Tara: Romania Judet - Regiune: Alba Localitate - Statiune: Sugag Tip masa: All Inclusive inclusiv Cina Festiva Revelion Plecare: 29 Decembrie Durata: 4 nopti
Comuna Şugag este considerată ca fiind cea mai întinsă comună a judeţului Alba, 240 kmp, având în componenţa sa şapte sate: Şugag-satul de reşedinţă, Arţi, Bîrsana, Dobra, Jidoştina, Mărtinie, Tău-Bistra.
Distanţa faţă de reşedinţa de judeţ este de 45 km.
Elementele de relief predominante sunt munţii, cu o altitudine de aproape 1400 m şi dealuri subcarpatice.
Are o populatie de 2982 locuitori, 99 % din populaţie este de religie ortodoxă, 65 % din populaţie are studii gimnaziale şi 35 % studii medii şi superioare.
Ocupaţia principală a locuitorilor comunei Şugag a fost şi este creşterea şi îngrijirea animalelor, dar nu putem neglija faptul că mulţi cetăţeni ocupă posturi la hidrocentralele de pe valea Sebeşului şi la exploataţiile forestiere.
Valea Sebeşului, cunoscută şi sub numele de Valea Frumoasei este situată în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, în porţiunea unde aceştia prezintă cea mai mare lăţime, grupa munţilor Parâng. Este încadrată la vest de munţii Şurianu şi culoarul Murăşului, de munţii Lotrului la sud, de munţii Cindrel şi de depresiunea Apoldului în est, iar la nord de podişul Secaşelor . Râul Sebeş face parte din vastul bazin hidrografic al Murăşului, cu care confluează în depresiunea Transilvaniei, la sud-vest de oraşul Alba-Iulia. Izvoarele râului sunt la circa 2000 m altitudine pe versantul sudic al Munţilor Cindrel, culmea Cindrel- Frumoasa, ocupând un bazin hidrografic de 1289 kmp .
Cea mai mare parte a văii Sebeşului aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Alba, cu excepţia sectorului sud-estic, care este inclus judeţului Sibiu. Pe un traseu de numai 93 km, Sebeşul parcurge o diferenţă de nivel de 2000 m, ceea ce imprimă albiei o pantă medie de 30 m/km. Valea Sebeşului, când foarte largă cum este la Oaşa, la Tău sau Şugag, când foarte îngustă sub formă de defileu, poartă denumiri diferite în aceste sectoare. De la izvoare până la confluenţa cu Sălanele, unde s-a construit lacul de acumulare de la Oaşa, poartă numele de Frumoasa. În aval de acest baraj, de unde este nevoit să curgă printre versanţi abrupţi şi până la vărsare în Murăş, se numeşte Sebeş, ceea ce înseamnă repede sau latinescul Salasius, zeu al fertilităţii.
Apele Sebeşului au fost folosite din timpuri străvechi pentru punerea în funcţiune a morilor de apă şi a pivelor de postav, care se vad si acum in Dobra.
Valea Sebeşului a fost din cele mai vechi timpuri drumul de legătură între românii aşezaţi pe cei doi versanţi ai Carpaţilor, iar până la construirea Transfăgărăşanului, era cea mai înaltă şosea transcarpatică, care lega oraşul Sebeş de localitatea Novaci din Oltenia .
De acest colţ, asemănător cu cel din basme, s-au legat sufleteşte personalităţi ale vieţii noastre literare, cum ar fi: Lucian Blaga, al cărui spaţiu mioritic se identifică cu relieful acestei zone, Mihail Sadoveanu, Ionel Pop care au imortalizat Valea Frumoasei în numeroase schiţe, nuvele şi povestiri.
Comuna Şugag, cu satele aparţinătoare este aşezată în întregime în zona de munte. Centrul comunei este aşezat pe cursul văii Sebeşului, iar satele aparţinătoare sunt răspândite pe dealurile subcarpatice ale Muntilor Sebeş, străbătute de numeroase văi printre care valea Dobrei, valea Mărtiniei, valea Groseştilor, valea Bistrei, de la care satele aşezate pe cursul îşi trag şi numele.
Numele comunei provine de la valea numită Şugage, iar astăzi se numeşte valea Groseştilor. Această vale, ca şi altele ce-şi varsă apele în râul Sebeş, precum şi râul Sebeş, venind repezi peste bolovani fac nişte spume albe, care se numesc şugăgi, cuvânt de la care se crede că provine numele comunei Şugag.
Din punct de vedere climatic, comuna Şugag se află în zona de climă subcarpatică.
După datele şi informaţile nescrise precum şi după urmele existente, anul 1400 este considerat anul înfiinţării comunei Şugag, primul document scris care se cunoaşte până în prezent şi care aminteşte numele comunei este cuprins în revista retorică Studii şi comunicări nr. 8 din 1958, pag. 6, în subtitlul Ceramica de Săsciori, de Cornel Irimie şi Herbert Hoffman, document care se găseşte la muzeul Brukenthal din Sibiu, ce reiese că Şugagul exista în 1575.
Sursa: site-ul Primariei Sugag
Judetul Alba este amplasat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;
Vecini: la nord-Cluj, la nord-vest-Bihor, Arad, la sud-vest-Hunedoara, la sud-Valcea, la est-Sibiu, la nord-est-Mures.
Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii). Populatie: 382.700 locuitori.
Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt: DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului, DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.
Orase: Alba Iulia – resedinta de judet, 66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul, Abrud, Aiud, Baia de Aries, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna.
Relieful: este structurat pe trei mari unitati naturale:
Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului.
Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.
Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.
Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.
Clima are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata.
Reteaua hidrografica apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.
Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.
Rezervatii naturale : diversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt:
- speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;
- geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele;
- paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;
- botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana;
- geomorfologice: Rapa Rosie;
- complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.
Bogatia cinegetica si acvifaunistica a judetului Alba : teritoriul judetului Alba este populat cu o mare varietate de vanat si peste, oferind posibilitati nemaipomenite pentru practicarea vanatorii si pescuitului recreativ – sportiv, avand in vedere ca se pot vana 14 specii de mamifere, peste 30 specii de pasari si se pot pescui mai mult de 50 specii de pesti.
Suprafata totala a fondului cinegetic din judetul Alba este de 587.273 ha, fiind impartita in 54 fonduri cinegetice cu suprafete intre 7.000 – 15.000 ha.
Judetul Alba cu un potential cinegetic ridicat, fondurile cinegetice fiind populate cu aproape toate speciile de vanat existente in fauna salbatica a Romaniei, precum ursul brun, cerbul comun, cerbul lopatar, mistretul, capriorul, cocosul de munte, iepurele de camp, fazanul, potarnichea, lupul, rasul, pisica salbatica, gasca si rata salbatica, ierunca, sitarul, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, prepelita, turturica, gugustiucul, sturzii, graurul, ciocarlia si multe alte specii de pasari salbatice sedentare sau migratoare.
Repere istorice.
Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:
Repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii.
Repere din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim: cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta.
Din perioada cuceririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.
Importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc.
Secolul X e.n. – voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla.
Secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177).
Anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526).
Anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite.
Anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan.
Secolele XVII – XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc.
Revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din „Tara de Piatra”.
Anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;
Anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia.
Anul 1991, ia fiinta Universitatea „1 Decembrie 1918” din Municipiul Alba Iulia.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Alba
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
