Sejur Odihna 2024 Baile Tusnad Hotel Tusnad***
Sejur pentru odihna, relaxare, drumetii si schi !
Tarifele includ:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun, demipensiune sau pensiune completa;
- acces gratuit la piscina interioară cu apă minerală si saună uscată în scop de agrement;
- acces gratuit internet wireless;
EC = camera Standard, nemodernizata, categoria 2 stele.
ST = camera Standard Plus, modernizata, categoria 2 stele.
SP = camera Superior, categoria 3 stele.
JS = Suita Junior, categoria 3 stele.
Micul dejun este in sistem bufet suedez.
Demipensiunea include: micul dejun si cina in sistem bufet suedez.
Pensiunea completa include: mic dejun si cina in sistem bufet suedez, plus fisa cont 60 lei/zi/persoana pentru masa de prânz.
Program funcționare piscina interioară cu apă minerală si saună uscată în scop de agrement: Luni si Joi 15.00 ‐17.00, Marți si Miercuri 15.00 ‐18.00, Vineri 16.00 ‐19.00, Sâmbătă 10.00 ‐17.00, Duminică 09.00 ‐13.00.
Reducere copii:
- 1 copil 0 -5,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare si masa, fara pat suplimentar, optional patut copil 0-1,99 ani 22 lei/zi;
- 1 copil 6 -13,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, cu pat suplimentar, achita 95 lei/zi cazare cu mic dejun sau 140 lei/zi cazare cu demipensiune.
Parcare contra cost 20 lei/zi, in limita locurilor disponibile.
Tarifele afisate nu includ taxa de statiune 2 lei/zi/persoana peste 14 ani, aceasta se achita la receptia hotelului.
Oferta nu este valabila in perioada Sarbatorilor si a Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu card bancar la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Harghita Localitate - Statiune: Baile Tusnad Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 1 noapteSejur Odihna 2024 Baile Tusnad Hotel Tusnad***
Sejur pentru odihna, relaxare, drumetii si schi !
Tarifele includ:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun, demipensiune sau pensiune completa;
- acces gratuit la piscina interioară cu apă minerală si saună uscată în scop de agrement;
- acces gratuit internet wireless;
EC = camera Standard, nemodernizata, categoria 2 stele.
ST = camera Standard Plus, modernizata, categoria 2 stele.
SP = camera Superior, categoria 3 stele.
JS = Suita Junior, categoria 3 stele.
Micul dejun este in sistem bufet suedez.
Demipensiunea include: micul dejun si cina in sistem bufet suedez.
Pensiunea completa include: mic dejun si cina in sistem bufet suedez, plus fisa cont 60 lei/zi/persoana pentru masa de prânz.
Program funcționare piscina interioară cu apă minerală si saună uscată în scop de agrement: Luni si Joi 15.00 ‐17.00, Marți si Miercuri 15.00 ‐18.00, Vineri 16.00 ‐19.00, Sâmbătă 10.00 ‐17.00, Duminică 09.00 ‐13.00.
Reducere copii:
- 1 copil 0 -5,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare si masa, fara pat suplimentar, optional patut copil 0-1,99 ani 22 lei/zi;
- 1 copil 6 -13,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, cu pat suplimentar, achita 95 lei/zi cazare cu mic dejun sau 140 lei/zi cazare cu demipensiune.
Parcare contra cost 20 lei/zi, in limita locurilor disponibile.
Tarifele afisate nu includ taxa de statiune 2 lei/zi/persoana peste 14 ani, aceasta se achita la receptia hotelului.
Oferta nu este valabila in perioada Sarbatorilor si a Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu card bancar la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Statiunea Băile Tuşnad este situata în partea sudică a Depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, între munţii Harghita şi Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului.
Poziţia în teritoriu îi conferă un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi care fac ca staţiunea să dispună de un bioclimat monta tonic, favorabil reconfortării psihice.
Băile Tușnad este una dintre cele mai frumoase staţiuni montane nu numai din judeţul Harghita, ci şi din ţară, accesibilă pe DN 12 sau pe linia CF 400 Braşov - Deda și se află la 32 km sud de Miercurea-Ciuc, 37 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi 35 km de Baraolt. Băile Tuşnad a fost declarat oraş în anul 1968, fiind şi cel mai mic din România (1641 de locuitori conform recensământului din 2011).
Staţiunea, de importanţă internaţională, se află într-un loc deosebit de frumos, pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomad , în defileul Oltului la 656 m altitudine, în mijlocul unor păduri de brazi şi foioase, având un aer deosebit de curat, foarte bogat în ioni negativi. Oltul este cursul de apă principal al staţiunii, iar Lacul Ciucaş care este plasat în mijlocul staţiunii a fost creat în scop turistic. Masivul Ciomad este una dintre cele mai tinere formaţiuni vulcanice din Carpaţi, fenomenele vulcanice în zona Tuşnadului au avut un rol important în formarea şi dezvoltarea staţiunii, iar cele postvulcanice fiind foarte active, reprezintă un factor important în viaţa staţiunii Băile Tuşnad. Prezenţa emanaţiilor de CO2 şi a apelor minerale au permis practicarea tratamentelor terapeutice şi au creat condiţiile necesare pentru ca oraşul să devină o staţiune balneoclimaterică importantă.
Acces:
Rutier: Braşov – Sf. Gheorghe – Băile Tuşnad – Miercurea Ciuc DN 12 la 67 Km de Braşov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacău – Comăneşti – Miercurea Ciuc DN 12A.
Feroviar: Magistrala Bucureşti – Braşov – Sf. Gheorghe – Băile Tuşnad – Ciceu – Deda – Baia Mare, staţia Băile Tuşnad.
Factori terapeutici naturali specifici:
- Ape minerale bicarbonatate, clorurate-sodice, calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase, cu o mineralizare totala de 0,68 - 17,86 g/l;
- mofete;
- bioclimat sedativ cu nuante stimulente, aer puternic ionizat si bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi. Indicele de stres cutanat este 12 iar cel pulmonar 22.
Indicatii principale de cura
Afectiuni ale aparatului cardiovascular:
- afectiuni cardiovasculare: boli vasculare periferice, boala coronariana ischemica, hipertensiunea arteriala, valvulopatii.
Indicatii secundare:
- afectiuni ale sistemului nervos central si peiferic
- afectiuni digestive
- afectiuni endocrine (hipotiroidie usoara, bloala Basedow).
Contraindicatii:
- Contraindicatiile generale de trimitere la cura balneoclimatica;
- Contraindicatii specifice, stabilite de medicul de familie si de medicul specialist (recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie) din statiune.
Investigatii paraclinice recomandate:
- analize uzuale: HLG, VSH, uree, creatinina, glicemie, transaminaze, EKG;
- radiografii;
- in cazul existentei unor tratamente medicamentoase speciale care necesita investigatii periodice ale unor parametri este necesara evaluarea la zi a acestora (exemplu coagulograma in cazul tratamentului cu anticoagulante).
Mijloace terapeutice:
- apa minerala in cura interna si externa
- mofeta
- electroterapie
- hidroterapie
- masaj
- termoterapie
- kinetoterapie.
Județul Harghita este amplasat în mijlocul Transilvaniei, în partea de est a României, are o suprafata de 6.639 km2, si in 2011 avea 310.867 de locuitori.
Județul se compune din 9 orașe, din care 4 municipii, 58 localități și 236 de sate. S-a înființat în anul 1968, numele nu-i este străvechi, însă face referire la Munții Harghita, cel de-al doilea cel mai înalt vârf aparține acestui lanț muntos (Harghita Mădăraș 1801 m); vârful Rățitiș (Munții Călimani, 2021 m) - cel mai înalt din județ îl depășește doar cu puțin.
Județul Harghita are o climă temperat-continentală, vânturile bat de la vest și tot aici se găsește polul frigului din România: localitățile Joseni și Miercurea-Ciuc rivalizează adesea în atingerea temperaturii de -40 de grade Celsius, șansele fiind schimbătoare. Zăpada, nu o dată, a zăbovit aici 120-150 de zile, motiv pentru care rezervele de apă sunt bogate, iar în imediata apropiere curg râurile Mureș și Olt, iar pe malurile Homorodului și al Târnavelor s-au format văi care fac din acest colț de țară unul foarte atractiv.
Începând cu munții de origine vulcanică, pe lângă frumusețea naturii ieșită din comun, cum ar fi lacul Sfânta Ana din Ciomatu Mare sau Tinovul Mohoș, sutele de izvoare de apă minerală - pe lângă valoare umană - reprezintă bogății care contribuie la păstrarea până în zilele noastre, a identității locale și a legendarei mândrii secuiești. Frumusețea aparte a Lacului Roșu și a împrejurimilor contribuie la atractiile turistice ale judetului.
Județul Harghita își primește cu drag vizitatorii, împărtășindu-le acestora din valorile culturale și naturale de care dispune; pot fi admirate și evaluate sutele de clădiri istorice, mai mult, acestea pot fi fotografiate, plăcute pot fi obținute amintiri în stațiunile balneare, impresii perene despre tradiții și obiceiuri, despre simplitatea preparatelor gastronomice, dar gustoase, dar și ospitalitatea secuiască.
Efortul de creare a valorilor ocupă tot mai mult teren în județul Harghita, pe lângă progresul tehnic, cel al științei, al provocărilor reprezentate de epoca modernă, totuși „atuurile” zonei rurale au rămas lemnul, materialele de construcții, lutul și sarea.
Muntii Harghita reprezinta cel mai important lanţ muntos din judeţ, formând coasta mediană a suprafeţei judeţului. Constituie extremitatea sudică a lanţului vulcanic neogen, din interiorul arcului Carpatic. Poalele vestice ale Harghitei vin în contact direct cu Depresiunea Transilvaniei, pe când în est este delimitat prin depresiunile intramontane ale Ciucului şi Gheorghenilor. Harghita este amplasat între cursul râurilor Olt (la est - E) şi Târnava Mare (la vest - V).
Limita sa nordică este formată de pasul Liban (1000 m), unde se leagă de fratele său geamăn, Munţii Gurghiului. În sud se intinde până la pasul Hatod (710 m jud.Covasna), care îl desparte de Munţii Baraoltului. Picioarele sale sud-vestice se intind până la Cheile Vârghişului, unde se învecinează cu partea nord-estică a Munţilor Perşani, iar în zona Izvorul Mureşului, atinge şi aria Munţilor Giurgeului.
Reţeaua hidrografică în est este tributară râurilor Olt şi Mureş. Afluenţii lor coboară din Harghita de cele mai multe-ori din câte un crater îmbătrânit, erodat, care au ferestruit de mult marginile acestora, drenând apele lacurilor vulcanice acumulate în interiorul lor. Ultimii martori ai acestora sunt aşa numite „mlaştini înalte"din craterul Fagul Mare (Tinovul Luci), Ostoroş (Lacul Dracului), Ciomad (Tinovul Mohoş) şi Puturosu (Buffogo).
Majoritatea obiectivelor turistice cunoscute în zona Munţilor Harghita, se datorează bogăţiei imense de ape minerale carbogazoase, folosite de mult pentru păstrarea sănătăţii populaţiei locale.
Izvoarele sale tămăduitoare au fost decoperite în anul 1842, în urma căruia a cunoscut trei faze de dezvoltare. Staţiunea abia născută, a fost complet distrusă în luptele marii revoluţii din 1848-49, purtată de poporul maghiar împotriva asupririi austriece. Dar un paradox neperevăzut, respectiv ordinul impăratului Franz Iosif, ajută la învierea sa în perioada 1852 – 1914. Construirea vilelor sale elegante în cartierul „Elveţia", a bazei de tratament balnear „Ştefania" (care a funcţionat până în 1975), a băii Rudi (astăzi ştrandul mezotermal Univers), captarea izvoarelor: Mikes, Apor, Rudi, Ileana, Sf. Ana şi Principal, construirea noului drum şi a Lacului Ciucaş sunt rezultatele muncii unei corporaţii de aristocraţi ai vremii, condusă de contele Mikes Benedek.
În perioada interbelică (1934) devine localitate independentă, desprinzându-se de localitatea mamă, Tuşnad Sat. Cunoaşte o dezvoltare amplă între anii 1960 – 1985, staţiunea fiind electrificată, drumul de acces fiind modernizat; apare noua policlinică şi câteva hoteluri mari ca: Tuşnad, Olt, Ciucaş, restaurante noi ca: Ana, Moara la Făgădău, etc. Cele două biserici frumoase ale staţiunii: biserica ortodoxă şi cea catolică au fost construite între anii 1939 – 1979, respectiv 1985 – 1990. După căderea regimului comunist, dezvoltarea localităţii Băile Tuşnad s-a oprit, dar renaşterea sa a început deja, apărând noi hoteluri şi pensiuni, de data aceasta toţi în proprietate privată. Lacul Ciucaş a fost reamanenajat, traseele turistice şi izvoarele au fost recondiţionate, iar lângă hotelul Fortuna a apărut prima pârtie de schi a staţiunii.
Miercurea Ciuc, (650 m) capitala judeţului la poalele vestice ale muntelui Şumuleu, oferă multe comori arhitecturale vizitatorului, dar poate să fie considerată totodată şi un oraş de agrement, datorită izvoarelor bogate de ape minerale carbogazoase (borvizuri) aflate pe teritoriul său. S-a ridicat la rang de oraş în anul 1558, dar abia în 1878 a devenit capitala vechiului Scaun al Ciucului.
Dintre punctele sale de vizită pentru turişti, enumerăm sumar cele mai importante, ca: Cetatea Mikó iniţial cu destinaţie militară, aztăzi Muzeul Judeţean (1714 – 1721, arh. Stephanus Steinville), Piaţa Cetăţii cu clădirile sale eclectic-clasice, construite la cumpăna între secolele XIX – XX (Primăria oraşului, Palatul Justiţiei); Liceul teoretic Márton Áron este cea mai frumoasă clădire a oraşului, construită în stilul secesiunii, prin anii: 1909 – 1911.
Alte puncte de atracţie pentru turişti din oraş sunt bisericile: cea catolică veche, construită în stil baroc (1758), alături cu biserica catolică Milenium (2003). Biserica ortodoxă şi cea greco-catolică au apărut în perioada interbelică. „Palatul gheţii" (patinoar) Vákár Lajos (1970), Casa de Cultură al Sindicatelor, clădirea Palatului Administrativ cu Parcul Central şi Piaţa Libertăţii sunt alte puncte demne de vizitat din centrul oraşului. În cartierul Jigodin se află Galeria de artă Nagy Imre, cu exponatele operelor de artă ale marelui pictor.
Cel mai vizitat este Complexul baroc de la Şumuleu, loc de pelerinaj catolic vestit. Acesta cuprinde: mănăstirea franciscană, datată din sec. XIV; mica bazilică a Sfintei Fecioare, construită în stil baroc- clasicist (1802 - 1825) cunoscută ca lăcaşul statuii miraculoase a Maicii Domnului, vechea şcoală franciscană a ţinutului Ciuc (1632), aztăzi azilul copiilor orfani; casa „calot" proiectat de arh. Kós Károly (1932), precum şi cele trei capele de pe muntele Şumuleu Mic: Sf. Anton, Salvator şi Passio construite în sec: XVI – XVII. În şeaua dintre vârfurile Şumuleu Mare şi Mic, se află altarul pelerinilor, scena hramului Rusaliilor.
Miercurea Ciuc este oraşul băilor de ape minerale mezotermale. Are trei ştranduri cu borviz ca: Ştrandul Hamerock, Baia Miercurea Ciuc (vechiul ştrand Hellvig) şi Băile Jigodin.
Acesta din urmă este dotat cu cu un bazin de apă rece, şi un bazin cu apă încălzită, acoperit. De asemena câteva separeuri stau la dipoziţia celor care perferă baia în vane. În clădirea băii calde mai funcţionează o mofetă şi o saună.
La poalele dealului Bogat, la 1km distanţă de la centrul comunei Racu, pe malul drept al Oltului se află Băile Racu, oază de welness cu dotaţie modernă, total reconstruit în 2008. Baia înfiinţată în 1937 dispune şi de un restaurant cu o pensiune. Comuna Dăneşti este nu numai centrul ceramicii populare din Ciuc, dar are şi un ştrand mezotermal, numit Baia Dugaş. Locul deosebit de pitoresc se află 1,5 km vest de localitate, fiind dotat cu o baie caldă cu 4 vane, un birt, o cabană, şi loc de campare.
Vechile băi cu ape minerale de la Mădăraş şi Cârţa (Madicea) nu sunt în stare de funcţionare.
Izvorul Mureşului este staţiune de interes naţional, la cumpăna între depresiunea Gheorghenilor şi Ciucului (875 m), la contactul Mţii-lor Harghita cu Mţ-ii Giurgeului. Are valori peisajistice de o frumuseţe rar întâlnită. Este un centru turistic climateric, având o atmosferă cu conţinut bogat în radon, benefic pentru bolile sistemului nervos şi insomnii. Este totodată şi un punct de escaladare pentru cele două lanţuri muntoase amintite, de unde pornesc mai multe trasee turistice marcate în ambele sensuri.
Pe creasta Harghitei se întâlnesc trei centre turistice împortante, după cum urmează:
Centrul turistic Harghita Mădăraş: Se află la o altitudine de 1624 m, marcat de cabana Harghita Mădăraş, la vest sub Vf. Mădăraşul Mare. In jurul său s-a format un cătun cu vile şi pensiuni cochete. Este accesibil numai cu maşini de teren dinspre localitatea Ivo, prin valea pârâului Filió; şi disnpre Vlăhiţa, prin valea Vârghişului, chiar şi cu autoturisme. A devenit centrul sporturilor de iarnă, având 8 pârtii de schi amenajate modern.
Băile Harghita, (1250 – 1400 m) Se află aproximativ la mijlocul crestei Harghitei, la est sub VF. Harghita Ciceu. Este o staţiune alpină, cunoscută de mai mult de 250 ani după apele sale minerale carbogazoase şi mofete curative. Aparţine reşedinţei de judeţ, fiind cartierul cel mai îndepărtat al oraşului. Sunt legate între ele de strada cea mai lungă a ţării, strada Harghitei, având 22 km lungime, prin DN 13/A şi un drum secundar asfaltat spre staţiune.
Fiind paradisul schiorilor, dispune de 5 pârtii de schi amenajete, iluminate şi noaptea. Staţiunea montană este în ascensiune după încetarea exploatării de caolină; fapt ce se manifestă nu numai prin apariţia multori pensiuni şi hoteluri, ci şi prin amenajarea unui bazin de apă minerală pentru cură, a mai multe izvoare minerale şi a mofetei. Vizitatorii de vară sunt aşteptaţi de parcul de distracţii Balu. Mijlocul localităţii, la cabana Uz Bence, este punctul de încrucişare a traseelor turistice marcate, ce traversează staţiunea.
Statiunea Băile Sântimbru este amplasata pe creasta Harghitei de Sud la o altitudine de 1250 m. Este cunoscută după renumitele sale mofete (99 % CO2) şi apele minerale curative, care însă nu sunt amenajate la nivelul sec. XXI. Staţiunea este subdezvoltată, fără nici un fel de infrastructură, dar cei care suferă de boli ale aparatului locomotor o caută cu încredere. Chiar şi drumul lui de acces din comuna Sâncrăieni, de 14 km lungime, este lipsit de asfalt. Prin anii 1970 – 80 a fost centrul exploatării de cinabru (mercur) în judeţ.
La poalele vestice ale Harghitei cele mai importante centre turistice şi balneare legate de apele minerale, sunt:
Băile Chirui (740 m), astăzi este un mic cătun liniştit, în valea pârârului cu acelaşi nume, fiind cunoscută de mai mult de două secole. Accesul se realizează de la fostul restaurant Kalibáskő printr-un drum forestier de derivaţie din DN 13/A. A fost şi este şi acum în posesia comunei Lueta, în sec. XIX prin arendă, a devenit staţiunea balneară preferată a saşilor din Mediaş, Codlea şi Rupea. In era comunistă vilele naţionalizate au fost folosite pentru cazarea copiilor sosiţi în tabere, în vacanţele şcolare. Astăzi funcţionează un singur izvor mineral la Chirui, minunatul său bazin de înot fiind lăsat paragină.
Ştrandul mezotermal Perla Vlăhiţei, (825 m) se află lângă şoseaua DN 13/A, la 2 km E de oraşul Vlăhiţa, în valea pârâului Vârghiş. Apa minerală, mezotermală a bazinului de inot are o temperatură de 23-26 grade Celsius. În jurul său s-a format o mică staţiune, cu prestări de serviciu variate. Funcţionează atât vara, cât şi iarna, bazinul fiind utilat cu acoperiş de structură uşoară, fiind foarte apreciat şi căutat de turişti.
Băile Selters, (740 m) sunt accesibile printr-un drum pietruit, care este racordat la DN 13A, în dreptul ştrandului Vlăhiţa. Se află în pitorerasca vale a Vârghişului, unde apar mai multe izvoare minerale carbogazose, uşor sărate, care în sec. XIX au fost înbuteliate. Cu toate că dotarea infrastructurală îi lipseşte, este un loc plăcut, liniştit, cu multe case de vacanţă. Vechea sa cabană, renovată este in administrarea parohiei catolice din Vlăhiţa. În aval cu 2 km de cabană, întâlnim Baia Nádasszék cu apă minerală sărată şi cu un bazin de cură încălzit artificial.
Băile Homorod, (720 m) lângă şoseaua DN 13A, este o veche staţiune balneoclimaterică cunoscută încă din sec. XVIII, după cele 12 izvoare ale sale de apă minerală, de calitate excepţională. Staţiunea este în plină fază de dezvoltare. În jurul principalului său izvor, Lobogó, au apărut noi pensiuni, cabane, chiar şi un camping, cu un centru de echitaţie. Pentru cei care preferă sporturile de iarnă, este amenajată şi o pârtie de schi.
Băile Ozunca, (600 m) la poalele vestice ale domului vulcanic Murgul Mare, este o staţiune balneoclimaterică de interes local, deosebit de pitorească, curată şi liniştită, dispune doar de câteva izvoare minerale, ştrandul său fiind închis.
Sursa: site-ul Consiliului Judetean Harghita
Hotelul Tuşnad**&***
Amplasare: in zona centrala a statiunii, la 300 metri de gara.
In stațiunea Băile Tușnad, stațiune de renume internațional atât prin efectele terapeutice ale bolilor cardiovasculare cât și prin cadrul natural extraordinar și aerul ozonat.
Stațiunea este situată în centrul țării, la 30 km de Sf Gheorghe, 60 km de Brașov și 30 km de Miercurea Ciuc, pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomad, în apropierea Lacului Sf Ana.
Capacitate cazare: 108 camere.
Structura cazare: 61 camere Standard, 23 camere Standard Plus, 23 camere Superior (dintre care 3 camere au facilitati pentru persoane cu dizabilitati) si 1 Suita Junior.
Camerele Standard: camera categoria 2 stele, nemodernizate, suprafaţă 16 mp, 2 paturi twin 90x190 cm, baie cu cadă, TV cablu diagonala 80 cm, cele de colt au suprafaţa 23 m2.
Camera Standard Plus: camera categoria 2 stele, modernizate, etajele 5 şi 6, suprafaţa 16 mp, au 2 paturi twin 90x200 cm, baie cu duş, minibar fără produse, TV cablu diagonala 80 cm, cele de colt au suprafata 23 m2.
Camera Dublă Superior: camera categoria 3 stele, modernizata, suprafaţă 16 mp, pat matrimonial 160x200 cm, baie cu duş, minibar fără produse, TV LCD cablu diagonala 80 cm.
Suita Junior: camera categoria 3 stele, modernizata, suprafaţa 30 mp, pat matrimonial 160x200 cm, baie cu duş, minibar fără produse, chicinetă cu cafetieră, canapea extensibilă si TV LCD cablu diagonala 130 cm.
Facilitati: restaurant clasic, bar de zi, piscină cu apă minerală încălzită, sauna, masaj, hidromasaj, sala fitness, baza de tratament, salon de coafură şi cosmetică, cameră de bagaje, internet wireless, teren de tenis, organizare excursii în împrejurimi, parcare păzită.
Hotelul este legat de baza de tratament printr-o pasarelă.
Baza de Tratament oferă o gama diversificata a metodelor de tratament balnear cu factori terpeutici naturali: ape minerale carbogazoase, mofetă, proceduri de medicină fizică şi kinetoterapie. Asigura cure balneare de diferite tipuri: cură terapeutică, cură de recuperare, cură profilactică primară și profilactică secundară.
Proceduri care se pot efectua in baza de tratament a hotelului:
- hidrokinetoterapie in piscina cu apă minerală încălzită;
- kinetoterapia in sala de gimnastica medicala;
- mofete;
- băi CO2, băi galvanice, băi de plante;
- împachetări cu parafină;
- electroterapie, magnetoterapie,ultrasunete;
- aerohelioterapie;
- masaj;
- cure interne cu ape minerale si cură de teren.
Categoriile de ape minerale din Băile Tușnad sunt: carbogazoase, clorurosodice, calcice, magneziene, feruginoase, bicarbonatate, hipotone cu o mineralizare totală de 0,68-17,86 g/l. Aceste izvoare de ape minerale sunt folosite atât în cura internă (crenoterapie), cât și externă (balneoterapie).
Cura internă este indicată următoarelor afecțiuni: afecțiuni ale tubului digestive și hepatobiliare, afecțiuni ale rinichiului și căilor urinare, afecțiuni metabolice și endocrine.
Cura externă - balneoterapia reprezintă indicația majoră a apelor minerale carbogazoase. Efectul terapeutic este rezultatul cumulării acțiunii dioxidului de carbon în apă, presiunii hidrostatice, temperaturii apei și a micromasajului bulelor de gaz.
Apele minerale carbogazoase sunt folosite în mod tradițional pentru efectele lor vasodilatatoare în profilaxia, terapia și recuperarea bolnavilor cardiovasculari.
Afecţiuni tratate:
- cardiovasculare (în principal): cardiopatie ischemică cronică, sechele după infarct miocardic la minim 3 luni după externare, hipertensiune arterială esenţială, valvulopatii forme compensate, arteriopatii periferice, boli venoase cronice, subiecţi cu factori de risc pentru bolile cardiovasculare;
- reumatismale;
- boli ale sistemului nervos (sechele după accident vascular cerebral, nevroză astenică);
- boli digestive (gastroduodenită cronică, ulcer gastric şi duodenal cronic);
- afecţiuni ale vezicii şi căilor biliare, hepatite cronice;
- endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie, boala Basedow);
- metabolice şi de nutriţie (diabet zaharat, obezitate);
- respiratorii;
- boli profesionale (complementar).
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
