Revelion 2025 Maramures Borsa Hotel Paltinis***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, la schi in Borsa !
Pachet servicii turistice Revelion 2025 in Maramures:
- cazare 4 nopti sau 5 nopti in perioada 28.12.2024 -02.01.2025;
- pensiune completa barem 150 lei/zi/persoana;
- Masa Revelion barem 350 lei/persoana;
- acces internet wireless;
- parcare.
ST = camera Standard
AP = Apartament.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agenției;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Maramures Localitate - Statiune: Borsa Tip masa: Pensiune Completa inclusiv Cina Festiva Revelion Plecare: Oricare Durata: 4 noptiRevelion 2025 Maramures Borsa Hotel Paltinis***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, la schi in Borsa !
Pachet servicii turistice Revelion 2025 in Maramures:
- cazare 4 nopti sau 5 nopti in perioada 28.12.2024 -02.01.2025;
- pensiune completa barem 150 lei/zi/persoana;
- Masa Revelion barem 350 lei/persoana;
- acces internet wireless;
- parcare.
ST = camera Standard
AP = Apartament.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agenției;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Statiunea Borsa este amplasata la poalele Muntilor Rodnei si Maramures, beneficiind de un cadru natural deosebit de atragator si de numeroase resurse turistice naturale. Este situata la 81 km de Sighetu Marmatiei, 132 km de Baia Mare si la circa 10 km de Pasul Prislop, care face legatura intre Maramures si Bucovina. Orasul Borsa este inconjurat de culmile Muntilor Rodnei, Varful Pietrosul, Negoiescul Mare si Varful Repezii.
Varful Pietrosul, cu o altitudine de circa 2300 m, desparte Borsa de judetul Bistrita Nasaud. In partea de est se afla Carpatii Rasariteni, prin raul Tibou, Borsa are granita cu judetul Suceava.
In patrimoniul national din zona Borsa se afla rezervatii ale biosferei si parcuri nationale cu valoare inestimabila precum: Parcul National Rodna Rezervatii si monumente ale naturii, Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii, Izvorul Albastru al Izei.
Zona Borsa gazduieste sase perimetre care au statut de rezervatii naturale:
- Rezervatia Pietrosu Rodnei - se afla in imediata vecinatate a orasului Borsa; este cea mai mare rezervatie naturala din nordul tarii, inclusa in reteaua mondiala de rezervatii ale biosferei.
- Rezervatia Cornu Nedeii – Ciungii Balasinii, infiintata pentru ocrotirea cocosului de mesteacan si a mediului sau favorit – jnepenisul.
- Rezervatia Salhoi – Zambroslaviile din Muntii Maramuresului este rezervatie geologica si botanica, fiind creata pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar si specie foarte rara pentru tara noastra, legata de existenta conditiilor de mlastina eutrofa.
- Rezervatia Izvorul Albastru al Izei - destinata protectiei izbucului de la obarsia Izei, conservandi climatul, vegetatia si peisajul.
- Pestera de la Izvorul Izei - rezervatie speologica.
- Rezervatia Piatra Rea are o suprafata de 70 hectare, aici gasindu-se formatiuni geologice deosebite, o flora rara si un peisaj alpin maret.
Obiective turistice in zona Borsa:
- Manastirea Peri amplasata intr-o padure seculara, Biserica Manastirii, construita in stil maramuresean, din lemn masiv de stejar, este asezata pe un soclu de piatra, turla acesteia avand 78 m inaltime;
- Muzeul Satului Maramuresean - este situat pe Dealul Dobaies, in partea de est a orasului Sighetu Marmatiei, la 300 m distanta de drumul national DN18 si include gospodarii cu arhitectura populara tipica zonei Maramuresului;
- Cimitirul vesel de la Sapanta - crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras, l-au transformat intr-un adevarat muzeu in aer liber, unic in lume;
- Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, se afla in Sighetu Marmatiei, aici fiind incarcerati peste 80 de demnitari, fosti ministri, academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi, politicieni si peste 50 de episcopi si preoti greco-catolici si romano-catolici.
- Biserica din lemn de la Barsana - un simbol al Maramuresului, construita in 1806, ce gazduieste o impresionanta colectie de icoane pe sticla, precum si o colectie de carte veche religioasa:
- Biserica din Ieud, realizata in anul 1364, este cea mai veche biserica de lemn din Maramures, construita pe ruinele unui castel, aici gasindu-se cele mai vechi documente scrise in limba romana;
- Mocanita din Viseu de Sus - un tren forestier utilizat de localnici pentru deplasare intre Viseu de Sus si Izvorul Comanului, a devenit un obiectiv turistic renumit.
De îndată ce treci de "poarta" Maramureşului, peisajele îţi fură privirea: munţi împăduriţi, adăpaţi de râuri şi pâraie, dealuri îmbătător de verzi, căpiţe prietenoase ivite la tot pasul, lacuri tăcute, păşuni, cascade şi izvoare, specii florale excepţionale, toate îndemnându-te să nu mai laşi deoparte aparatul de fotografiat. Cu o avere alcătuită dintr-un parc naţional (Munţii Rodnei), un parc natural (Munţii Maramureşului) şi numeroase alte arii protejate, peisajul Maramureşului e mai mult decât înstărit: Creasta Cocoşului, Lacul Albastru, Cheile Lăpuşului sunt doar câteva dintre acestea, o sărbătoare pentru ochi, pledând convingător pentru versurile populare fredonate de maramureşeni ori de câte ori au prilejul să-şi laude meleagurile: ”Maramureş plai cu flori, mândru eşti în sărbători…”
Aproape fără excepţie, vizitatorii Maramureşului se declară îndrăgostiţi de moroşeni. Fie că îi întâlneşti într-o zi obişnuită de lucru, la fân sau cu treburi prin gospodărie, fie că schimbi o vorbă cu ei pe uliţa satului, sau îi însoţeşti într-o zi de sărbătoare, atunci când îşi îmbracă cele mai bune straie ca să îşi cinstească duminicile, sfinţii sau nunţile, sufletul tău va fi câştigat. În felul lor de a fi simplu, sincer, fără ocolişuri, în vorbele lor pline de tâlc, în modul în care te poftesc în casă, în pofta lor de joc şi horit şi mândria cu care povestesc despre locurile în care s-au născut, există ceva care te cucereşte de la prima vedere.
Nu de puţine ori, numele Maramureşului se substituie cu "ţara bisericilor din lemn". Călătorind prin sate, e uşor să observi că mai toate aşezările au vechea lor biserică de lemn, creaţie a meşterilor locului. Opt dintre acestea au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, putând fi vizitate la Bârsana, Budeşti, Deseşti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Şurdeşti. Bisericile nu sunt doar obiective turistice: în fiecare duminică şi de sărbători, sătenii, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în straie tradiţionale, vin aici să se închine. Cu turnuri înalte, ca să fie cât mai aproape de Dumnezeu, cu stâlpi grei de brad sau stejar, sculptaţi manual şi cu acoperişuri de şindrilă, cu valoroase picturi interioare, de o vechime impresionantă, fiecare biserică are istoria şi povestea ei încrustată în lemn.
Maramureşenii au fost întotdeauna credincioşi lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul în care mâncau, până la acoperământul de deasupra capului şi bisericile în care se închinau. Acolo unde miroase a lemn, maramureşeanul se simte acasă. Porţile de lemn sunt, de când lumea, simbolul satelor maramureşene. Motivele încrustate în stâlpii porţilor, pe acest hotar simbolic dintre lume şi gospodărie, dintre spaţiul neutru şi cel sacru, au rolul de a proteja casa şi familia: funia răsucită, soarele, pomul vieţii sunt toate expresia marilor mituri din cultura românească. Azi, în Maramureş, mai pot fi văzute porţi şi case vechi din lemn, în special în satele de pe Valea Cosăului şi Valea Marei, precum şi în Muzeul Satului din Baia Mare şi Sighet.
Despre satele maramureşene se spune că reprezintă sufletul vieţii la ţară din România, o atracţie şi o sursă de tihnă pentru turistul obişnuit cu aglomeraţia şi zgomotul citadin. Vizitând Maramureşul rămâi cu impresia întoarcerii în timp la simplitate şi arhaic. Primul lucru care îl încântă pe călătorul ostenit de drum este gazda întotdeauna ”veseloasă” şi primitoare şi o masă cu bucate tradiţionale. Apoi îl încântă munca la câmp, adierea de iarbă proaspăt cosită, gustul laptelui proaspăt muls, plimbările cu căruţa sau cu sania, somnul odihnitor. Iar asta se întâmplă în toate pensiunile agroturistice ale locului.
Oamenii din Maramureş au ştiut să nu se înstrăineze de tradiţii, păstrate din timpurile de demult. Viaţa la ţară în Maramureş este orânduită în mare parte după muncile câmpului şi după marile sărbători creştine. Începutul de an e animat de sumedenia de obiceiuri de Anul Nou şi Bobotează. Primăvara este dedicată obiceiurilor de cinstire a primului gospodar ieşit la arat (Tânjaua de pe Mara, Udătoriul din Şurdeşti), urcatul oilor la stâne şi Sărbătoarea Paştelui. Vara, maramureşenii sunt ocupaţi cu munca la fân, câtă vreme e soarele pe cer, respectând obiceiurile de Sânziene şi tradiţiile legate de ziua Sfintei Marii şi de zilele sfinţilor. Toamna, în timp ce se bucură de bogăţia recoltei, oamenii se adună la jocuri ale satului, unde pe muzica ceteraşilor, flăcăii joacă pătimaş fetele. Asta până la Lăsatul Secului, care marchează începutul pregătirilor pentru Crăciun, sărbătoarea cea mai frumoasă de peste an, când văile Maramureşului răsună de glasurile colindătorilor.
Sărbătorile creştine se împletesc aici cu credinţele populare, în tot felul de obiceiuri precum: găsirea ursitului, alungatul duhurilor rele, căsnicia fericită sau recolta bogată. Iar când toate acestea se îmbină cu jocul şi horitul, spectacolul pentru oaspeţii din alte colţuri de lume este desăvârşit, în orice anotimp.
Dacă îi vizitezi pe moroşeni, vei avea prilejul să îi vezi meşterind, mai ales în lemn, de la blide, linguri, pecetare şi obiecte de mobilier, la case, porţi şi biserici. În domeniul ţesăturilor, femeile din Maramureş cunosc secretul extragerii culorilor naturale din plante şi coajă de copac, aşa că în fiecare casă există în camera bună, lada cu ţesături din lână şi cânepă, lucrate la războiul de ţesut.
Meşteşugul olăritului se mândreşte cu centrul de la Săcel, unde lutul roşu, scos de la mari adâncimi, este prelucrat cu tehnici străvechi. Tot aici se meşteresc măştile tradiţionale care îmbogăţesc obiceiurile de iarnă. În satele Sârbi şi Budeşti, pe Valea Cosăului, mai pot fi găsiţi ultimii clopari din Maramureş, dar şi cele mai spectaculoase instalaţii ţărăneşti din lemn (vâltori, pive, mori, horincii). Confecţionarea costumelor populare, a podoabelor tradiţionale ori pictura pe sticlă sunt alte meşteşuguri transmise din generaţie în generaţie în Maramureş.
În Săpânţa vei găsi un cimitir neobişnuit, care intrigă şi impresionează prin originalitate: Cimitirul Vesel, numit aşa pentru crucile pictate în culori vii, peste care domneşte un albastru special, denumit albastru de Săpânţa. Iniţiatorul acestui cimitir a fost Stan Ioan Pătraş, care în anii 1931-1935 a început să confecţioneze crucile altfel decât în cimitirele obişnuite. Imaginile cioplite în lemn înfăţişează în mod naiv una din caracteristicile vieţii celui îngropat acolo, iar epitafurile sunt scurte poezioare pline de tâlc, scrise în limbaj popular, la persoana întâi, ca o spovadă a răposatului. Toate acestea au propulsat acest loc în topul 10 al celor mai vizitate destinaţii funerare din lume.
În Maramureş, cele mai multe muzee sunt concentrate în jurul municipiilor Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. Muzeul de Mineralogie Baia Mare găzduieşte o spectaculoasă colecţie de minerale unicat în lume. De asemenea, în ambele localităţi există muzee dedicate arhitecturii tradiţionale şi etnografiei, care spun totul despre casele, meşteşugurile, mobilierul ţărănesc, portul, ceramica şi alte îndeletniciri ale localnicilor. În Sighetu Marmaţiei, o celebră închisoare politică a fost transformată în Memorialul Victimelor comunismului şi al Rezistenţei, însă astfel de instituţii există şi în localităţile mai mici. La Dragomireşti există un muzeu al ţărăncii române, iar în Leud, familia Pleş a transformat o casă veche din lemn, în muzeu al cânepei.
Horinca, sau palinca, nu e doar băutura tradiţională, ci şi mândria fiecărui moroşan gospodar, licoarea care stropeşte orice ospăţ, descreţeşte frunţile, leagă prietenii, dezleagă limbi, un soi de elixir cu puteri tămăduitoare, vorba cântecului: "De beau un pic de horincă, nu mă mai doare nimică". Cei iniţiaţi în tainele licorii ştiu cum să verifice cât e de bună. Fie freacă o picătură în palme şi dacă mirosul băuturii aduce cu cel al mierii, testul a fost trecut, fie numără mărgeluţele de pe marginea sticlei, după ce o agită. Pentru toate acestea, atunci când intri în casa unui moroşan şi eşti omenit cu pălincă se spune că trebuie să bei paharul până la fund înainte de a-l pune pe masă, pentru că altfel aduce ghinion gazdei. Însă oricât te-ar preocupa soarta gazdelor, nu uita că horinca e "apă de foc" şi după o înghiţitură-două "picioarele ţi se înmoaie ca pământul după ploaie"!
Celor dornici de mişcare după mesele îmbelşugate, Maramureşul le oferă poteci pitoreşti pentru drumeţii, lacuri şi râuri pentru o scaldă pe cinste în zilele de vară şi pârtii de schi în timpul iernii (Borşa, Şuior, Mogoşa, Cavnic, Izvoare). Cicliştii se pot bucura de rute îndepărtate de trafic, care străbat locuri uimitoare, iar alpiniştii de hamuri, chingi şi adrenalină, pe Creasta Cocoşului.
Până în urmă cu patru decenii, în Maramureş erau în funcţiune 200 de kilometri de linii ferate înguste, pe care circulau trenuri cu aburi ce transportau sare, lemn, mărfuri şi persoane. Astăzi, Mocăniţa de pe Vaser este singura cale ferată îngustă din Uniunea Europeană pe care mai circulă un tren forestier. Sistemul are o lungime de peste 50 de kilometri, atât de-a lungul defileului împădurit al râului, cât şi pe două văi laterale. Trenul turistic urcă până la jumătatea văii (km 22), la staţia Paltin, unde se face popas pentru picnic, întorcându-se înapoi după câteva ore. Locomotivele care-l tractează, construite între anii 1910 şi 1986, sunt cu aburi şi au opriri pitoreşti pe traseu.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Maramures
Hotel Paltinis***
Amplasare: într-o zonă liniștită, lângă pădure, la 150 metri de DN18, la 1 km de intrarea in statiunea turistica Borsa si la 2,3 km de telescaunul din Borsa.
Asezat in inima naturii, intr-o zona mirifica ce ofera o priveliste unica a muntilor Rodnei si Maramuresului.
Hotelul a fost deschis in Decembrie 2006.
Capacitate cazare: 2 camere duble matrimoniale, 14 camere duble twin, 1 camera tripla si 3 apartamente (dormitor cu pat matrimonial si living cu canapea extensibila).
Dotari camere: TV cablu, baie cu dus.
Facilitati: restaurant, bar, grădină cu terasă, pastravarie, loc de joaca exterior pentru copii, internet wireless, parcare.
La umbra padurii, la limita dintre Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe valea Viseutului, se afla Pastravaria Paltinis, un loc ideal pentru cresterea pastravului curcubeu, fantanel si indigen.
Pastravul crescut aici are calitati gustative deosebite datorita apei reci si curate din aceasta zona.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
