Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2024 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in Colibita !
Pachet servicii turistice Revelion 2024: cazare 4 nopti in perioada 28.12.2023-02.01.2024, pensiune completa, Masa Festiva de Revelion, acces Centrul SPA cu piscina, Juacuzzi, saune, camera salina.
Reducere copii:
- 1 copil 0-4,99 ani are gratuitate;
- 1 copil 5-11,99 ani achita 1.200 lei/sejur in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 12-17,99 ani achita 1.800 lei/sejur in camera tripla sau quadrupla.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii, iar diferenta se va achita pana la 4 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Bistrita Nasaud Localitate - Statiune: Colibita - Bistrita Bargaului Tip masa: Pensiune Completa inclusiv Cina Festiva Revelion Plecare: 29 Decembrie Durata: 4 noptiVa invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2024 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in Colibita !
Pachet servicii turistice Revelion 2024: cazare 4 nopti in perioada 28.12.2023-02.01.2024, pensiune completa, Masa Festiva de Revelion, acces Centrul SPA cu piscina, Juacuzzi, saune, camera salina.
Reducere copii:
- 1 copil 0-4,99 ani are gratuitate;
- 1 copil 5-11,99 ani achita 1.200 lei/sejur in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 12-17,99 ani achita 1.800 lei/sejur in camera tripla sau quadrupla.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii, iar diferenta se va achita pana la 4 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Legătura cu celelalte localităţi ale Văii Bîrgăului şi cu reşedinţa de judeţ se face pe şoseaua secundară DN 17A care leagă Prundu Bîrgăului de noua localitate Colibiţa, precum şi pe calea ferată Bistriţa - Bistriţa Bîrgăului.
Comuna este alcătuită din două sate Bistriţa Bîrgăului şi Colibiţa - situată la o distanţăde 18 km de centrul satului reşedinţă, sat strămutat, construit din temelii odată cu construcţia barajului, ale cărui ape au acoperit fosta vatră a satului.
Denumirea comunei şi a depresiunii are la origine cuvintele slave bistro - repede (probabil după apele repezi ale râului Bistriţa) şi bârg care după N. Drăgan înseamnă ascunzătoare, vizuină, loc de refugiu al celor certaţi cu autorităţile.
Colibita este asezata pe Valea Bistriței, intre Munții Bârgău si Călimani, la o altitudine de 900m. Statiunea aparține de Bistrița Bârgăului, fiind limitata doar de muntii ce o inconjoara.
Aerul pur reprezinta resursa terapeutica de baza a statiunii. In urma studiului compozitiei aerului s-a determinat valoarea concentraţiei maxime de ozon de aici: 90 micrograme/mc – comparativ, valoarea medie in România este de 72,6 micrograme/mc.
Acest climat subalpin are un efect curativ asupra afectiunilor cardiovasculare, hipertiroidiene şi reumatice, fiind bogat in radiatii ultraviolete si aerosoli cu esente volatile de terebentina. Climatul placut, constant, temperat si lipsit de curenţi puternici, cu aer ozonat, ofera zonei un caracter echilibrat, tonic si stimulent. Aclimatizarea este usoara la aceasta altitudine.
De asemenea, zona ofera numeroase optiuni de recreere pentru iubitorii de natura: excursii, drumeţii (Tăul Zânelor, izvorul de apa minerală Borcut, trasee montane spre Castel Dracula din Pasul Tihuța sau Vf. Bistricioru), mountainbiking, alpinism, pescuit, caiac, plimbari cu sania.
Sursa: site-u Primariei Bistrita Bargaului
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei, învecinându-se cu judeţete Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est şi Maramureş la nord.
Suprafaţa judeţului este de 5335 km2, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării.
Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, important centru economic, cultural şi administrativ al judeţului. Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi alimentară. Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară. Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.
Teritoriul judeţului prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.
Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.
Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.
Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit la desfăşurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.
Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte :
- Munţii Ţibleşului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice.
- Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul - 2280 m.
- Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare - 1410 m.
- Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.
Zona dealurilor – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.
Zona de câmpie – spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşeni, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviu Şieu-Teaca şi Valea Şieului.
Zona de luncă – însoţeşte cursurile principalelor rîuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.
Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe câteva râuri principale: Someşul Mare, Şieu, Bistriţa. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.
Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa este lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane m.c. , fiind singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare.
Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.
Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5oC în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm/m2.
Populaţia totală a judeţului la data de 1 iulie 2006, conform datelor operative comunicate de Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Bistriţa-Năsăud, era de 317.685 locuitori.
Majoritatea populaţiei judeţului este concentrată în mediul rural (63,7%), în timp ce în mediul urban trăieşte 36,3% din totalul populaţiei.
Datorită aşezării geografice favorabile, calitatăţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsădud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc).
În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat în istoricul dezvoltării, Bistriţa este în prezent capitala judeţului.
O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de atracţie turistică, materializate prin rezervaţii naturale, monumente ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni balneoclimatelice etc.
Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, flaură şi floră montană cu specii foarte rare şi endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silivaşul de Câmpie, formaţiunile carstice de la peşterile Tăuşoare-Zalion şi din Valea Cobăşelului etc.
Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani, cu o înălţime a turnului de 75 de m.
La numai 500 m se află o catedrală ortodoxă, în imediata apropiere a unui fragment din zidul de piatră care înconjură cetatea Bistriţa. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai păstrează în apropierea parcului oraşului, unde încastrează şi un bastion de apărare ”Turnul Dogarilor”, refăcut aşa cum arată el în urmă cu o jumătate de mileniu.
Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor şi tradiţiilor care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a început să funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism.
În judeţul Bistriţa Năsăud există câteva obiceiuri tradiţionale care au păstrat până astăzi formele ample de desfăşurare, în care vechiile rituri se îmbină cu acte ceremoniale spectaculoase.
Dintre obiceiurile tradiţionale care se păstrează vii şi în zilele noastre, amintim: Craii de la Mocod, Înstruţarea boului, Sărbătoarea Sânzienelor, Cununa Grâului, Hâzii.
Un potenţial turistic uriaş îl are şi zona Tihuţa unde se află castelul Contelui Dracula şi Hotelul Dracula. Datorită răspândirii pe întreg mapamondul a mitului Contelui Dracula, această zonă ar trebui exploatată pe măsura valorii de unicat a acestui mit, prin investiţii în amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi fascinaţia turiştilor români şi cu precădere străini.
Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte ridicat, zonele - Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii turistice a căror exploatare şi promovare optimă poate să trezească şi să crească plăcerea de a le vizita atât turiştilor români cât şi celor străini.
Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.
Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic. Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu valoare turistică sunt: Casa Memorială ,,George Coşbuc” din comuna Coşbuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa Memorială Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.
Rezervaţiile şi monumentele naturale ale judeţului Bistriţa Năsăud care constituie elemente de simbol şi patrimoniu în context naţional şi internaţional sunt Parcurile naţionale ale munţilor Rodnei şi Călimani.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Bistrita Nasaud
Pensiunea Montana Resort*** se afla in satul Colibita, la 800 m de coada lacului, pe malul caruia este un ponton mobil, cu acces si plimbari gratuite pentru oaspetii pensiunii.
Cu o priveliște minunată asupra pădurilor înconjuratoare și a Munților Călimani, un centru SPA unic în Colibița, un bucătar cum n-ați mai întâlnit demult și o varietate de activități de recreere, Montana Resort e locația perfectă pentru o vacanță la munte, indiferent de anotimp. Vă veți bucura de tot confortul de acasă, însoțit de liniste și aer curat.
Vila dispune de 40 de locuri în 16 camere cu baie proprie și TV, camerele fiind cu pat matrimonial, triple sau pentru patru persoane, două săli pentru servirea mesei, una dintre ele cu videoproiector și ecran de 220 x 200 cm, cealaltă cu TV 150 cm, acces internet, parcare privată și două terase.
Centrul SPA are jacuzzi gigantic, saună finlandeză, saună cu aburi, grotă salină, saună cu infrarosu, piscina interioară incalzită și numeroase alte posibilități de petrecere a timpului liber.
Grotă Salină utilizeaza terapia cu sare ce are rol în menținerea sănătății,atenuarea simptomelor afecțiunilor respiratorii și întărirea sistemului imunitar,într-un mod natural,confortabil și relaxant, prin inhalarea aerosolilor salini sau absorbția acestora prin intermediul pielii.
Microclimatul din salină este aseptic și se caracterizeaza printr-o excepțională puritate bacteriologică și printr-un aer bogat în minerale și microelemente.Pe lângă ionizarea negativă,binefăcătoare pentru sănătate, aerul din salină este bogat in iod,potasiu , calciu,magneziu,seleniu și alte elemente.
Sauna finlandeză este o saună realizată într-o incinta de lemn, încalzită electric cu ajutorul rocilor vulcanice, are o umiditate de aproximativ 10% și o temperatură de 85° – 90°C.
Sauna cu infraroșu face ca razele infraroșii sa creasca căldura corpului, creând o febră artificială și activând sistemul nostru imunitar. Astfel corpul își sporește rezistența la boli și își întărește sănătatea generală.
Sauna cu aburi sau baia turcească oferă o atmosferă umedă și plăcută, fără a fi sufocantă. Aceasta este o încapere spațioasă, îmbrăcată în piatră (sau faianța) cu o lumina difuza relaxanta, iar bancile sunt încălzite. Există și o sursă de apa rece care permite coborârea temperaturii corpului în timpul tratamentului. Temperatura în baia de aburi este de 50-60C , cu o umiditate de 90-100%.
Piscina are 9x6 metri si adâncimea de 1,35 metri si permite relaxrea în tihnă. detensiond mușchii și alungand stresul zilnic.
Jacuzzi pentru 20 de persoane are apa încalzită la 36 grade C si destinde musculatura îndepărtand tensiunea acumulată zilnic în organism.
Pentru oaspeți se organizeaza pe timp de vară, plimbări cu pontonul mobil pe lac, o ocazie minunată de a face plajă pe șezlong, sau baie în apa răcoroasă a lacului.
Colibița este o zonă potrivită atât pentru odihnă și relaxare, dar și pentru excursii și drumeții montane – Tăul Zânelor, Vârful Bistricior, izvorul de apă minerală Borcut, pasul Tihuța, pescuit, ciclism sau plimbări cu sania în timpul iernii.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
