Rusaliile 2022 Sovata Hotel Lacul Ursu***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Rusalii alaturi de cei dragi, in Sovata !
Pachet servicii turistice Rusalii 2022: cazare 3 nopti in perioada 10.06-13.06.2022, pensiune completa meniu, plimbare cu trenuletul prin statiune, Masa Festiva de Rusalii (pranz traditional prelungit), program muzical asigurat de DJ, acces la piscina, sauna, jacuzzi, club si sala de fitness, parcare (in limita locurilor disponibile).
Reduceri copii:
- 1 copil 0-6,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare (pat suplimentar) si achita pentru masa 255 lei/sejur;
- 1 copil 7-13,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, achita 450 lei/sejur fara pat suplimentar, cu taxa utilitati si masa inclusa, iar cu pat suplimentar, taxa utilitati si masa inclusa 540 lei/sejur.
Tarifele afisate nu includ taxa de statiune 1% din valoarea primei nopti de cazare, aceasta se achita la receptie.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 27 Mai.
Plata serviciilor turistice se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Mures Localitate - Statiune: Sovata Tip masa: Pensiune completa Plecare: 10 Iunie Durata: 3 noptiRusaliile 2022 Sovata Hotel Lacul Ursu***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Rusalii alaturi de cei dragi, in Sovata !
Pachet servicii turistice Rusalii 2022: cazare 3 nopti in perioada 10.06-13.06.2022, pensiune completa meniu, plimbare cu trenuletul prin statiune, Masa Festiva de Rusalii (pranz traditional prelungit), program muzical asigurat de DJ, acces la piscina, sauna, jacuzzi, club si sala de fitness, parcare (in limita locurilor disponibile).
Reduceri copii:
- 1 copil 0-6,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare (pat suplimentar) si achita pentru masa 255 lei/sejur;
- 1 copil 7-13,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, achita 450 lei/sejur fara pat suplimentar, cu taxa utilitati si masa inclusa, iar cu pat suplimentar, taxa utilitati si masa inclusa 540 lei/sejur.
Tarifele afisate nu includ taxa de statiune 1% din valoarea primei nopti de cazare, aceasta se achita la receptie.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 27 Mai.
Plata serviciilor turistice se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Localitatea Sovata, una dintre cele mai renumite staţiuni balneoclimaterice din România, este situată în zona nord-estică a bazinului Transilvaniei, în extremitatea estică a judeţului Mureş. Al şaselea oraş după mărime al judeţului, Sovata se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Târgu-Mureş, fiind legat de reţeaua de localităţi a ţării prin drumul naţional DN 13-Bălăuşeri–Tg. Mureş într-o direcţie şi Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă, respectiv DN 13A şi DJ 153, drum ce realizează legătura Sovata–Eremitu–Reghin.
Asezată la poalele munţilor Gurghiului, pe valea Târnavei Mici, cu un potenţial balnear si terapeutic recunoscut în ţară si în afara hotarelor ţării, orasul Sovata reprezintă unul din elementele principale care recomandă judeţul Mures ca destinaţie turistică. Unitatea aparţine depresiunilor de tip subcarpatic din estul Podisului Târnavelor, depresiuni care fac legătura cu lanţul eruptiv Gurghiu – Harghita. Situat la o altitudine medie de 500 m, localitatea este mărginită la vest de dealul Becheci cu altitudine de 1078 m, la nord este încadrată de Dealul Ciresul (956 m), iar spre est de Dealul Stejarului (649 m), Dealul Capela ( 715 m ), Dealul Mic şi Muntele de Sare la nord-est. Dealurile împădurite care înconjoară localitatea sunt dominate de Masivul Saca (1777 m) aparţinând Munţilor Gurghiului. Pâraiele izvorâte din acest masiv, Sovata si Sebes, mărginesc localitatea spre sud si spre nord-est.
Principalul colector al reţelei hidrografice din zona localităţii Sovata este râul Târnava Mică, care izvorăşte din munţii Harghitei şi este afluentul râului Mureş. Orasul Sovata s-a dezvoltat în amonte de confluenţa pârâului Sovata cu Târnava Mică, pe valea pârâului Sovata si afluenţi, cât si pe valea pârâului Sebes şi Iuhod, pârâuri care confluează cu râul Târnava Mică la sud de localitate.
Un aspect deosebit al reţelei hidrografice îl reprezintă existenţa lacurilor sărate pe teritoriul actual al staţiunii balneoclimaterice, lacuri care au luat naştere datorită faptului că oraşul este aşezat în întregime pe un masiv de sare.
Lacurile sărate de origine carstosalină (dizolvarea sării si tasarea materialului de deasupra) formate pe diapirul de la Sovata sunt lacurile Rosu, Verde, Ursu si Alunis (drenate de Pârâul Sărat), la care se adaugă si bazinetele izolate ce au la origine doline de dizolvare si tasare: Lacul Mierlei, Lacul Serpilor (actualmente o mlastină eutrofă) si Lacul Paraschiva (colmatat). Singurul lac de origine antroposalină este Lacul Negru, situat în partea sudică a Muntelui de Sare.
Staţiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) si ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C), temperatura medie anuală fiind de 7,5 °C. Numărul zilelor de vară oscilează între 60 – 85. Zilele tropicale sunt puţine, astfel că abia se însumează 18 zile din cursul unui an. Din cifra menţionată 6 zile revin exclusiv lunii august. Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de 127. Numărul cel mai mare de zile cu îngheţ aparţine lunii februarie.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, la data de 1 iulie 2010 populaţia oraşului Sovata împreună cu localităţile componente a totalizat 9880 de locuitori.
Istoric
Prima menţiune a aşezării datează din 13 septembrie 1578, anume în actul privilegial al principelui Cristofor Bathory acordat paznicilor exploatărilor de sare de la Sovata, act confirmat mai târziu şi de Sigismund Bathory - “Confirmatio Assecurationis possessionis Zowatha”. În plângerea datată din anul 1581 adresată lui Bathory Istvan, principele Transilvaniei şi Regele Poloniei, şambelanul salinelor din Ţinutul secuiesc face referire la existenţa unui număr de 16 familii pe Câmpul Soveţii. Populaţia micii aşezări, format iniţial din paznicii exploatărilor de sare şi familiile lor, a sporit încet, ajungând de la 16 familii menţionate în documente istorice datate din anul 1602 la un număr de 400 familii aşa cum reiese din însemnările călătorului Orban Balazs care a vizitat localitatea în anul 1860. Ocupaţia de bază a populaţiei era exploatarea pădurilor, agricultura, creşterea animalelor şi cărăuşia, prima întreprindere industrială din localitate fiind tot una forestieră.
Apele izvoarelor şi lacurilor sărate erau folosite pentru băi încă din vremurile premergătoare secolului al XVIII–lea, apele sărate fiind utilizate iniţial mai ales de către populaţia locală, mai târziu au apărut însă şi vizitatorii înstăriţi, mica aristocraţie începând să-şi construiască rezidenţe de vară proprii la poalele muntelui de sare încă de la începutul anilor 1840.
În 1872 au fost puse bazele primei băi publice din localitate, denumită “Gera”, autorizată ca şi baie terapeutică în 1876. Staţiunea de Jos s-a dezvoltat în jurul acestei băi la foarte scurt timp după constuirea acesteia, localitatea însăşi cunoscând o dezvoltare nemaiîntâlnită în istoria sa de peste trei secole. În numai câteva decenii numărul locuitorilor săi s-a triplat, în jurul staţiunii au apărut zeci de vile, aşezarea fiind atestată oficial ca staţiune balneară în 1884, devenind un centru balnear de interes zonal cunoscut de locuitorii oraşelor şi comunelor din apropriere.
În perioada 1875-1881 a luat naştere Lacul Ursu, cel mai mare lac sărat helioterm din Europa, în urma prăbuşirii terenului deasupra unei dizolvări subterane enorme şi acumulării apei a două pârâiaşe în golul rezultat. În urma efectuării unor studii complexe asupra proprietăţilor curative a apelor noului lac situat într-un peisaj pitoresc, fondatorul staţiunii moderne - Sofalvi Illyes Lajos - s-a decis asupra valorificării resurselor naturale unice, Staţiunea de Sus fiind întemeiată oficial în anul 1900. În 1902 el a cumpărat şi Băile Gera, unificând astfel cele două băi. Anii premergători primului război mondial au însemnat o perioadă de dezvoltare dinamică, Sovata ajungând în rândul celor mai renumite şi vizitate staţiuni balneare din Transilvania. În anul 1905, linia ferată care ajungea până la Sărăţeni a fost prelungită până la Praid, facilitându-se astfel legătura Sovatei cu zone mai îndepărtate. În 1908 s-a introdus apa curentă şi s-a trecut la canalizarea staţiunii.
După stagnarea din timpul primului război mondial, Sovata a cunoscut o nouă perioadă de prosperitate, devenind în perioada interbelică cea mai cunoscută staţiune cu băi sărate din România, fiind vizitată în repetate rânduri de familia regală. În 1926 s-a introdus lumina electrică în staţiune, iar în 1925 datorită solicitărilor de tratamente reumatologice şi ginecologice, au fost construite baze de tratament lângă Lacul Ursu şi Lacul Negru. Până în 1939 peste 100 de vile au fost construite de către investitori particulari.
Al doilea război mondial a adus o altă perioadă de stagnare, urmată de instaurarea regimului socialist : naţionalizarea pădurilor, întreprinderilor industriale şi a micilor ateliere meşteşugăreşti, precum şi a vilelor şi dotărilor balneare din staţiune.
În anul 1952, când localitatea a fost declarată oraş (datorită în primul rând notorietăţii sale de staţiune balneoclimaterică ), doar staţiunea propiu-zisă prezenta semne de urbanizare (reţea de apă, canalizare, electricitate)– acestea neafectând viaţa locuitorilor din comună. Situaţia urma să se schimbe în anii 1960, când s-au efectuat lucrări de extindere a reţelelor de apă, canalizare, electricitate pe teritoriul întregii localităţi, asfaltarea principalelor străzi şi amenajarea trotuarelor de-a lungul lor, precum şi asigurarea iluminatului public.
Între anii 1960-1980 staţiunea a beneficiat de dotări investiţionale majore, fiind construite 5 hoteluri şi o nouă bază de tratament, care i-au permis dezvoltarea capacităţii turistice la cote maxime, creându-se astfel numeroase locuri de muncă în sectorul serviciilor.
După 1990, staţiunea şi implicit şi oraşul au fost marcate de perioada de tranziţie, dotările din zona balneară fiind afectate de evidentul proces de îmbătrânire morală, favorizat şi de legislaţia din domeniul turismului, reperele activităţii economice din oraş complementare celor dezvoltate de staţiune, cunoscând un amplu proces de restructurare concomitent cu transferul de proprietate.
Perioada de după anul 2000 se caracterizează prin solicitări masive de construire de cabane şi case de vacanţă, dezvoltându-se în mod spontan microzone cu case de vacanţă sau dotări turistice de capacitate mică şi medie aparţinând preponderent sectorului privat.
Anul 2006 a marcat începutul unor investiţii majore în infrastructură : reabilitarea drumurilor urbane ale staţiunii şi a aleilor din jurul lacurilor sărate, reabilitarea şi extinderea retelei de apă şi canalizare, modernizarea uzinelor de apă şi a staţiei de epurare.
Aria protejată “Lacul Ursu şi arboretele pe sărături” este amplasată pe teritoriul intravilan al oraşului Sovata, în staţiunea turistică. Aria este definită ca rezervaţie naturală de interes naţional conform Legii 462/2001- privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Suprafaţa ei este de 79 ha, din care 73,3 ha pădure şi 5,7 ha suprafeţe acvatice. Are ca obiective de conservare şi protecţie lacurile Ursu , Aluniş , Roşu , Verde, Mierlei şi Paraschiva , respectiv pădurea situată pe substraturile saline adiacente acestor lacuri. Aria protejată se află în custodia Primăriei Oraş Sovata şi Direcţia Silvică Mureş – Ocol Silvic Sovata.
Sursa: Site-ul Primariei Sovata
Judetul Mures este situat în partea centrala a tarii, urmând cursul râului omonim si coboara în trepte de pe crestele Carpatilor Rasariteni înspre Câmpia Transilvaniei si Podisul Tîrnavelor. Relieful de podis si colinar ocupa jumatate din întinderea judetului, cealalta jumatate fiind rezervata dealurilor subcarpatice si muntilor vulcanici Calimani si Gurghiu. 6696 kilometri patrati constituie suprafata judetului Mures. Aceasta reprezinta aproape trei procente din întinderea actuala a României, iar cei circa 579.000 locuitori au o pondere similara în întregul populatiei tarii. 48,8 la suta din populatia judetului locuieste în mediul urban: la Tîrgu Mures, Reghin, Sighisoara, Tîrnaveni, Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sarmasu si Singeorgiu de Padure, iar 51,2 la suta în mediul rural, în 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea resedinta de judet este municipiul Tîrgu Mures.
Natura deosebit de generoasa, ca si numeroasele monumente de cultura si arta, asigura conditii pentru satisfacerea celor mai exigente proiecte turistice. Sovata, Sîngeorgiu de Mures, Ideciu de Jos, Jabenita, Lapusna sunt doar câteva din localitatile ce ofera bune conditii pentru tratarea unor afectiuni si pentru odihna.
O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale, bujorul de stepa la Zau de Câmpie, multiseculara padure Mocear, Poiana Narciselor, Parcul dendrologic de la Gurghiu, si multe altele, reprezinta oferta generoasa a meleagurilor muresene. Frumusetilor naturale li se adauga ample si pitoresti manifestari etnofolclorice: Târgul fetelor de la Gurghiu, Târgul cireselor de la Brâncovenesti, Târgul pestelui de la Zau de Cîmpie si Saulia, Târgul pepenilor de la Sînpaul, Udatul nevestelor de la Hodac, serbarile secerisului, obiceiul colindatului, praznicele crestine, nuntile si alte datini din viata comunitatilor traditionale.
Frumusetile naturale si traditiile populare sunt completate de obiective de interes istoric si arhitectural, edificii din secolele XIV-XVIII, cu influente ale stilurilor europene ale epocilor respective: biserici din Sighisoara, Tîrgu Mures, Reghin, Bagaciu, Saschiz, Suseni, s.a., cetatile medievale ale Sighisoarei (sec.XIV) si Tîrgu Muresului (sec. XVII), cetatea-castel din Iernut amintind de numele principilor ardeleni Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczi I, castelele din Gornesti si Dumbravioara, Casa Toldalagi din Tîrgu Mures, constructie reprezentativa pentru barocul transilvan.
Un posibil periplu muresean începe chiar cu municipiul Tîrgu Mures. Asezarea, ridicata într-un teritoriu cu marturii mai adânci în istoria populatiei autohtone daco-romane, este cunoscuta în documentele scrise de pe la 1300, sub denumirea de Forum Siculorum, Novum Forum Siculorum, adica Târgul sau Noul Târg al Secuilor, care a devenit principalul centru economic al zonei. Negustorii si breslasii au fost cei care au pus, aici, bazele economiei municipiului, înca din epoca feudala. Odata cu aceasta s-a cladit o viata spirituala pe masura, astfel încât municipiul resedinta de judet se prezinta astazi ca un puternic nucleu economic si cultural. Totodata, Tîrgu Mures este cunoscut în tara si strainatate ca un important centru medical, cu reusite deosebite în planul medicinei cardiovasculare si urologice. Este de asemenea un loc al asezamintelor culturale – biblioteci, muzee, teatre, institutii muzicale (Teatrul National, Orchestra Filarmonica, Biblioteca Judeteana, etc.). Tîrgu Muresul este si un oras al scolilor, de la gimnazii si colegii, pâna la învatamântul universitar: medical, tehnic, pedagogic, artistic, fiintând aici scoli vestite înca din evul mediu. Din 1557 este atestata renumita scoala reformata, care dupa 1718 este cunoscuta ca scoala superioara. La colegiul reformat au functionat ca profesori personalitati care studiasera la universitatile din Germania, Olanda, Elvetia, etc., printre care matematicianul Bolyai Farkas, fiul si elevul caruia – Bolyai Janos – a devenit fondatorul geometriei neeuclidiene. La Tîrgu Mures timp de peste un veac dupa 1754 a functionat Tabla Regeasca, tribunalul suprem al Transilvaniei, unde erau practicanti multi tineri români în rândurile carora s-au zamislit ideile revolutionare ale lui Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian si ale altor revolutionari. În orasul Tîrgu Mures, Teleki Samuel a pus bazele bibliotecii documentare care îi poarta numele si care din 1802 serveste interesele publicului cititor, având un fond initial de 40.000 de carti, ajuns azi la peste 200.000 de volume. Merita a fi mentionata impunatoarea catedrala ortodoxa, care detine cea mai mare suprafata pictata între lacasurile de cult din tara. Tîrgu Mures-ul este si un oras al florilor, în care bataia ceasului din turnul Palatului Administrativ este dublata de existenta în Piata Trandafirilor a unui ceas floral.
În amonte de Tîrgu Mures, la confluenta Muresului cu Gurghiul, cea mai importanta localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetati dacice, de populatia saseasca, colonizata în aceste parti pe la 1218, Reghinul devine în secolele XVIII-XIX un centru al resurectiei nationale românesti, începuta cu carturarul Petru Maior si încheiata sub arcul de triumf al Marii Uniri. Reghinul este astazi un oras cu o viata culturala densa, cunoscut în tara si strainatate sub numele de “Orasul viorilor”, sau, mai recent “Noua Cremona”, denumire legata tot de constructia de viori. La Reghin au învatat sau învata arta modelarii viorilor tineri din Canada si Germania, semn ca lutierii reghineni au un cuvânt de spus în acest domeniu.
Trecând dealurile cu vii ale Tîrnavelor, ne îndreptam spre Sighisoara, cu cetatea ei medievala “Castrum Sex”, întemeiata de colonistii sasi, atestata în anul 1280. Supranumita înca din secolul trecut “Perla Transilvaniei”, Sighisoara are un farmec aparte, care invita calatorul aflat în trecere la popas. Nucleul primordial al orasului l-a constituit o cetate de refugiu de pe platoul superior al Dealului Cetatii. În decursul timpului, pe strazile sale si-au purtat pasii diferite personalitati. Dintre acestea, cea mai importanta este Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batrân, care a si locuit aici între anii 1431-1436. Se presupune ca Vlad Dracul (supranumit Dracula) s-ar fi nascut la Sighisoara. Pitorescul locurilor, încarcatura lor istorica au facut din Sighisoara locul de desfasurare a numeroase manifestari culturale: Festivalul International de Arta Medievala, Festivalul de muzica veche, etc. Cetatea Sighisoarei este inclusa pe lista monumentelor UNESCO. Principalele obiective de interes turistic sunt constituite de cele 9 turnuri de aparare – cel mai important fiind Turnul cu ceas, Muzeul de arme medievale, Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa Venetiana, Biserica din Deal, Scara acoperita s.a..
Tîrnaveniul fiinta în Evul Mediu ca sat apartinator de Cetatea de Balta stapânita si de atefan cel Mare, apoi de Petru Rares. Desi atestarea documentara s-a petrecut la 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la începutul secolului XX, favorizata de începerea forarilor pentru gaz metan, rentabila materie prima pentru industrie.
Orase din cea mai noua generatie sunt apoi Ludusul si Iernutul, centre de gravitatie pentru satele apropiate din Cîmpia Transilvaniei.
Pe harta turistica a judetului s-a impus si statiunea balneoclimaterica Sovata, cu o traditie de peste un secol si o faima ce a depasit universul românesc. Statiunea este vestita pentru eficacitatea tratamentelor folosite în afectiunile ginecologice, reumatismale, de circulatie, dar si pentru efectele curative ale aerului, pentru refacere. Statiunea este propice practicarii schiului – iarna si echitatiei – vara.
Hotel Lacul Ursu***
Hotelul oferă turiștilor veniți sa-si petreacă sejurul în renumita stațiune servicii astfel concepute incât să vă poată oferi un sejur deosebit şi de neuitat.
Amplasare: în statiunea Sovata, la 600 de metri de singurul lac helioterm din Europa.
Capacitate cazare: 54 de locuri.
Structura cazare: 27 de camere duble situate pe 2 etaje + mansardă.
Dotari camere: TV LCD cablu, minibar, acces internet wireless, băi cu cabină duş, uscător de par.
Camerele situate la etajul 1 si 2 camerele dispun de balcon.
Camerele situate la mansarda nu dispun de balcon avand doua geamuri rabatabile, sunt mult mai spatioase si au aer conditionat.
Facilitati: restaurant cu terasa, bar, Zona Wellness (piscina interioara cu jacuzzi, sauna uscata, sala fitness), Zona Club (fotbal de masa, table, remi, sah, biliard, tenis de masa, carti de joc), seif la receptie, servicii de spălatorie si călcatorie, 2 săli de conferinţe, parcare in limita locurilor disponibile.
Restaurantul Lacul Ursu va asteapta intr-o atmosfera irezistibilă, cu serviciile ireproşabile si bucatele tradiţionale ardelenesti, alături de o gamă variată de specialităţi internaţionale.
Accesul cu animalele de companie nu este permis.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
