Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Pasti alaturi de cei dragi, in geoagiu Bai !
Pachet servicii turistice Pasti 2024: cazare 3-5 nopti in perioada 01.05-06.05.2024, demipensiune, acces gratuit la plaja si piscina exterioara cu apa termala daca temperatura exterioară permite, acces gratuit Zona Wellness a hotelului (piscina de agrement cu apă termală 36 -38 ºC, piscina de agrement cu apă încălzită 28 -30 ºC, saună umedă, sauna uscată, sala fitness), acces gratuit internet wireless, parcare.
Demipensiune: mic dejun si cina in sistem bufet (intrare cu cina, iesire cu mic dejun).
ST = camera single/dubla standard fără balcon.
AP = apartament.
Suplimente:
- camera cu balcon: 7 euro/zi/camera;
- camera cu vedere frontala fata: 5 euro/zi/camera;
- camera Superior 1 (camerele 401-408 si 418-422): 6 euro/zi/camera;
- camera Superior 2 (camerele 409-417, camerele de pe etajul 1, camerele 209-217 si camerele 309-317): 4 euro/zi/camera.
Reduceri copii:
- 1 copil 2 -6,99 ani, cazat in camera dubla cu 2 adulti, achita supliment demipensiune 10 euro/zi;
- 1 copil 7 -13,99 ani, cazat in camera dubla cu 2 adulti, achita supliment demipensiune 22 euro/zi.
Suplimentele pentru copii includ doar serviciile de masa fără pat suplimentar.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 12 Aprilie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Hunedoara Localitate - Statiune: Geoagiu Bai Tip masa: Demipensiune Plecare: Oricare Durata: 3 noptiVa invitam sa petreceti Sarbatorile de Pasti alaturi de cei dragi, in geoagiu Bai !
Pachet servicii turistice Pasti 2024: cazare 3-5 nopti in perioada 01.05-06.05.2024, demipensiune, acces gratuit la plaja si piscina exterioara cu apa termala daca temperatura exterioară permite, acces gratuit Zona Wellness a hotelului (piscina de agrement cu apă termală 36 -38 ºC, piscina de agrement cu apă încălzită 28 -30 ºC, saună umedă, sauna uscată, sala fitness), acces gratuit internet wireless, parcare.
Demipensiune: mic dejun si cina in sistem bufet (intrare cu cina, iesire cu mic dejun).
ST = camera single/dubla standard fără balcon.
AP = apartament.
Suplimente:
- camera cu balcon: 7 euro/zi/camera;
- camera cu vedere frontala fata: 5 euro/zi/camera;
- camera Superior 1 (camerele 401-408 si 418-422): 6 euro/zi/camera;
- camera Superior 2 (camerele 409-417, camerele de pe etajul 1, camerele 209-217 si camerele 309-317): 4 euro/zi/camera.
Reduceri copii:
- 1 copil 2 -6,99 ani, cazat in camera dubla cu 2 adulti, achita supliment demipensiune 10 euro/zi;
- 1 copil 7 -13,99 ani, cazat in camera dubla cu 2 adulti, achita supliment demipensiune 22 euro/zi.
Suplimentele pentru copii includ doar serviciile de masa fără pat suplimentar.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 12 Aprilie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Orașul Geoagiu împreună cu cele 10 localități componente se întinde pe o suprafață de 155,69 km pătrați în partea nord-estică a județului Hunedoara la granița cu județul Alba, este situat la 45°55` latitudine nordica si 23°15`longitudine estica iar altitudinea fata de nivelul marii e de 217 metri, situat într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi. Teritoriul său este traversat de râul Mureș , în care se varsă venind dinspre nord Valea Geoagiului și pârâul Homorod.
Din punct de vedere arheologic, comuna Geoagiu este cunoscuta prin vechea asezare dacica Germisara (Germi-fierbinte, Sara izvor) care se intindea in hotarul acestei localitati si care a devenit sub romani Thermae Germisara sau Germisara Cum Thermis. Marturii asupra activitatii romane in aceasta zona sunt: drumul romanilor, urmele"termelor" precum si statuile descoperite aici si dedicate lui Aesculap si Hygeea.
Localitatea Geoagiu este atestata documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de ”Villa Gyog” într-un document care enumera hotarele comunei Bintiniti (azi Aurel Vlaicu).
In anul 1506 localitatea Geoagiu a fost resedinta de domeniu feudal stapanit si de domnitori ai Tarii Romanesti - Radu cel Mare si Neagoe Basarab.
In prezent in zona acestor terme, functioneaza statiunea balneo-climaterica Geoagiu-Bai situata la o altitudine de 350 m, intr-o zona de un impresionant zbucium geologic care explica formarea izvoarelor mezotermale (cca. 29-33°C).
Dupa primul razboi mondial 1914-1918, Geoagiu devine resedinta de baza avand in subordine 31 de sate. Fiecare dintre aceste sate pastreaza amintiri ale trecutului mai mult sau mai putin indepartat.
Prin pozitia sa Geoagiu Bai se incadreaza intr-un climat temperat indulcit, ca urmare a dispozitiei retelei de apa, formandu-se un microclimat deosebit de favorabil culturii pomilor si chiar a unor specii pretentioase migdalul, castanul comestibil, etc.
Factori naturali de cura balneara: ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene mezotermale, hipotone si slab radioactive care sunt utilizate atât pentru cura interna cât si în cura externa; namolul de trurba ioduros - feruginos, care este deosebit de eficient în tratarea unor afectiuni reumatismale abarticulare; bioclimatul blând, de crutare.
Indicatii terapeutice:
- afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze);
- afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiartroze, periartrita);
- afectiuni postraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe articulatii, dupa fracturi, entorse, luxatii);
- afectiuni neurologice periferice (pareze usoare, sechele dupa polineuropatii);
- afectiuni ginecologice (tulburari minore de pubertate si menopauza);
- afectiuni asociate (endocrine, metabolice, de nutritie, dermatologice, boli cardiovasculare, nevroza astenica, boli profesionale).
Atracti turistice in zona: Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Castelul Huniazilor, Cetatea Devei, Cetatea Unirii Alba Iulia, Manastirea Ramet, Manastirea Prislop, Biserica de la Densus, Muzeul Aurel Vlaicu, cetatile dacice din zona Costesti, Muzeul Aurului-Brad, Complexul Muzeistic Tebea, Rezervatia de zimbrii Hateg, multe cascade, pesteri, chei din comunele Ardeu, Balsa, Mada.
Vestigii de epoca romana:
- punctul Dâmbul Romanilor sau Peştera cu apă termală Geoagiu Băi - Germisara.
- băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcţionat în două faze (Germisara şi ulterior Termele Dodonei). Dezgroparea statuilor reprezentandu-i pe Esculap şi Egeea stă mărturie vieţii intense din acele timpuri.
Aici este atestat şi un templu dedicat Nymphaelor, dar şi depuneri de altare, statui, monede şi obiecte din metal preţios (şapte plăcuţe votive din aur).
Se învecinează cu judeţele: Arad, Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin si Timiş.
Clima: temperat continentală, umedă şi răcoroasă, influenţată de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variază între -2°C la munte şi 10°C în Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-600 mm/mp.
Relieful judeţului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafaţa judeţului), fiind reprezentat prin unităţi ale Carpaţilor Meridionali, care depăşesc frecvent 2.000 m altitudine (Munţii Şureanu cu vârful Şureanu – 2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al judeţului, Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vîlcan, Godeanu, Ţarcu) şi ale Carpaţilor Occidentali (Munţii Poiana Ruscăi, Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, ale căror înălţimi depăşesc rareori 1.400 m – vârful Găina în Munţii Bihor care atinge 1.486 m altitudine).
Depresiunile intramontane (Depresiunea Petroşani, Depresiunea Haţegului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Orăştiei, Defileul Mureşului între Deva şi Zam, Depresiunea Brad) formează treapta de relief cea mai joasă din judeţ.
Reţeaua hidrografică: Teritoriul judeţului este străbătut de următoarele râuri: Mureşul cu afluenţii săi Streiul şi Cerna, în partea de sud a judeţului – Jiul, rezultat al unirii Jiului de Est cu Jiul de Vest şi Crişul Alb care străbate partea nordică a judeţului.
Comunicaţii/transport: Judeţul Hunedoara este străbătut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 şi calea ferată) care face legătura între vestul României şi Bucureşti. La Simeria (lângă Deva-reşedinţa judeţului) există cel mai important nod de cale ferată din zonă.
Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km: drumuri naţionale 383 km, drumuri judeţene 1.415 km (cea mai lungă reţea de drumuri judeţene din România).
Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt Timişoara (150 km) şi Sibiu (120 km).
Castelul Corvinilor este considerat unul dintre cele mai frumoase și bine păstrate castele din Europa, un „martor” încă în viață al arhitecturii gotice. Între zidurile sale se păstrează amintirea lui Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și a strălucitorului său fiu, regele Matia Corvin al Ungariei.
Arhitectura impunătoare a castelului, Sala Dietei, Sala Cavalerilor, logiile, galeriile cu arcuri, celebra fântână, turnurile și bastioanele ce se ridică semețe sunt, fiecare în parte, puncte de interes pentru vizitatorii de toate vârstele care s-au hotărât să treacă maiestuosul pod spre intrarea castelului.
Castelul oferă o ambianță propice organizării de concerte de muzică renascentistă, clasică, preclasică și de operă, grație acusticii excepționale a încăperilor care îți induc o caldă și prietenoasă senzație de viață medievală. Castelul Corvinilor domină prin maiestuozitate și prestanță peisajul citadin al Hunedoarei și imprimă acestui oraș o personalitate unică, tot mai apreciată de vizitatorii români și străini.
Cetatea Devei, considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania, a avut o istorie zbuciumată, palpitantă: a fost stăpânită de voievozi, de principi, de conți şi de ducese, a fost dată în dar, vândută și, în final, distrusă în mare parte de o explozie provocată de către un neatent soldat austriac.
Fortăreața este așezată pe un con vulcanic cu o înălțime de peste 180 de metri. Primul document scris, care atestă existența unei cetăți, datează din anul 1269, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi, chiar din neolitic și de pe vremea dacilor, după cum o dovedesc blocurile de piatră cu tăieturi caracteristice în formă de coadă de rândunică, încastrate în ziduri. Cetatea a fost martorul multor momente frământate din istoria Transilvaniei: pe aici au trecut trupe otomane, trupele principelui Rakoczi, răsculații conduși de Horea, Cloșca și Crișan, trupele care s-au înfruntat la 1848 și, cu siguranță, lista este mai lungă.
Astăzi, cetatea a fost reabilitată și pusă în valoare, astfel că afluxul de turiști este din ce în ce mai mare. Odată ajunși în vârful cetății, efortul turiștilor va fi generos răsplătit prin panorama impresionantă care se deschide spre toată Valea Mureșului, dinspre Ilia până departe spre Orăștie, având în fundal colinele înalte ale Munților Apuseni. Cetatea dispune de o telecabină, care este și ea în sine un obiectiv, fiind primul ascensor pe plan înclinat din România, iar lungimea traseului este de 278 m.
Cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO. Unul dintre argumentele acestei includeri a fost că ele reprezintă o capodoperă a geniului uman creator. În cadrul acestui sistem fortificat, Sarmizegetusa Regia este, fără îndoială, punctul culminant.
Capitala Regatului Dac, acum un loc intens vizitat, se întinde pe o suprafață de aproximativ 4,5 km pătrați și este formată din trei părți principale: fortificația, zona sacră și așezarea civilă. Pornind de la platoul superior al cetății (cota 1100 m), dacii au amenajat peste 260 de terase, ele fiind susținute de ziduri masive din blocuri de calcar fasonate, folosind tehnologia murus dacicus.
Fortificația vizibilă astăzi a fost, probabil, ridicată de către romani, care au refăcut și extins cetatea dacică, cea originală fiind distrusă în totalitate. Un drum pavat cu dale de calcar ducea în zona sacră, străbătută de un canal din aceeași rocă, unde au funcționat în Antichitate șapte temple și un altar circular din andezit. De remarcat că toate sunt grupate pe trei terase antropogene susținute de ziduri masive.
În prezent, din templele de acum 2.000 de ani sunt vizibile pe teren plintele circulare pe care se sprijineau coloanele din lemn sau piatră și pilaștrii din calcar sau andezit, care aveau rolul de a marca perimetrul.
Vizitatorii sitului pot alege unul dintre cele două trasee de vizitare, amenajate recent de administrația locului, care străbat o pădure bătrână de fag, ce dă zonei un farmec aparte. Pe tot parcursul traseelor te poți informa despre capitala Daciei, citind panourile montate sau ascultând explicațiile audioghidurilor disponibile. Liniștea și magia acestui loc te transpun într-o atmosferă mirifică, unică în felul ei, iar energia pozitivă te face să uiți cu totul de stresul și agitația cotidiană.
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, oraşul fondat de împăratul Traian dispunea şi de un territorium, o zonă cuprinsă între Munții Apuseni și Dunăre. Această uriaşă întindere de pământ semnifica faptul că metropola şi oamenii săi de afaceri deţineau şi controlau comerţul de la Dunăre, agricultura din fertila vale a Mureşului şi profiturile minelor de aur din Munţii Apuseni.
Localitatea Sarmizegetusa de astăzi este aşezată în partea de vest a Depresiunii Haţegului, la aproximativ 10 km de trecătoarea Porţilor de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae, celebrul loc al înfruntărilor dintre daci și romani) şi la 17 km de oraşul Haţeg. Este învecinată cu Munţii Ţarcului la sud și cu Munţii Poiana Ruscă la nord. Accesul în sit se face direct din șoseaua ce străbate Depresiunea Hațegului înspre Caransebeș, imediat după intrarea în comuna Sarmizegetusa.
Cetatea Mălăiești a fost ridicată de cnejii din Sălașu de Sus la sfârșitul secolului al XIV-lea. A fost o fortificație de apărare împotriva familiilor rivale din zonă și putea ține piept unor atacuri mai ușoare. A fost construită de către familia Sărăcin, nobili care stăpâneau domeniile din zona Sălașului de Sus. La început a fost ridicată ca un turn-locuință pe patru niveluri, apoi i s-au adăugat, undeva în secolul al XV-lea, și ziduri de apărare în formă eliptică.
O nouă modificare este datată în a doua parte a secolului al XVI-lea, când a fost inițiată ridicarea a patru bastioane în formă poligonală neregulată, precum și supraînălțarea turnului și a zidurilor ovale. Ulterior, a rezultat un adevărat palat, în zidurile acestuia fiind utilizate și elemente arhitectonice din perioada romană. De-a lungul timpului, acestea s-au distrus, astfel că a rămas în picioare până astăzi doar turnul-donjon.
Cetatea apare în documentele vremii doar în anul 1613 când, în urma decesului ultimului moștenitor pe linie masculină al familiei Sărăcin, este donată altor nobili de către principele Gabriel Bethlen.
La cetate se poate ajunge virând dreapta din DN 66 în localitatea Ohaba de sub Piatră, către Retezat. După ce străbatem localitățile Sălașu de Jos și apoi Sălașu de Sus, ajungem în satul ce poartă numele cetății. Panotajul către cetate ne face să virăm la stânga, pe o străduță, printre casele zvelte, de munte, iar după aproape un kilometru și jumătate ajungem în parcarea amenajată lângă turnul cetate. Amplasamentul colinar al cetății face dintre aceasta să pară un protector al întregii comunități. Telescopul instalat recent în turnul cetății transformă vechea așezare într-un veritabil observator astronomic.
Thermae „Germisara” sau băile termale romane din Stațiunea Geoagiu-Băi se păstrează aproape în aceeași formă ca și în Antichitate, fiind construite într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m, chiar în centrul stațiunii. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea primelor bazine moderne, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri, iar printre multele artefacte (șapte plăcuțe votive din aur) și obiecte de uz cotidian din acea epocă s-au mai găsit și dovezi care atestau prezența unui templu dedicat Nymphaelor, precum și depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios.
Antica „Germisara” este cunoscută, mai ales, datorită apelor termale utilizate, probabil, încă din epoca dacică. Băile romane sunt identificate în punctul „Dâmbul romanilor”. Din întregul complex termal antic, astăzi mai pot fi văzute bazinele cu banchete pe toate laturile, rețeaua de canale săpate în stâncă prin care se dirija apa, precum și urme ale lăcașelor de cult închinate divinităților care patronau aceste ape curative.
Acest sit se poate vizita la orice oră din zi, fiind deschis publicului în permanență. Cu acces din fața intrării în ștrandul mare, străbătând o alee asfaltată de circa 120 m, pe partea stângă, întâlnim poarta de intrare în sit. Bazinele săpate direct în stâncă, pe firul vechiului izvor termal, se pot vizita și pe deasupra și pe interior, printr-un tunel de acces construit la baza colinei calcaroase.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
