Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Pasti alaturi de cei dragi in Marginimea Sibiului !
Pachet servicii: cazare 3 nopti cu demipensiune imbunatatita (mic dejun si cina cu meniu imbunatati si bautura inclusa), Masa Festiva cu pensiune completa in ziua de Pasti, o varietate de produse traditionale si retete din zona preparate din miel,porc,pui si peste, vin, tuica,suc, bere, apa, cafea.
Reduceri copii:
- 1 copil 0-4,99 ani are gratuite in camera cu 2 adulti;
- 1 copil peste 5 ani achita 600 lei/sejur cu pat suplimentar inclus.
Conditii rezervare: plata integrala sau avans 50 % pana la 27 Martie 2023 iar diferenta pana la 31 Martie 2023.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Sibiu Localitate - Statiune: Gura Raului Tip masa: Demipensiune + Cina Festiva Pasti Plecare: 14 Aprilie Durata: 3 noptiVa invitam sa petreceti Sarbatorile de Pasti alaturi de cei dragi in Marginimea Sibiului !
Pachet servicii: cazare 3 nopti cu demipensiune imbunatatita (mic dejun si cina cu meniu imbunatati si bautura inclusa), Masa Festiva cu pensiune completa in ziua de Pasti, o varietate de produse traditionale si retete din zona preparate din miel,porc,pui si peste, vin, tuica,suc, bere, apa, cafea.
Reduceri copii:
- 1 copil 0-4,99 ani are gratuite in camera cu 2 adulti;
- 1 copil peste 5 ani achita 600 lei/sejur cu pat suplimentar inclus.
Conditii rezervare: plata integrala sau avans 50 % pana la 27 Martie 2023 iar diferenta pana la 31 Martie 2023.
Optional transport, transferuri.
Comuna Gura Rîului este situată la 18 km de municipiul Sibiu, in Mărginimea Sibiului, avand vatra satului la ieşirea râului Cibin din munţi, de unde vine şi denumirea.
În arealul comunei este situat Parcul Natural Cindrel. Aflată la o altitudine de 554 m şi străjuită de dealuri şi păduri, comuna Gura Rîului beneficiază de aerul tare şi curat al munţilor ce o străjuiesc. Atestată documentar in 1380 Gura Rîului este unul dintre puţinele locuri unde tineretul păstrează intacte tradiţiile şi obiceiurile specifice, şi unde acestea se îmbină armonios cu modernul. Uliţele sale se înşiruiesc pe malul râului Cibin, ce deschide cărarea printre dealuri. La altitudini mari întâlnim păduri de pin, brad, foioase. La poalele munţilor se află case ca nişte adevărate cetăţi, unele vechi de mai bine de 100 de ani, cu porţi mari, curţi interioare umbrite de viţă-de-vie, şuri înalte pline de fân, grădini frumoase.
Dealurile ce străjuiesc Gura Rîului constituie o primă invitaţie la drumeţii (dealul Grosu Muierii şi Vârful Bliderei – 1220m în dreapta râului, şi dealul Coasta Rîului în stânga). Muntele Cindrel (2244 m) este de asemenea aproape. În Munţii Cibinului, la poalele Cindrelului şi Frumoasei, în două văi romantice, se află ascunse,ca nişte mărgăritare, două lacuri cristaline:Iezerul Mare şi Iezerul Mic. Din ele îşi ia obârşia râul Cibin.Tot pe râul Cibin este amenajat un lac de acumulare stăvilit printr-un baraj.
Barajul Gura Rîului şi lacul de acumulare asigură alimentarea cu apă a municipiului Sibiu şi a localităţilor din aval precum şi atenuarea undelor de viitură.
În Gura Rîului se organizează anual festivaluri şi sărbători dintre care amintim Festivalul „Bujorul de Munte”, organizat in aval de baraj, in primul sfârşit de săptămână din luna iulie, precum şi sărbătoarea „Îmbracă-te româneşte”, un eveniment dedicat portului popular.Poate tocmai de aceea Lucian Blaga spunea: ”Ar trebui să vezi cândva Gura Rîului”
Relieful comunei Gura Rîului este alcătuit din două zone distincte: zona montană şi zona depresionară.
Zona montană este reprezentată de Munţii Cindrel care ocupă cea mai mare parte din teritoriul comunei (7.112 ha). Munţii Cindrel – cuprinşi între Valea Sadului, Valea Sebeşului şi depresiunile submontane ale Sibiului, Săliştei şi Apoldului – cu o suprafaţă de circa 900 km2. Altitudinea maximă este atinsă în vârful Cindrel (2.244 m). Zona depresionară se întinde pe o suprafaţă de 2.219 ha. Este reprezentată de piemontul colinar şi de o mică parte din terasele Cibinului.
Zona premontană ce înrămează depresiunea Sibiului nu numai ca limită sudică, ci şi ca parte componentă, dominând-o cu înălţimi ce ating 800-900 m, oferă pe tăpşanele şi treptele netede, adăpost şi condiţii favorabile pentru fixarea aşezărilor chiar la imediatul contact cu muntele. Aici se înşiră prosperele sate ale Mărginimii Sibiului, printre care se numără şi Gura Rîului.
Cheile Cibinului au o lungime de 2 km. Sunt tăiate în şisturi cristaline de apele Râului Mare şi nu de Cibin cum impropriu se numesc. Au pereţii înalţi şi abrupţi, în mare parte sub formă de stânci golaşe. Sunt situate la 850 m altitudine având o diferenţă de nivel de peste 600 m între punctul de pornire şi vale, pe o distanţă scurtă. Râul Mare le strabate printr-o vale îngustă, plină de bolovani peste care apa curge agitată. Au un pitoresc deosebit şi constituie un element de atracţie turistică în zonă. La o distanţă de 20 m de la drumul care duce spre Crăciuneasa, se poate admira cel mai impunător brad din munţii Cindrelului, apreciat ca având 500 de ani.
Teritoriul comunei Gura Rîului se bucură de existenţa câtorva lacuri a căror frumuseţe şi importanţă economică vin în completarea locurilor pitoreşti ale aşezării.
Lacul de acumulare Gura Rîului s-a format în urma construirii barajului finalizat în anul 1980. Barajul are o înălţime de 74 m şi este situat la altitudinea de 550 m.
În avalul barajului este amplasată o microhidrocentrală de 3,8 MW. Lacul are o suprafaţă de 68 ha, o lăţime de 70-330 m şi o capacitate de 17,5 milioane m3. Este utilizat pentru alimentarea cu apă a oraşului Sibiu, pentru producerea de energie electrică şi nu în ultimul rând pentruregularizarea Rîului Cibin.
Lacul glaciar Iezerul Mare este situat pe versantul nordic al platoului Cindrel la 1998 m altitudine. A luat naştere într-un circ glaciar. Are o suprafaţă de 3,4 ha, este lung de 320 m, lat de 190 m şi are un volum de apă apreciat la cca. 19.000 m3. Se remarcă prin adâncimea mare pe care o atinge în partea de S de 13,3 m. Din el se formează izvorul principal al Râului Mare.
Lacul glaciar Iezerul Mic este situat la 1955 m altitudine, într-un circ glaciar mai mic din apropierea primului. De formă aproape dreptunghiulară, are suprafaţa de numai 1,8 ha,. adâncimea de 1,7 m, lungimea de 80 m iar lăţimea de 58 m. Lacul are un emisar care formează al doilea izvor al Râului Mare.
Parcul Natural Cindrel se află în administraţia Primăriei Gura-Rîului, fiind o zonă protejată, complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică. Suprafaţa parcului este de 9873,9 ha.
Localizare: Munţii Cindrelului. Etajul alpin şi subalpin al vârfurilor Cindrelul (2244 m), Ştefleşti (2285 m) şi Contu Mare. Este situat în arealul comunelor Gura Rîului, Răşinari, Tilişca şi Jina.
Rezervaţia mixtă „Iezerele Cindrelului” cuprinde zone umede protejate. Este formată din căldările glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic.
Această rezervaţie este bine conservată datorită distanţei destul de mari faţă de aşezările umane. Aspectele negative sunt legate de practicarea turismului neecologic.
Se întinde în jurul lacurilor glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic, cuprinzând izvoarele râului Cibin, pe o structură geologică formată doar din şisturi cristaline.
Zona găzduieşte floră şi vegetaţie de tip alpin şi subalpin. Au fost identificate 363 specii de plante, dintre care 227 cormofite (plante cu flori), 78 briofite (muşchi) şi 58 licheni. Specia de licheni „Cladonia spumosa” a fost identificată prima dată în România în această rezervaţie, iar muşchiul „Aulacomnium turgidum” creşte aici la limita sudică a arealului său.
Lumea păsărilor din jurul celor două lacuri este cunoscută şi dincolo de hotarele României, zona Iezerelor Cindrelului fiind înscrisă în lista “Important Birds Areas in Europe” publicată în Anglia (1989).
Povestea bradului de 500 de ani. Se spune că trăia pe vremuri un ciobănaş care avea 10 oiţe, cu care-şi petrecea ziua cât era de lungă. Le ducea unde era iarba mai fragedă, apa mai limpede şi umbra mai deasă, iar acestea dădeau lapte deosebit de gustos din care ciobănaşul făcea o brânza foarte căutată de domnii cei mari. Din lâna lor mama lui făcea hainele necesare să nu-i fie frig cât era la munte. Într-o zi, cerul s-a întunecat dintr-o dată cu nori negri şi groşi, începând o furtună cu trăsnete puternice. Ciobănaşul a pus oiţele speriate la adăpost sub un copac, iar el s-a acoperit cu cojocul mai bine şi s-a culcat sub un brad. Fiind foarte obosit, a adormit. Când s-a trezit furtuna se oprise şi soarele strălucea cu voioşie, dar oiţele nu mai erau. A pornit să le caute peste tot, dar nu le-a aflat nicăieri. Era tare necăjit, ştia că nu putea merge acasă fără oiţe, mama lui s-ar fi supărat foarte tare, erau singura lor avere. După căutări zadarnice, s-a pus sub un brad şi a început să se roage cu lacrimi la Cel de Sus să-l ajute să le găsească. Plângând a adormit, iar când s-a trezit, bradul sub care se rugase a crescut foarte mare şi gros. Văzând acest lucru, s-a urcat până în vârful bradului de unde a văzut oiţele departe într-o poiană, fugind bucuros la ele. Întors acasă, a povestit mamei cea păţit şi cum Dumnezeu a făcut să crească bradul ca să poată vedea oiţele în depărtare. Mama ciobănaşului a povestit duminică la biserică şi celorlalţi săteni întâmplarea şi aceştia au hotărât să nu taie niciodată acel brad. De atunci au trecut mulţi ani şi acum bradul este tot falnic şi impunător, dar puţini mai merg acolo să se-nchine, rar turiştii mai ajung la el.
Judetul Sibiu este amplasat în centrul ţării, judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5432 km2, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, între 45o28’ – 46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ – 24o57’ longitudine estică.
Relieful judeţului este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale. Din întreaga sa suprafaţă aproximativ 30% este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful Suru-2283m, vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş, o regiune de dealuri şi coline vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al Secaşelor), compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief. Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de apă, totalizând 2043 km, se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară, cu o suprafaţă de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil. m3.
Situat pe locul unor aşezări omeneşti din neolitic, păstrând sub vatra oraşului urmele vechii aşezări romane Caedonia, Sibiul este atestat într-un document databil în perioada 1192-1196 ca “Praepositus Cibiniensis”.
Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra”. Încă din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal începe să-şi adune colecţiile de tablouri, antichităţi şi cărţi rare, pe care le va expune în muzeul ce îi poartă şi azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public în anul 1817. Alte monumente de arhitectură care-şi păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului (primul sediu al Sfatului Orăşenesc), Biserica Parohială Catolică, Scara Fingerling, Pasajul Scărilor, Podul Minciunilor, Biserica Parohială, Biserica Ursulinelor. De asemenea se mai pot enumera turnurile de apărare ale cetăţii Sibiului în Evul Mediu, construite de meşteşugarii breslaşi, care se mai păstrează pe strada Cetăţii şi Primăria veche, construită în stil gotic în sec. al XV-lea. Aici a funcţionat primăria oraşului între 1550-1948.
Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.
Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.
Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).
Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti. Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti.
Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare. Având în vedere amplasarea sa geografică, precum şi cadrul natural deosebit, turismul sibian are vechi tradiţii şi un potenţial bogat şi divers.
Facilitati: loc de joaca pentru copii, parcare gratuita in curte, 2 foisoare, foc de tabara.
La parter este restaurantul capacitate 50 locuri cu circuit inchis, bucatarie dotata dupa standarde europene, ce ofera bucate traditionale dupa retete mostenire de familie.
Tot la parter este o sala de conferinte ce poate fi utilizata ca si club.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
