Sejur pentru odihna si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu pensiune completa.
Pensiunea completa este sub forma de meniu fix (meniul zilei, intrare cu cina si iesire cu mic dejun) sau in sistem à la carte cu buget 60 lei/zi/persoana.
Oferta este valabila pentru sejur minim 3 nopti.
Condiții pentru rezervare: plata integrala sau avans 30% după confirmarea rezervării iar diferența se va achita cel târziu cu 10 zile înaintea începerii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Opțional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Prahova Localitate - Statiune: Slanic Prahova Tip masa: Pensiune completa Plecare: Oricand Durata: 1 noapteSejur pentru odihna si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu pensiune completa.
Pensiunea completa este sub forma de meniu fix (meniul zilei, intrare cu cina si iesire cu mic dejun) sau in sistem à la carte cu buget 60 lei/zi/persoana.
Oferta este valabila pentru sejur minim 3 nopti.
Condiții pentru rezervare: plata integrala sau avans 30% după confirmarea rezervării iar diferența se va achita cel târziu cu 10 zile înaintea începerii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Opțional transport, transferuri.
Oraşul Slănic se află în centrul României ( judeţul Prahova ), situate pe râul Slănic ( affluent al râului Vărbilău), în zona de Curbură a Subcarpaţilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km Nord de municipiul Ploieşti ( reşedinţa judeţului Prahova) şi cca 100 km de Bucureşti.
Oraşul Slănic este o staţiune balneoclimaterică, centru al sării incluzând Muntele de Sare unic în lume şi cea mai mare salină din Europa, oraş înconjurat de peisaje pitoreşti şi dispunând de condiţii de cazare, tratament şi divertisment variate.
Cai de acces
Drumul naţional DN1, Bucureşti – Ploieşti şi apoi fie pe Valea Teleajenului peste Dealul Bughea, fie pe Valea Vărbilăului şi Slănicului din oraşul Plopeni. Drumul judeţean Vălenii de Munte – Slănic Poteci şi drumuri comunale spre localităţile de pe Valea Doftanei, Vărbilăului, Teleajenului.
Localitatea Slanic a devenit cunoscuta în primul rând datorita zacamântului de sare care se exploateaza de peste trei secole, dar dintre toate exploatarile de sare ale României, acestea sunt cele mai recente ca atestare documentara.
Începuturile sunt legate de spatarul Mihai Cantacuzino, care dându-si seama ca în regiunea Slanic Prahova exista un zacamânt de sare si vrând sa deschida o mina, a cumparat în 1685 si 1694 mosia Slanic. Din zapisul care consemneaza tranzactia din 1685, mai rezulta ca la Teisani (5 km est de Slanic) au existat înainte de acest an, vechi ocne de sare, de adâncimi mici.
Zapisul din 1685 (7193) Aprilie 20 prin care mosnenii din Slanic vând spatarului Mihail Cantacuzino "... jumatate din preste tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este a se face ocna...", cu 700 de talere. - Colectia Academiei Române -
Prima exploatare s-a deschis în anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. În anul 1713 spatarul Cantacuzino doneaza mosia sa din Slanic împreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti.
De mentionat este ca din 1912 s-a introdus iluminatul electric în mina Mihai, iar din 1931 metoda de exploatare s-a perfectionat prin folosirea havezelor de taiat sare si a explozibililor pentru derocare, eliminând operatiile manuale de taiere si detasare a brazdelor. Lucrarile de exploatare s-au încheiat în 1943 , când s-a trecut la o noua exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea. Din aceasta exploatare s-a extras sare pâna în 1970 când exploatarea s-a mutat în mina Victoria, iar din 1992 s-a trecut la exploatarea rezervelor din câmpul Cantacuzino.
În sec. al XVII-lea exploatarea sarii s-a facut la Baia Baciului, Baia Verde si Dorobantesti despre care nu exista prea multe informatii. Se stie totusi ca ele erau în forma de clopot, marturie stând asa-zisele pâlnii de scufundare de la locul acestor exploatari. În prima parte a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind atestate documentar din 1847.
Din 1865 s-a trecut la exploatarea sarii în mina "Sistematica" din zona Voinoaia. Aceasta exploatare a reprezentat un salt în mineritul sarii de la Slanic, deoarece s-a trecut de la exploatarea tip "clopot" la cea "sistematica cu mai multe camere". Prezenta apelor de infiltratie si calitatea slaba a sarii a dus la reexploatarea Ocnelor din Deal si Vale (1875-1881), deschizându-se la 1881 si mina Carol (Principatele Unite), ce a functionat timp de 61 de ani, pâna în 1935, din anul 1912 deschizându-se mina Mihai (23 August) ce a functionat simultan.
Oraşul Slănic se află în centrul României ( judeţul Prahova ), situate pe râul Slănic ( affluent al râului Vărbilău), în zona de Curbură a Subcarpaţilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km Nord de municipiul Ploieşti ( reşedinţa judeţului Prahova) şi cca 100 km de Bucureşti.
Frumuseţea distinctă a cadrului natural limitrof, particularităţile climatului local determinate de aşezarea în vatra unui bazin depresionar şi nu departe de ultimele culmi montane şi prezenţa unor obiective turistice remarcabile prin dimensiuni şi spectacular şi a unor baze de tratament recunoscute.
Etimologie
După cum numele oraşului sugerează ( “sare” în limba slavonă), istoria şi economia oraşului Slănic sunt în bună parte legate de prezenţa unui zăcământ important de sare în zonă, atât în subteran, cât şi la suprafaţă.
Oraşul Slănic are o climă temperată, specifică dealurilor impădurite. Clima este caracterizată prin veri plăcute ( temperatura medie în luna iulie este de 19,5°C) şi ierni blânde ( temperatura medie în luna ianuarie este de -3,5°C).Temperatura medie anuală este de 9°C.
Populaţia : 7.200 locuitori
Oraşul Slănic este cunoscut pentru lacurile sărate (numite şi Băi) : Baia Baciului, Baia Verde şi Baia Roşie, precum şi pentru minele Salina Veche şi Salina Nouă. În vreme ce în Salina Nouă se extrage în continuare sare, mina veche Salina Veche, este în prezent deschisă publicului larg, fiind folosită ca loc de agrement. De asemenea, într-una din încăperile separate ale Salinei Vechi, se desfăşoară anual Campionatele Mondiale de Aeromodelism.
În oraşul Slănic, turismul este favorabil de existenţa muntelui neacoperit de sare (rezervaţie naturală) şi al pitorescului lac al Miresei ( sau Grota Miresei, 425 m², 20 m adâncime) care s-a format în 1914, prin prăbuşirea unei mine de sare.
Salina de la Slanic Prahova este una dintre cele mai mari saline din Europa. Mina de sare se afla in renumita statiune balneoclimaterica Slanic Prahova.
Zona a reprezentat de-a lungul timpului un mare centru de exploatare. Istoria ne spune ca acest tinut i-a apartinut incepand cu anul 1685 spatarului Cantacuzino. 3 ani mai tarziu a fost deschisa si prima exploatare de sare pe Valea Verde. In 1713, tinutul este donat Manastirii Coltea din Bucuresti. Pe parcursul timpului, o data cu evolutia tehnologiilor de extractie a sarii din adancuri, la Slanic au fost deschise mai multe mine, din fiecare extragandu-se sare pentru decenii la rand.
Mina Unirea, cea mai cunoscuta dintre ele, a fost deschisa in anul 1938, exploatarea incepand insa 5 ani mai tarziu. Din anul 1970 aceasta devine un obiectiv turistic.
Accesul vizitatorilor în Mina Unirea - Salina Slănic Prahova se face în prezent cu microbuze, până la o adâncime de 208m. În acest “palat de sare”, deschis vizitării din anii ‘70, microclimatul este constant și de nereprodus la suprafață: temperatură de 12-13º C, umiditate relativă a aerului de 50-60%, radioactivitate la limita de detecție, presiune atmosferică cu 18 mmHg mai mare decât la suprafață, concentrație mare de aerosoli naturali salini, lipsa alergenilor vegetali, raritatea germenilor condiționat-patogeni și lipsa celor patogeni.
Mina, formata din 14 camere cu inaltime de pana la 50 de m si mai ingustate spre tavan, este special amenajata. Astfel ia fiinta acolo un sanatoriu pentru bolnavii ce sufera de afectiuni respiratorii. In alte incaperi sunt amenajate locuri de joaca, un bufet, terenuri de sport.
Una dintre cele mai impresionante camere este Sala Genezei, acolo unde sunt prezentate turistilor impresionantele statui scupltate in sare ale lui Traian si Decebal. Salina reprezinta, alaturi de Muntele de Sare, Grota Miresei, Baia Baciului, si Baia Verde, un adevarat punct de interes pentru turistii care ajung in zona.
Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, avand o suprafata de 4716 Kmp si forma unui dreptunghi ce include in el toate formele de relief (munti, dealuri si campii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paleta larga a activitatilor economice.
Limita nordica desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est Buzau, la vest Dambovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita. Judetul este strabatut in lung de meridianul 26º care trece prin Ploiesti si comuna Maneciu si paralela 45º, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.
Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi. Daca in ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se claseaza in grupa judetelor mici ale tarii, numarul mare de locuitori a condus la o densitate dubla fata de media pe tara, respectiv 186 de locuitori pe kilometru patrat.
Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 104 de unitati administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.
Dispunand de o mare varietate a reliefului, cu un cadru natural de exceptie, teritoriul judetului asigura conditii favorabile culturii cerealelor, pomiculturii, zootehniei si silviculturii. Subsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.
Valea Prahovei este cunoascută la nivelul României pentru sporturile de iarnă dar şi pentru obiective turistice importante: Castelul Peleş, reşedința de vară a foştilor regi ai României, aflat în Sinaia, Sfinxul, centrul energetic al munţilor Carpaţi, cu acces din Buşteni, Crucea de pe Caraiman, cea mai înaltă cruce din lume ridicată la 2.300 m altitudine conform Guinness Book of World Records din 2014, cu acces din Buşteni, Castelul Julia Hasdeu, templul spiritist de la poalele Carpaţilor, aflat în Câmpina, Babele (doamne batrâne) , „Altarele ciclopice din Caraiman”, cu acces din Buşteni, Muzeul Memorial George Enescu, al primului compozitor român care a intrat în patrimoniul cultural universal şi care a scris Rapsodia română care conţine şi melodia Ciocârlia, aflat în Sinaia, Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, primul dintre fondatorii picturii moderne româneşti, aflat în Câmpina, Muzeul Cinegetic Posada, care adăposteşte de la o impresionantă colecţie de trofee (2400 de piese), la opere de artă, obiecte cu specific vânătoresc sau utilitate vânătorească, peste 20 de pârtii din cele 3 domenii schiabile din Sinaia, Buşteni şi Azuga cu grade de dificultate de la uşor/ albastru la dificil/ negru, peste 40 de trasee din Munţii Bucegi şi Baiului cu acces din Sinaia, Buşteni şi Azuga, alpinism în munţii Bucegi, mountainbike, flora şi fauna din Parcul Natural Bucegi, echitaţie în împrejurimile staţiunii Sinaia, în Câmpina sau Comarnic, zboruri peste munţi sau castele de la aerodromul din Băneşti, pista de motocros de la Câmpina, golf la Breaza, centrele SPA & Wellness din Sinaia, de la Hotel International, Hotel New Montana, Hotel Sinaia, Hotel Palace, Buşteni, Breaza sau Cornu, degustare de vinuri la Pivniţele Rhein din Azuga, furnizorul Casei Regale a României, produse traditionale, bulz (mămăligă cu brânză), pastramă de oaie, sarmale (carne tocată, în special de porc, cu orez si alte legume şi mirodenii învelite în foi de varza sau vită de vie murate), saramură de peşte sau cozonac (preparat dulce din faină, dorjdie, lapte, ouă cu umpluturi de nucă şi cacao) vin roşu şi ţuică de prune (bautură tradiţională obţinută din distilarea prunelor fermentate), Festivalul George Enescu de la Sinaia şi Buşteni, Cupa mondială de escaladă pe gheaţă de la Buşteni, Trail Race in Azuga, Winter Air Sports sau Trofeul Sinaia Forever din Sinaia, Festivalul Mierii din Câmpina.
Valea Doftanei este cunoascută pentru tradiţiile şi produse tradiţionale, dar şi ca zonă foarte bună pentru relaxare.
Obiective turistice in zona: Complexul arhitectural Brebu, cu Casa Domnească a lui Constantin Brâncoveanu, din Brebu, Lacul şi barajul Paltinul, a cărui culoare este verde azur aproape tot timpul anului, situat în Valea Doftanei, Ruinele fostului penitenciar Doftana - puşcăria în care a fost întemniţat Ceauşescu, din Telega, Lacul Doftana, care s-a format într-o veche exploatare de sare, din Telega, Băile Telega – datorită apelor cloruro-sodice băile ocupă locul doi în Europa şi locul cinci în lume în ceea ce priveşte contribuţia în vindecarea a numeroase boli, din Telega, plimbari cu bicicleta pe cărările din păduri.
Valea Cricolului Sărat este cunoscută pentru degustările de vin de pe Drumul Vinului şi pentru urmele istoriei româneşti de pe Drumul Voievozilor.
Nu rata: să deguşti Feteasca neagră, „ambasadorul vinurilor româneşti”, într-una dintre cramele de pe Drumul Vinului, Ruinele Palatului Cantacuzino – 1911-1913, inspirat din arhitectura palatului Micul Trianon din Franţa, aflate la Floreşti, să faci poze de pe stânca Tohani, rezervaţie, Mănăstirea Verbila (sec XVI) , locul de unde a plecat marele voievod Mihai Viteazul înainte să înfăptuiască Marea Unire în 1600, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Mănăstirea Jercălăi, care găzduieşte schitul Sf. Maria-Cricov din Jercălăi cu biserica de lemn Sf. Mihail şi Gavriil (1731), mutată, care este fostul paraclis regal de la castelul Bran, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Muzeul Crama 1777 care reconstituie o veche cramă cu instrumentele folosite la 1777 pentru prelucrarea strugurilor şi transformarea lor în vin, aflat în Valea Călugărească, Mănăstirea Turnu (1461) ctitorită de Vlad Ţepeş (numit în beletristică Dracula), se află în Târgşoru Vechi, să vizitezi rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi, Conacul Matac (1901), care a fost folosit în anul 1984 pentru filmarea mai multor cadre din filmul „Secretul lui Bachus”, aflat în Valea Călugărească, Grădina Zoologică de la Bucov, să practici sporturi aeronautice la aerodromurile Stejnic sau Şirna, să te plimbi cu bicicleta pe Drumul Vinului, să faci echitaţie la Potigrafu sau Ploieşti, să joci golf şi polo la Potigrafu, să încerci pista de motocros şi enduro de la Potigrafu, să pescuieşti la Bucov.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Prahova si site-ul APDT Prahova
Hotel Slanic**
Amplasare: intr-o oaza de liniste, la 400 de metri de strandul cu apa sarata Baia Rosie, la 1 km de strandul cu apa sarata Baia Baciului, la 1,3 km de gara si strandul cu apa sarata Baia Verde, la 1,8 km de Salina.
Structura cazare: 66 camere duble (132 locuri), 22 camere suita (2 camere duble cu baia comuna – total 88 locuri) si 2 apartamente.
Dotari camere: TV cablu, telefon, baie.
Facilitati hotel: restaurant cu terasa, bar, baza proprie de tratament, internet wireless, sauna, sala fitness, seif la receptie, parcare.
Tratamentul Balnear se efectueaza in baza de tratament din incinta hotelului dotata cu aparatura moderna.
Tehnicile de tratament prezente in baza de tratament a hotelului sunt aplicate de cei mai buni doctori specializati in tratarea afectiunilor.
Bolile cronice ale aparatului respirator (astm bronsic, bronsita cronica, bronhopneumopatie cronica obstructiva, emfizem pulmonar, infectiile recurente ale tractului respirator superior, rino-sinuzite cronice, laringo-traheite cronice) beneficiaza de tratament complex recuperator reprezentat de:
- microclimatul de salina;
- aerosoloterapie;
- electroterapie (MDF, unde scurte, ultrasunete, infrarosii si ultraviolete, microunde);
- kinetoterapie respiratorie;
- masatoterapie.
Statiunea dispune de posibilitati de investigatie paraclinice (RX, analize de laborator, probe respiratorii). Statiunea Slanic nu se adreseaza numai persoanelor suferinde. Curele balneare antistres, curele pentru prevenirea bolilor adresate persoanelor care lucreaza in noxe respiratorii, curele de sanatate adresate persoanelor sedentare si curele geriatrice completeaza tabloul activitatii de prevenire si tratament.
Patologia reumatismala (reumatism cronic degenerativ si inflamator, reumatismul abatricular) reprezinta o a doua categorie majora de afectiuni ce beneficiaza de tratamente reprezentate de:
- balneoterapie in lacurile saline;
- termoterapie (namol sapropelic, parafinat, parafango);
- electroterapie de joasa si medie frecventa analgezica si de electrostimulare (galvanizare simpla, ionizari, bai galvanice, curenti dinamici, curenti Trabert, curenti Huffshmidt) si electroterapie de inalta frecventa – unde scurte, ultra-sunete, microunde, magnetoterapie, fototerapie, laser-terapie, masoterapie.
Patologia neurologica (hemipareze, para si tetrapareze, pareze periferice, neuropareze periferice, etc.) si cea post traumatica recenta si sechelara beneficiaza de factorii terapeutici din statiune. Lacurile, bazinele si baile saline hiperconcentrate se adreseaza si altor categorii patologice:
- boli de metabolism si nutritie (gusa, pseudogusa si obezi, pentru acestia din urma existand programe speciale de cura);
- boli dermatologice (psoriazis);
- boli inflamatorii cronice ale tractului uro-genital la femei;
- unele boli endocrine (hiposecretiile glandulare).
Atracții turistice din Slănic Prahova
- Mina de sare Unirea, ce datează din jurul anului 1685, an în care spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în regiunea Slănic Prahova există un zăcământ de sare şi astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moşia Slănic;
- Muzeul Sării, ce prezintă evoluția metodelor de extracție a sării de la începuturi și până în prezent, expune documente privind istoria prelucrării sării, unelte și utilaje, cristale de sare și planșe geologice;
- Piatra Verde – tuf zeolitifer cu un mare conținut de clinoptilolit, situat în Slănic Prahova;
- Fântâna Rece, Fântâna lui Dușman și Fântâna lui Gogon;
- Biserica Naşterea Maicii Domnului. Pe locul bisericii actuale a existat un schit de călugari cu numele de "Schitul de pe Vârful (Creasta) Pietrii". Schitul funcționează până spre sfârșitul secolului XVII-lea, când se desființează, având date că aici există parohie și preot. Spătarul Mihai a cumpărat moșia moșnenilor din Precista, iar zapisul de vânzare a jumătate din moșia Slănicului este semnat de Dragul Călugărul, ca proprietar al moșiei și ca martor de preotul parohiei "Popa Vlad". Același zapis arată că în Precista exista la data de 22 aprilie 1690 chiar biserica: "...un loc de casă aicea în Slănic care este împotriva bisericii în siliștea satului...".
Strandul Baia Baciului, cel mai mare din stațiune, prezintă diferențieri ale gradului de mineralizare a apei de la suprafață către adâncime, astfel încât de la 2 m către profunzime, lacul având 15 m adâncime, se ajunge la o mineralizare totală de 108,938 g săruri/l.
Monument al naturii, ștranduri cu apă sărată, piscina și locuri de joacă pentru copii, restaurant tradițional românesc (140 locuri) deschis tot timpul anului, loc amenajat pentru gratar, o parcare de 100 de locuri. În perimetrul Băii Baciului se află Muntele de Sare cu Lacul Grota Miresei, rezervație naturală unică în Europa.
Lacul Baia Baciului are un strat de nămol cu o grosime maximă de 1,30 m și o rezervă de circa 2100. Compoziția chimică a nămolului cuprinde substanțe minerale (sulfați, nitrați, sodiu, magneziu, potasiu, calciu, fier etc.), precum și reduse cantități de substanțe organice. Baia Baciului are o suprafață de 6.100 mp. În incinta ștrandului se mai află Lacul Miresei și Lacul Baia Porcilor.
Lacul Miresei descoperit prin prăbușirea Muntelui de sare are 1300 mp, adâncime 32 m și un grad de salinitate de 260 g/l cu ape suprasaturate datorită prezenței lui într-un masiv de sare. Este cercetat permanent de echipe științifice, grație particularităților pe care le prezintă.
Baia Porcilor are o suprafață de aproximativ 1500 mp, adâncime de 1 m și o salinitate de 130- 260 g/l, cu o cantitate însemnată de nămol saturat, recomandat pentru calitățile sale terapeutice mai cu seamă în afecțiunile ginecologice. Lacul este împrejmuit cu o centură de beton, iar accesul se face prin locuri special amenajate.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
