Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2025 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in vechea cetate de scaun a Tarii Romanesti !
Pachet servicii turistice Revelion 2025: cazare 2-3 nopti in perioada 30.12.2024-02.01.2025, pensiune completa, Cina Festivă de Revelion cu muzica live, Cina Festivă si Carnavalul Anului Nou, Internet wireless, parcare, taxele locale.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Arges Localitate - Statiune: Curtea de Arges Tip masa: Pensiune Completa inclusiv Cina Festiva Revelion Plecare: Oricare Durata: 2 noptiVa invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2025 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in vechea cetate de scaun a Tarii Romanesti !
Pachet servicii turistice Revelion 2025: cazare 2-3 nopti in perioada 30.12.2024-02.01.2025, pensiune completa, Cina Festivă de Revelion cu muzica live, Cina Festivă si Carnavalul Anului Nou, Internet wireless, parcare, taxele locale.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Orasul este situat in depresiunea intracolinara a bazinului superior al raului Arges si este inconjurat de dealurile si muscelele sudice ale Muntilor Fagaras. Altitudinea medie este de 450 m.
Populatia orasului Curtea de Arges este de 32848 locuitori. Teritoriul orasului se desfasoara pe o suprafata de cca 75 kmp, intre urmatoarele coordonate geografice : la nord paralela de 45o10’ latitudine nordica, la sud paralela de 45o5’ latitudine nordica, la est meridianul de 24o45’ longitudine estica si la vest meridianul de 24o37’ longitudine estica.
Cadrul natural al orasului este conditionat de prezenta zonei montane din apropiere, care se afla la cca 28 km distanta si care introduce variatie si diversitate in peisajul geografic.
Situat in zona depresionara, Curtea de Arges se bucura de o clima favorabila, caracteristica versantilor adapostiti, cu temperaturi moderate tot timpul anului si precipitatii relativ abundente. In aceasta depresiune, toamna si primavara sunt frecvente ceturile, iernile sunt mai putin aspre decat la campie, iar verile sunt in general placute, cu zile insorite. Temperatura medie anuala are valori de aproape 8oC.
Curtea de Arges se numara printre localitatile in care populatia autohtona este atestata de cateva milenii. O dovada sigura o constitue urmele materiale descoperite in sapaturile arheologice de data relativ recenta efectuate pe teritoriul orasului, in valea Tirgului, la Radovanu, precum si in imprejurimi (la Poienari, Valea Danului, Vilsanesti, Zigoneni, Baiculesti, Tutana, Retevoiesti). Aceste descoperiri atesta viata umana inca din paleolitic si neolitic, asadar cu mii si zeci de mii de ani in urma.
In secolul al XIII-lea (1247), Curtea de Arges a fost resedinta de scaun a voievodului Seneslau, al carui fiu Basarab, a unit sub sceptrul sau toate cnezatelor si voievodatele dintre Carpati si Dunare intr-o singura tara, Tara Romaneasca.
In vara si in toamna anului 1330 s-a desfasurat in aceste locuri razboiul dintre Basarab I Intemeietorul si Carol Robert, regele Ungariei, razboi in care orasul Arges capitala Tarii Romanesti, devenise simbolul rezistentei populare impotriva cotropirii vrasmase, simbolul luptei pentru independenta tanarului stat romanesc. Ostile lui Basarab I Intemeietorul au zdrobit pe cele maghiare in defileul Carpatilor, la locul ramas in istorie sub numele de Posada.
Intre anii 1352-1364 a domnit Nicolae Alexandru fiul lui Basarab I, care a consolidat pozitiile interne si internationale ale tarii si a infiintat la Arges prima mitropolie a tarii (1359).Tot prin stradania lui s-a terminat constructia bisericii Sf. Nicolae domnesc care va deveni prima necropola a domnilor ramani dintre Carpati si Dunare.
In continuare a domnit intre anii 1364-1377 Vladislav I (Vlaicu). A fost unul dintre primii domni munteni care au sprijinit intensificarea legaturilor comerciale dintre Tara Romaneasca si orasele din Transilvania, a infiintat la Arges prima monetarie a tarii. Pe vremea lui a fost creata prima scoala locala, la care invatau fii orasenilor. De la Vladislav I, al carui mormant se pastreaza de cateva secole in biserica Sf. Nicolae domnesc, ne-a ramas cel mai vechi document intern, scris la Arges la 25 noiembrie 1369.
A urmat la domnie Radu I (1377-1383), Dan I (1383-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418) iar orasul a devenit in secolul al XIV-lea prima capitala a Tarii Romanesti, a statului cuprins intre Carpati, Dunare si Marea Neagra.
Daca in secolul al XIV-lea Argesul ca asezare urbana era considerat principalul centru politic, economic si cultural al Tarii Romanesti, pe teritoriul caruia curtea domneasca, prin fastul si stralucirea ei, atinsese un nivel european, pe timpul domniei lui Mircea cel Batran orasul avea sa atinga culmile cele mai inalte, devenind un factor hotarator in relatiile internationale din sud-estul Europei. La curtea domneasca din Arges au venit la acea vreme solii din Ungaria, Polonia, Transilvania si din Imperiul otoman pentru a incheia fie tratate de alianta, fie conventii comerciale. Aici a alcatuit Mircea cel Batran planul companiei contra otomanilor pe care-i va zdrobi la Rovine(1394).
Pilda lui Mircea cel Batran avea sa fie urmata rand pe rand de Dan al II-lea, numit si Dan cel Viteaz, apoi de Alexandru Aldea, de Vlad Dracul si de fiul sau Vlad Tepes, prin continuarea luptei impotriva amenintarilor otomane pe de o parte, iar pe de alta prin sporirea institutiilor culturale ale orasului si consolidarea privilegiilor localnicilor ca oameni liberi aflati sub protectia domniei.
Din 1418 pana in 1431 capitala Tarii Romanesti a fost cand la Arges, cand la Tirgoviste, Argesul ramanind adesea numai o resedinta temporara si ocazionala a domniei.
In primul deceniu al secolului al XVI-lea, aceasta noua destinatie data orasului a determinat insasi schimbarea numelui asezarii in Curtea de Arges.
In primele decenii ale secolului al XVI-lea, a fost ridicata biserica manastirii Argesului, ctitoria lui Neagoe Basarab, domnul Tarii Romanesti (1512-1521). Vremea in care a trait acesta a fost caracterizata de istorici ca o epoca de stabilitate interna, de importanta creatie culturala si de curajoasa orientare in relatiile internationale.
Fara a straluci prin fapte de arme, fara a se ridica fatis impotriva dominatiei otomane, el a continuat politica de consolidare a statului feudal Tara Romaneasca. De asemenea, Neagoe Basarab avea sa imbogateasca literatura romaneasca cu un tratat de educatie politica si morala, dar si de gandire filozofica, alcatuit la Curtea de Arges si cunoscut sub numele de « Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie ».
Zugravirea bisericii manastirii Argesului n-a putut fi ispravita inainte de trecerea intru cele vesnice a lui Neagoe Basarab. Asadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumati , odata urcat pe scaun, a consfintit continuarea decorarii asezamintului.
Incepand cu anul 1866, odata cu urcarea pe tronul Romaniei a Regelui Carol I, orasul a reintrat in atentia istoriei. Intre 1886 - 1890 se construiste in parcul Manastirii Argesului, amenajat in stil frantuzesc, Palatul Episcopal, unde regele avea sa-si petreaca adesea timpul. Parcul din jurul Bisericii si Palatului este de unic, in special datorita imaginii create de frunzisul copacilor care au o particularitate si anume aceea ca nu gasesti doi arbori de acelasi fel alaturati.
De-a lungul domniilor regale Curtea de Arges a fost adesea vizitat de altetele regale, mai mult chiar, acestia alegandu-si drept necropola Manastirea Argesului, unde se afla mormintele acestora: Carol I (1866 - 1914) si Regina Elisabeta, cunoscuta si sub numele de Carmen Silva, Ferdinand I (1914 - 1927) si Regina Maria, iar incepand cu februarie 2003 si al Regelui Carol II.
Manastirea Argesului
Dintre monumentele care au fost faurite de-a lungul veacurilor, din cate au impodobit Argesul voievodal, de buna seama ca biserica inaltata de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasa constructie de arta si arhitectura bisericeasca. Inceputa in 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fara seaman de frumos, acesta a incredintat constructia manastirii legendarului mester Manole, care cu pretul propriei sale vieti si a vietii sotiei sale, zidita de vie in zidurile bisericii, a realizat acest edificiu. Neagoe Basarab nu a ajuns sa vada realizarea picturilor interioare. In anul 1526, ginerele sau, Radu de la Afumati a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul mesterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare. Vechiul iconostaz si cateva icoane de pe timpul lui Serban Cantacuzino di sec. XVII, se afla in colectia de obiecte de arta de la Manastirea Curtea de Arges. In manastire se pot vedea tablourile Regelui Carol I si al Reginei Elisabeta, iar in loc de frunte se afla evanghelia scrisa cu litere de aur de Regina Elisabeta. In pranaos, se afla criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumati si ale cuplurilor regale ale Romaniei, Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria.
Fantana Mesterului Manole
Vizavi de Ansamblul Episcopiei, către vest, în parcul cu acelaşi nume de pe bulevardul Eroilor, se găseşte o fântână despre care legenda spune că arată locul unde s-a stins din viaţă meşterul Manole, iscusitul constructor, pe care, pentru a nu mai face o biserică la fel de frumoasă, Neagoe Vodă l-a lăsat pe acoperiş laolaltă cu ceilalţi „nouă meşteri mari, calfe şi zidari”, poruncind să se dărâme schelele. Făurindu-şi aripi din şindrilă Manola a încercat să-şi ia zborul; pe locul unde a căzut, căci încercarea i-a fost nereuşită, a ieşit izvorul cu apă limpede, peste care s-a construit fântâna de astăzi. Monumentul, aşa cum îl putem admira în forma actuală, a fost ridicat de Episcopul Iosif la 1800, deşi prezenţa unei fântâni cu acest nume este atestată documentară în anul 1524. Pisania în versuri, arată osteneala ctitoricească a egumenului Meletie şi a episcopului cărturar al Argeşului, Iosif. Se consideră că pisania originală se păstrează la Muzeul Municipal.
Biserica Domneasca reprezinta unul din monumentele cele mai de pret, ale arhitecturii romanesti, dupa modelul clasic bizantin al bisericilor de tip "Cruce greaca inscrisa ". A fost inceputa de Basarab I Intemeietorul la jumatatea secolului al XIV-lea si continuata de urmasii sai Nicolae Alexandru si Vladislav I Vlaicu.
Monumentul conserva pictura initiala din secolul al XIV-lea, precum si fragmente de fresca din secolul al XVIII-lea si secolul al XIX-lea. In 1992, cu ocazia lucrarilor de restaurare, s-a descoperit un Grafit care precizeazaa in 6860 (adica 1352) la Campulung a murit marele Basarab Voievod, adica Basarab I, care a domnit intre anii 1310-1352, si a intemeiat statul feudal independent Tara Romaneasca.
Muzeul Municipal a fost inaugurat la 29 mai 1969 si pune la dispozitia publicului un patrimoniu valoros de peste 12.000 piese muzeistice (din care peste 300 fac parte din Patrimoniul National Cultural), organizat in doua expozitii de baza, care constitue in acelasi timp si doua sectii distincte, atat ca domeniu de patrimoniu : istorie si etnografie, cat si ca local de expunere.
Transfagarasanul
Drumul Național 7C (DN7C), supranumit Transfăgărășan leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cea mai înaltă grupă montană din România, făcând parte din Carpații Meridionali. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) dinMunții Parâng, care urcă până la 2145 m.
Drumul pornește din șoseaua națională DN7, în comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural.
Cetatea Poenari
La o distanță de 25 km nord față de municipiul Curtea de Argeș, la poalele Muntelui Cetatea, se zărește o cărare, numărând 1480 de trepte de beton, care conduce turistul către țelul final: Cetatea Poenari. Pe măsură ce urcăm, începem să deslușim silueta cetății, îndepărtând impresia creată de la distanță, aceea că ar fi un cuib de vulturi, agățat de colțurile stâncilor sălbatice.
Legendele țesute în jurul cetății Poenari, frumusețea și mirificul peisajului, toate îndeamnă turistul la drumeție și cunoaștere.
Sursa: Site-ul Primariei Curtea de Arges
Relieful este proportional repartizat, coborand in trepte de la nord spre sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomina tinuturile deluroase, care ocupa 55% din suprafata judetului, muntii 25% si campiile 20%.În relieful sau se disting trei trepte: treapta înalta, cu orientare est-vest, se desfasoara pe o lungime de 70 Km, între valea Dambovitei si valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului, muntii Leaota si muntii Papusa),precum si muntii de înaltime mijlocie (muntii Fruntii,si Chitu) ca si culoarul Dragoslavele-Rucar-Bran.
Situat într-o zonă de excepție a țării noastre, acolo unde se îmbină armonios muntele cu dealul, pădurea cu câmpia, județul Argeș duce cu sine, alături de o mirifică frumusețe naturală, și o încărcătură istorică și culturală de excepție. Atestat prin dovezi arheologice încă din timpul paleoliticului inferior județul nostru își definește latura istorică în perioada formării statelor feudale, aici fiind întemeiate primele capitale ale Țării Românești, la Curtea de Argeș și Câmpulung. Și tot la Curtea de Argeș a luat ființă primul scaun mitropolitan ortodox, în anul 1359.
Județul Argeș este reprezentativ și pentru păstrarea culturii religioase a poporului român, pentru dezvoltarea creștinismului ca religie predominantă pe întreg teritoriul.
În Argeș stau mărturie a credinței creștin-ortodoxe numeroase lăcașuri de cult, unele cu o vechime impresionantă, o adevărată carte de vizită a acestor meleaguri, bijuterii arhitecturale, locuri de o inegalabilă încărcătură spirituală, comori pe care trebuie să le păstrăm, să le promovăm, să le respectăm și să le predăm urmașilor noștri în același spirit de recunoștință.
Cele mai cunoscute asezaminte bisericesti din judet: Mânăstirea Curtea de Argeș, Biserica Domnească, Mânăstirea Corbii de Piatră, Mânăstirea Cetățuia, Negru Vodă, Mânăstirea Cotmeana, Mânăstirea Nămăiești, Schitul Dragoslavele, Mânăstirea Glavacioc, Mânăstirea Robaia, Mânăstirea Slănic, Mânăstirea Trivale, Mânăstirea Vieroși, Mânăstirea Negru Vodă, Câmpulung, Mânăstirea Antonești, Mânăstirea Aninoasa.
Conacul Brătianu de la Florica
Numele Brătienilor provine de la un "Bratiian din Bratiani", localitate situată lângă Brădet, vechiul leagăn al Brătienilor, amintit într-un document din 29 iulie 1508. Acest document a fost dat în Bucureşti de domnul Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău, fiul nelegitim al lui Vlad Ţepeş.
"Bratian din Bratiani" este amintit din nou într-un document din 18 aprilie 1535. Întrucât abia din primele decenii ale secolului al XVII-lea, domnii Ţărilor Române, boierii dar şi oamenii de rând poartă nume de familie, Brătienii din secolele precedente se disting de alţii prin numele localităţii în care deţineau posesiuni, anume Brătienii de Sus şi Brătienii de Jos, care s-au unit cu Galeşul, alcătuind mai întâi comuna Brătieni-Galeşul, apoi Brăduleţ, situate pe Valea Vâlsanului, la 42 de km distanţă de Piteşti.
Evoluţia pe scara socială s-a produs şi prin căsătorii cu femei provenind din familii de boieri mari. Astfel, Constantin (Dincă) Brătianu a deţinut funcţiile de stolnic şi mare clucer în timpul domnitorului Alexandru al II- lea Ghica. În urma căsătoriei cu Anastasia Tigveanu a avut şapte copii între care: Dumitru (1817- 1892) şi Ion (1821- 1891).
Situat în oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş, conacul familiei Brătianu, numit ca şi satul în care se care se află, Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, este unul din cele mai frumoase domenii boiereşti din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre (cu excepţia obiectelor, mobilelor şi a cărţilor din interior, risipite aiurea în anii regimului comunist).
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Arges
Hotelul Posada**** este situat in centrul orasului Curtea de Arges, veche cetate de scaun, prima capitala a Tarii Romanesti, cu un trecut si dovezi de glorie cu nebanuite comori pentru amatorul de monumente istorice, pasionatul de folclor si arta populara, dar si pentru cei care doresc sa admire frumusetile naturii.
Hotelul este situat la numai 300 metri de legendara Manastire a Mesterului Manole si are o capacitate totala de 49 camere cu 98 de locuri de cazare, repartizate astfel: 34 camere cu paturi twin, 14 camere cu pat matrimonial, 1 apartament.
Spatiile de cazare sunt generoase, complet utilate, echipate cu accesorii de calitate, toate acestea pentru a oferi confortul si intimitatea dorite.
Toate camerele au balcon si sunt dotate cu bai proprii, minibar, internet gratuit, TV cablu, telefon, centrala termica proprie, uscator de par.
Apartamentul, format dintr-un living spatios si dormitor cu pat matrimonial, se distinge prin mobilierul si decoratiunile interioare ce amintesc de motivul Contelui Dracula.
Restaurantul Hotelului Posada, cu o capacitate de 150 locuri si o terasa de 80 locuri, va asteapta sa descoperiti tainele bucatariei traditionale, intr-o atmosfera relaxanta si primitoare. Calitatea serviciilor oferite va este garantata de profesionalismul si experienta personalului nostru.
Barul de zi este situat in lobby-ul hotelului si este locul potrivit pentru discutii, intalniri de afaceri sau pentru a savura simple momente de relaxare.
Hotelul ofera numeroase servicii turistilor: servicii telefonice directe, room-service, casa de schimb valutar, spalatorie, shop cu suveniruri si obiecte de uz personal in cadrul receptiei.
Salile de conferinte au o capacitate de maxim 50 si respectiv 15 locuri, echipate cu videoproiector, ecran de proiectie, flip-chart, internet wireless.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
