin cel fizic (radioactivitate, temperatura, osmoza, stare coloidala, disociere în ioni etc.), precum şi ca apa aproape a fiecarui izvor mineral întrebuinţat în cura internã are proprietatea sa specifica.
O serie de izvoare care conţin, între altele, într-o proporţie remarcabila, hidrogenul sulfurat sau siliciul (izvoarele de la Cascada) au valoare terapeutica deosebita în tratarea bolilor otorinolaringologice şi a unor afecţiuni bronho-pulmonare.
Din cele peste 20 de izvoare din valea Slanicului, sunt folosite în mod curent urmatoarele:
– Izvorul 300 de scari: apa oligo-metalica, cu mineralizare foarte redusa, a carui apa este folosita în cura de diureza.
– Izorul nr. 1 iese dintr-o stânca de la Piciorul Boroişului, pe malul drept al pârâului Slanic, la circa 1 km de staţiune. Este o apa clorurata carbogazoasa bicarbonatata, sodica, slab sulfuroasa, hipotona.
– Izvorul nr. 1 bis: apa clorurata bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
– Izvorul nr. 3: apa clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
– Izvorul nr. 5: apa carbogazoasa, vitriolica, hipotona. Nu se utilizeaza în curã interna. Se utilizeaza numai în inhalaţii şi local.
– Izvorul nr. 6 iese la suprafaţa din muntele Pufu Mare; apa clorurata, bicarbonatata, sodica, foarte slab sulfuroasa, hipertona, foarte concentrata. Nu se bea decât cu cu prescriptie medicala.
– Izvorul 8: apa clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
– Izvorul 8 bis: apa vitriolica, feruginoasa, slab sulfurata, carbogazoasa, hipotona.
– Izvorul 10: apa clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
– Izvorul nr. 15: apa cloruro-bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, sulfuroasa, hipertona.
– Sonda nr. 2 este un izvor alcalin pur. Este mai puţin folosit în cura balneara.
– Izvorul nr. 2 – numit şi Clocotişul dupa zgomotul pe care-l face degajarea în cantitaţi mari de dioxid de carbon, se afla la 50 m de izvorul nr. 1.
Cum ajung la Slanic Moldova
Cu trenul.
Pentru Slanic Moldova, cãlãtorii coboara la Târgu Ocna – Salina, o halta dupa gara Târgu Ocna, de unde vor continua drumul cu transport în comun sau autobuze, pe o distanţa de 18 km, de-a lungul unei frumoase şosele care însoţeşte apa Slanicului.
De la Bucureşti la Târgu Ocna sunt unele trenuri directe, altele cu legatura la Adjud. Din linia principalã de cale ferata care leaga Bucureştii de nordul Moldovei (Bucureşti – Suceava Nord) se ramifica la Adjud linia secundara Adjud – Ciceu, care strabate Carpaţii Rasariteni de-a lungul vaii Trotuşului. De la Adjud la Târgu Ocna-Salina sunt 53 km. Din Braşov, Cluj Napoca şi Târgu Mureş se ajunge la Târgu Ocna-Salina prin Ciceu.
Pe şosea.
Principala axa de legatura este şoseaua DN 2 Bucureşti-Suceava-Siret din care se ramifica, la Adjud, DN 11A în continuarea careia parcurgem DN 12B.
Calatorii care au ca punct de plecare Galaţi, vor strabate şoselele naţionale nr. 25 şi 24 pâna întâlnesc DN 2, urmând în continuare şoselele amintite mai sus (DN 11A, 12A şi 12B).
De la Iaşi se merge pe DN 28 tot pâna la şoseaua naţionala nr. 2.
De la Bacãu, se poate ajunge la Slanic Moldova pe un drum mai scurt (DN 11 pânã la oraşul Oneşti, iar de acolo pe DN 12A şi DN 12B).
De la Braşov legatura se face pe DN 11 (Braşov-Târgu Secuiesc-Oituz-Oneşti).
De la Cluj Napoca se poate ajunge la Slanic Moldova fie pe drumurile nationale DN 15 (Cluj Napoca-Târgu Mureş) şi DN 13 (Târgu Mureş-Sighişoara-Braşov), iar mai departe pe ruta amintita; fie pe un drum mai scurt: DN 15 (Cluj Napoca-Târgu Mureş), iar mai departe prin Sovata – Odorhei, Miercurea Ciuc – Ghimeş – Palanca – Slanic Moldova (290 km).
De la Miercurea Ciuc se poate ajunge fie pe DN 12 (Miercurea Ciuc-Tuşnad-Chichiş), iar mai departe pe DN 11, sau DN 12A prin Ghimeş – Palanca.
Parcul Central din Slănic Moldova are o suprafață de 4,16 ha și oferă posibilitatea turiștilor de a petrece timpul liber într-un cadru încântător, contribuind în același timp la imaginea pozitivă a stațiunii. Atent și permanent îngrijit de administrația locală, Parcul din stațiune cuprinde alei amenajate cu bănci printre copaci falnici și flori colorate, un foișor realizat în același stil arhitectural cu întregul ansamblu al Cazinoului, unde în sezonul estival acorduri de fanfară sau muzica de promenadă întregesc bucuria turiștilor , fântâni arteziene și cascade antropice, busturi ale unor personalități culturale românești, un modern spațiu de joacă pentru copii, internet wireless și multe alte facilități.
Pârtia de schi Nemira este amplasată la intrarea în stațiunea Slănic-Moldova (jud. Bacău), în imediata apropiere a DN12B și are o traiectorie cu orientare spre nord, fiind situată la altitudinea maximă de 724, 54 metri (baza superioară) și altitudinea minimă de 484, 92 metri (punctul de plecare). Are o lungime pe înclinare de 1.414 metri, lăţime medie de 38 metri , o diferenţă totală de nivel de 240 metri şi o pantă medie de 17%, înclinaţie ce o încadrează în categoria pârtiilor uşoare şi, implicit, îi conferă pârtiei un grad de atractivitate deosebit de ridicat. Pentru asigurarea unor condiţii optime de practicare a schiului şi pentru a veni în întâmpinarea iubitorilor sporturilor de iarnă, pârtia este prevăzută cu: instalaţie de transport pe cablu, instalaţie de înzăpezit artificial, maşină de bătut zăpadă, instalaţie de iluminat pentru nocturnă, parcare auto, serviciu de salvamont s.a.
Baze de tratament
Stațiunea Slănic-Moldova este o stațiune cu caracter permanent, cu o climă temperată, cu aer foarte curat, renumită pentru izvoarele sale cu ape minerale vindecătoare, calitățile acestor ape au fost confirmate prin obținerea a numeroase medalii internaționale.
Această staţiune este botezată: „Perla Moldovei”, are amenajate mofete pentru a se putea folosi în scop terapeutic gazul natural mofetic la izvoarele 3 şi 11 cu provenienţă legată de fenomenele vulcanice din Munţii Harghita.
Indicaţiile medicale pentru această staţiune au fost determinate ca urmare a unor cercetări ştiinţifice asupra parametrilor constituienţi ai apei, încât se fac atât cure interne cât şi cure externe împărţite pe izvoare.
Indicaţii terapeutice: gastrite cronice hiperacide, hipoacide, ulcere gastrice, afecţiuni duodenale, afecţiuni hepatobiliare( colecistite, dischinezii biliare), afecţiuni de nutriţie, afecţiuni ale rinichilor şi ale căilor urinare, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni ale nervilor periferici, afecţiuni post-traumatice, nevroze astenice, boli reumatismale degenerative şi diartritice, afecţiuni respiratorii(astm alergic, inosinuzite cronice), afecţiuni ginecologice, afecţiuni asociate.
Resursele de tratament: Apele minerale bicarbonate, carbogazoase, sodice, hipertonice, hipotonice, Microclimat de salină, gaz de mofetă, bioclimat de odihnă, relaxare.
Proceduri
Se face cură internă cu ape minerale; aerosoli, băi cu apă minerală încălzită, inhalații cu ape minerale și medicamente adecvate prescrise, kinetoterapie, hidroterapie, psihoterapie, meloterapie, electroterapie, gimnastică medicală, mofetoterapie.
Contraindicaţiile Mofetoterapiei: cardiopatie ischemică cu crize fecvente, infarct miocardic recent, hipertensiune arterială stadium II şi III şi cu complicaţii, arteroscleroza cerebrală, boli digestive, boli renale, boli respiratorii cronice cu disfuncţii ventilatorii, stenoza mitrală sau aortică.
Sursa: Site-ul Primariei Slanic Moldova
Din punct de vedere al numărului de locuitori, judeţul Bacău ocupă locul opt, având o populaţie de 583.590 locuitori.
Amplasarea sa la est de vârful principal al Carpaţilor Orientali determină un climat temperat continental, caracterizat prin veri calde şi relativ seci şi ierni friguroase.
Din punct de vedere administrativ, judeţul Bacău are 3 municipii: Bacău, Oneşti şi Moineşti, 5 oraşe: Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova şi Târgu Ocna şi 85 de comune.
Judeţul Bacău este distinct configurat pe harta culturală a ţării datorită muzeelor şi caselor memoriale, monumentelor istorice, de artă şi arhitecturale, instituţiilor artistice, revistelor de cultură, bibliotecilor, editurilor, imprimeriilor şi librăriilor proprii, celor două filiale ale uniunilor de creatori (U.A.P.), Casei de Cultură “Vasile Alecsandri” din Bacău şi a celei din Oneşti. În plus, judeţul Bacău este gazda anuală a câtorva importante manifestări naţionale şi internaţionale culturale.
Activitatea culturală a judeţului este susţinută în principal de Centrul Internaţional de Cultură "George Apostu" din Bacău, Centrul Internaţional Rosetti Tescanu-George Enescu din Tescani, Teatrul Municipal Bacovia, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Vasile Alecsandri”, Filarmonica “Mihail Jora”, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii “Ion Borcea”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Biblioteca judeţeană “C. Sturza”.
Principalele zone turistice ale judeţului Bacău sunt Slănic Moldova, Poiana Sărată, Măgura, Târgu Ocna, Poiana Uzului, în general Valea Oituzului, Caşinului şi Trotuşului, care reprezintă în principal zona montană a judeţului.
Pentru turismul de tratament, staţiunea Slănic Moldova este recunoscută pentru amplasare şi pentru factorii terapeutici deosebiţi, dispunând de 22 de izvoare cu ape cloruro sodice, uşor sulfuroase, atermale, deosebit de eficace în tratarea bolilor digestive.
Oraşul-staţiune Slănic Moldova este cunoscut ca loc de recreere şi de tratament încă din secolul nouăsprezece, primul stabiliment balnear din staţiune construindu-se în anul 1827.
Târgu Ocna, supranumit „Oraşul de sare”, reprezintă, pe lângă peisajul dominat de munţi şi păduri seculare, o atracţie unică datorită minelor de sare exploatate încă din Evul Mediu, într una din ele amenajându se, la o adâncime de 130 de metri, un sanatoriu balnear, cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. Aflată la întâlnirea Carpaţilor cu Subcarpaţii, staţiunea oferă un mediu deosebit pentru tratamentul balnear şi balneoclimateric şi pune la dispoziţia turiştilor izvoare cu apă minerală tămăduitoare şi climat de salină favorabil tratării afecţiunilor astmatice.
Valea Muntelui include comunele Asău, Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş-Făget. Şi-a căpătat un strălucit renume atât în ţară cât şi în afara graniţelor prin calităţile bucătăriei specifice, a ospitalităţii locuitorilor, a obiceiurilor şi porturilor regiunii. Pe aceste ţinuturi pitoreşti sunt cei mai iscusiţi meşteri populari, adevăraţi artişti în confecţionarea cojoacelor, a costumelor populare recunoscute în întreaga lume, a obiectelor reprezentative de artizanat.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Bacau
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
