Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2023 si inceputul unui Nou An alaturi de cei dragi, la schi in Azuga !
Pachet servicii turistice Revelion 2023:
- cazare 4 nopti in perioada 30.12.2022-03.01.2023;
- mic dejun bufet;
- Cina Festiva de Revelion cu program artistic si foc de artificii;
- Brunch de Anul Nou;
- Cina bufet in prima seara a Noului An;
- reducere 20 % la Telegondola Azuga;
- acces internet wireless si parcare.
Reducere copii:
- 1 copil 0-5,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare, fara pat suplimentar;
- 1 copil 6-13,99 ani, in camera cu 2 adulti, achita 750 lei/sejur.
Cazarea se face începȃnd cu ora 16.00 şi se termina la ora 12.00 in ziua plecarii.
Condiții pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% după confirmarea rezervării iar diferența se va achita pana la 2 Decembrie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Prahova Localitate - Statiune: Azuga Tip masa: Mic dejun + Cina Festiva Revelion + Cina Anul Nou Plecare: 30 Decembrie Durata: 4 noptiVa invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2023 si inceputul unui Nou An alaturi de cei dragi, la schi in Azuga !
Pachet servicii turistice Revelion 2023:
- cazare 4 nopti in perioada 30.12.2022-03.01.2023;
- mic dejun bufet;
- Cina Festiva de Revelion cu program artistic si foc de artificii;
- Brunch de Anul Nou;
- Cina bufet in prima seara a Noului An;
- reducere 20 % la Telegondola Azuga;
- acces internet wireless si parcare.
Reducere copii:
- 1 copil 0-5,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare, fara pat suplimentar;
- 1 copil 6-13,99 ani, in camera cu 2 adulti, achita 750 lei/sejur.
Cazarea se face începȃnd cu ora 16.00 şi se termina la ora 12.00 in ziua plecarii.
Condiții pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% după confirmarea rezervării iar diferența se va achita pana la 2 Decembrie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Azuga, in trecut denumita Intre Prahove, este un oras aflat in partea de nord a judetului Prahova, situat in Valea Prahovei la confluenta paraului Azuga cu raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi si Muntii Baiului in apropierea culmilor Sorica si Cazacu. Este cunoscuta ca fiind statiune climaterica si turistica in care se practica indeosebi sporturile de iarna.
Orașul se situează în Valea Prahovei, la altitudinea de 987 m, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Coordonatele geografice sunt 45 grade 37’ latitudine nordică şi 25 grade 33’ longitudine estică.
Este o localitate tipică de munte. Teritoriul său administrativ de 8.304 ha se suprapune atât Munţilor Clăbucetele Predealului (N-V) cât şi Munţilor Gârbovei (S-E), oraşul propriu-zis, desfăşurându-se în lungul văii Azuga, pe direcţie E-V, pe cca 3 km până la confluenţa cu Prahova.
Se învecinează la nord cu jud. Braşov, la sud - vest cu oraşul Buşteni, iar la sud - est se află comuna Valea Doftanei.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Prahova şi pârâul Azuga. Există de asemenea o serie de pârâuri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Căşăriei, Valea Mărului, Limbăşel.
Valea Prahovei a fost dintotdeauna o permanentă cale de legătură între locuitorii vechii Dacii şi mai târziu între romanii de pe ambii versanţi ai Carpaţilor. Ea a fost locuită din cele mai îndepărtate timpuri de oamenii care au găsit aici locuri favorabile traiului lor şi animalelor.
Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de istoricii români V. A. Urechia, în lucrarea sa Drumul Brașovului și de Nicolae Iorga, în lucrarea Scrisori de negustori. Datorită vieții pastorale intense, această asezare s-a extins ulterior. Potrivit unor afirmații, hanul s-a construit intre anii 1720-1725, fiind ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se află în locul unde este astăzi Biserica Ortodoxă. Hanul Căciula Mare a fost prima cladire construită in aceasta zonă, iar abia în primii ani ai secolului al XVIII-lea au apărut primele locuințe omenești
Hanul Intre Prahove, după cum spune tradiţia orală, a fost construit pe la jumătatea veacului al XVIII-lea, în Azuga la poala Clăbucetului Taurului, în dreptul Scolii Generale de azi, în apropierea locului unde se varsă pârâul Azuga în râul Prahova. Locul unde era situat I-a conferit şi numele, fiindcă, pe vremuri, ambele râuri au fost socotite izvoare ale Prahovei.
Se pare că meşterii care au înălţat hanul au avut un model în Slonul de Piatră. Ei au muncit mult, făcând aici un han tot atât de mare, cel puţin în ceea ce priveşte numărul încăperilor. Sopronul, cosarul pentru fân şi celelalte dependinţe erau dispuse în jurul clădirii principale înlocuind zidul de piatră, astfel încât, prin înfăţişarea lui exterioară, Hanul Intre Prahove era diferit de celelalte hanuri din Vale Superioară a Prahovei.
Primii locuitori ai zonei Văii Prahova sunt păstorii de vite, iar primul locuitor care s-a stabilit în actualul oraș Azuga a fost ciobanul Gheorghe Zangor, care avea în jur de 500 de oi, acesta construindu-și prima casă în jurul anului 1800. Casa lui Zangor a fost o locuinţă simplă, ţărănească şi nu prea mare. Casa lui Gheorghe Zangor a fost construită pe malul drept al Văii Azuga, iar lângă ea s-a construit mai târziu casa Blebea, care îmbina toate liniile de arhitectură românească.
Prin mărimea şi linia lor arhitecturală, hanurile prahovene au fost la acea vreme o însemnată zestre edilitara urbanistică a Târgurilor Ploieşti şi Câmpina, în timp ce altele, cele din Breaza de Sus, Sinaia, Buşteni, Azuga au constituit o atracţie deosebită pentru călători, fiind multă vreme singurele aşezări stabile din Valea de Sus a Prahovei.
În 21 aprilie 1889, reşedinţa Primăriei s-a strămutat de la Predeal la Azuga, intr-un local ridicat pe un teren pus la dispoziţie de Măria Sa Regele Carol I, proprietarul moşiei, apărând astfel şi avantaje atât din punct de vedere administrativ cât şi pentru populaţie, prin faptul că reşedinţa era la centru.
Desprinderea satului Azuga şi constituirea Comunei rurale cu acelaşi nume s-a realizat în 1912.
Primele începuturi de industrie în Azuga, atunci cătun aparţinând de comuna Predeal, datează din anul 1830 prin înfiinţarea de către Aslan, venit de la Rucăr, a unei Fabrici de Sticlă, Glăjeria lui Aslan. După ce a lucrat 2 ani la montarea ei, aducând sticlari din Bohemia, cărora le-a făcut vreo 30 barăci din lemn pentru locuit şi după ce a adunat multă materie primă, nisip de siliciu, lut pentru oale de topit furnizat de râşnoveni, pe care îl plătea cu sare de Telega , a produs sticlă suflată, sticlă colorată şi geamuri. A închis-o în scurt timp, din motive necunoscute nouă, părăsind toate investiţiile sale, care s-au ruinat fiind rămase fără stăpân.
În decursul anului 1879 s-a construit Fabrica de sticlă, proprietatea d-lui S. Grunfeld, situată intre Văile Prahoviţa şi Azuga, în faţa liniei ferate. Fabrica avea 250 de lucrători, în mare parte din Bohemia, iar produsele erau foarte căutate pe pieţele româneşti.
În 1878, Matei Mocanu a înfiinţat Fabrica de Caşcaval. Caşcavalul se fabrica în lunile mai şi iunie iar de la Sf. Petru până la Sf. Maria Mare se făcea brânza. De atunci până la plecarea oilor în munţi se făcea lapte de putină sau lapte gros.
Fabrica de Var hidraulic, a fost înfiinţată în 1885, pe Muntele Urechea, pe proprietatea familiei Blebea, de către francezul Leboeuf. După doi ani a trecut în posesia firmei Taranget şi Renard, iar în anul 1893 în cea a firmei Renard & Co. Varul era de o calitate bună, obţinând medalia de argint la Expoziţia Universală de la Paris din 1889.
Fabrica de Ciment a inginerului Erler, a fost înfiinţată în anul 1885, pe moşia Sorica. În 1888, ing. Erler a înfiinţat pe Valea Seacă o nouă instalaţie analogă iar în 1892, a construit la Piatra Arsă un cuptor sistematic pentru var alb şi toate aceste instalaţii moderne erau în deplină funcţiune, în timp ce produceau un ciment alb de calitate superioară.
Fabrica de Postav, înfiinţată în anul 1887 de firma Rheim, Scheeser & Co, se afla la locul unde Muntele Sorica se scaldă în apa Azugii, pe un platou frumos, umbrit de o pădure deasă cu arbori înalţi. Tot în 1887, Carol Scheeser a construit Fabrica de salam, care funcţiona regulat cu cinci maşini speciale şi producea salam şi tot felul de afumate şi cârnăţărie .
Fabrica de Cherestea de la Malul Ursului (1888) înfiinţată de Schender, producea la acea vreme 3000 mc cherestea de brad şi molid pentru construcţii. Pentru exploatarea pădurilor din Munţii Susaiului, Ritivoiu şi Fata Găvanei, Fraţii Carol şi Samuel Schiel din Buşteni, înfiinţaseră în 1891 la poalele Susaiului dinspre Ritivoiu, lângă Valea Azugii, o fabrică sistematică de cherestea şi chibrituri sub conducerea ing. C. Ganzert.
Mai amintim că în anul 1892 a fost înfiinţată Fabrica de Şampanie, în 1908 Fabrica de Şamotă. O altă întreprindere este Fabrica de Bere, care s-a construit între anii 1898 1900, de către firma Grundt, Rădulescu & Co. Índustriaşul Peter Schesser l-a convins pe maestrul berar Grundt (care în acea vreme fabrica în Braşov cea mai bună bere) să vină la Azuga pentru a participa la înfiinţarea unei fabrici de bere.
În secolul al XIX-lea, locul cuprins între apele Azuga și Prahova a fost un renumit loc de popas, pe drumul ce traversa munții. Pe locul unuia dintre aceste hanuri, între anii 1902-1903, a fost construită actuala biserică, închinată Sfintei Treimi. Pe lângă darurile oferite de credincioși, un ajutor semnificativ a fost oferit de Casa Regală. Biserica este împodobită cu o serie de vitralii deosebite, lucrate de un meșter german, în anul 1902, la cererea regelui Carol I și a reginei Elisabeta, ctitorii bisericii.
În anul 1910, comuna Predeal făcea parte din Plasa Peleş. Din acceaşi plasă a făcut parte şi Comuna rurală Azuga. În actele administrative din perioada interbelică comuna Azuga era înscrisă în plasa Sinaia.
De la înfiinţare şi până în prezent teritoriul aşezării Azuga a făcut parte din judeţul Prahova.
În 14 august 1938, a fost adoptată Legea pentru înfiinţarea Ţinuturilor, organizare administrativă abandonată prin Legea nr. 557 din 21 noiembrie 1940. Comuna Azuga o găsim ca făcând parte din Ţinutul Bucegi.
Pe Vârful Clăbucetul Taurului, aflat pe linia frontului Predeal – Azuga (Munții Bucegi – Munții Baiului), se păstrează încă urmele tranșeelor și adăposturilor armatei române din anul 1916. Printr-un proiect al Cercetașilor României – Centrul Local Baden-Powell, București, au fost amplasate panouri indicatoare spre zona tranșeelor pe traseele turistice marcate dinspre Predeal și Azuga și a fost semnalizat traseul tematic ”Drumul tunului” (traseu turistic – punct albastru), pe care a fost urcat armamentul ostașilor români în octombrie 1916, dinspre Azuga.
Principalele resurse turistice naturale ale statiunii Azuga sunt: peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala, favorabil odihnei, dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si vara, clima montana de tip subalpin, similara celei inregistrata de statiunile turistice prahovene, potential schiabil remarcabil in Muntii Garbovei dar si in Clabucetele Predealului, fond piscicol si cinegetic valoros.
Muntii Clabucetele Predealului, inconjurati de masive mai inalte Postavarul, Piatra Mare si Garbovei, care au peste 1800 - 1900 m si Bucegii care ating 2505 m in Vf. Omu, se infatiseaza ca o arie coborata, ale carei altitudini scad treptat, de la E - V. intre Prahova si Azuga se afla un sector mai compact de 1400 - 1500 m Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul Taurului 1519 m, Clabucetul Azugii 1586 m, cu pante a caror topografie si inclinare este de 12 - 24 grade si 24 - 32 grade.
La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 - 1400 m Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m, iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Muntii Garbovei din sud si est sunt mai proeminenti Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m.
Bătălia de pe Valea Prahovei, numită și Bătălia de la Predeal, s-a desfășurat între 9-25 octombrie 1916, fiind una dintre cele mai grele confruntări ale armatei române din Primul Război Mondial, soldate cu grave pierderi de vieți umane, în zonele Predeal/Susai, Azuga/ Clăbucetul Taurului, Clăbucetul Azugii și Clăbucetul Baiului, Bușteni/ Valea Cerbului, Diham.
Turismul viticol a început să se dezvolte odată cu Cramele Halewood, Pivnițele Rhein – Azuga, unde turiștii pot descoperi arta producerii vinului spumant, dupa metoda tradițională utilizată în regiunea Champagne, ce presupune a doua fermentație a vinului în sticlă timp de cel puțin 12 luni.
Pivnițele Rhein din Azuga au fost deschise în anul 1892 și au fost recunoscute între cele două războaie mondiale ca “Furnisorul Curtii Regale” a României.
În prezent, Pivnițele Rhein Azuga reprezinta cea mai veche “locatie” in care se produce, fara intrerupere de-a lungul timpului, vinul spumant dupa metoda traditionala.
Biserica Sfanta Treime din Azuga a fost construita intre 1902 – 1903, o mare parte din cheltuielile pentru realizarea sa fiind suportate de catre Casa Regala. Lacasul de cult ortodox poarta hramul “Sfanta Treime” si a fost sfintit de Preasfintitul Episcop Nifon Ploiesteanu.
Curtea ce o inconjoara are un aspect de parc, cu alei si aranjamente florale, totalizand o suprafata de 1.500 de metri patrati. In fata bisericii se poate observa un monument dedicat eroilor care au luptat in Razboiul de Independenta, purtat intre anii 1877 – 1878.
Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial se afla in parcul central din Azuga si a fost sculptat de catre Ioan Iordanescu in 1937. Reprezentand Jertfa si Victoria, monumentul are pe soclul sau inscriptii cu numele eroilor localnici carora li se dedica monumentul: ‘Intru amintirea si lauda vesnica eroilor din Azuga care au luptat in razboiul din 1916 – 1919’.
Monumentul consta in doua grupuri statuare in marime naturala, din bronz: in dreapta o femeie simbolizand Patria sprijină un ostas ranit; in stanga Ecaterina Teodoroiu in uniforma militara, in momentul cand este lovita de un glont ucigas, langa un soldat sprijinit de un tun.
Sursa: site-ul Centrului de Informare si Promovare Turistica Azuga
Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, avand o suprafata de 4716 Kmp si forma unui dreptunghi ce include in el toate formele de relief (munti, dealuri si campii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paleta larga a activitatilor economice.
Limita nordica desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est Buzau, la vest Dambovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita. Judetul este strabatut in lung de meridianul 26º care trece prin Ploiesti si comuna Maneciu si paralela 45º, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.
Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi. Daca in ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se claseaza in grupa judetelor mici ale tarii, numarul mare de locuitori a condus la o densitate dubla fata de media pe tara, respectiv 186 de locuitori pe kilometru patrat.
Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 104 de unitati administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.
Dispunand de o mare varietate a reliefului, cu un cadru natural de exceptie, teritoriul judetului asigura conditii favorabile culturii cerealelor, pomiculturii, zootehniei si silviculturii. Subsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.
Valea Prahovei este cunoascută la nivelul României pentru sporturile de iarnă dar şi pentru obiective turistice importante: Castelul Peleş, reşedința de vară a foştilor regi ai României, aflat în Sinaia, Sfinxul, centrul energetic al munţilor Carpaţi, cu acces din Buşteni, Crucea de pe Caraiman, cea mai înaltă cruce din lume ridicată la 2.300 m altitudine conform Guinness Book of World Records din 2014, cu acces din Buşteni, Castelul Julia Hasdeu, templul spiritist de la poalele Carpaţilor, aflat în Câmpina, Babele (doamne batrâne) , „Altarele ciclopice din Caraiman”, cu acces din Buşteni, Muzeul Memorial George Enescu, al primului compozitor român care a intrat în patrimoniul cultural universal şi care a scris Rapsodia română care conţine şi melodia Ciocârlia, aflat în Sinaia, Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, primul dintre fondatorii picturii moderne româneşti, aflat în Câmpina, Muzeul Cinegetic Posada, care adăposteşte de la o impresionantă colecţie de trofee (2400 de piese), la opere de artă, obiecte cu specific vânătoresc sau utilitate vânătorească, peste 20 de pârtii din cele 3 domenii schiabile din Sinaia, Buşteni şi Azuga cu grade de dificultate de la uşor/ albastru la dificil/ negru, peste 40 de trasee din Munţii Bucegi şi Baiului cu acces din Sinaia, Buşteni şi Azuga, alpinism în munţii Bucegi, mountainbike, flora şi fauna din Parcul Natural Bucegi, echitaţie în împrejurimile staţiunii Sinaia, în Câmpina sau Comarnic, zboruri peste munţi sau castele de la aerodromul din Băneşti, pista de motocros de la Câmpina, golf la Breaza, centrele SPA & Wellness din Sinaia, de la Hotel International, Hotel New Montana, Hotel Sinaia, Hotel Palace, Buşteni, Breaza sau Cornu, degustare de vinuri la Pivniţele Rhein din Azuga, furnizorul Casei Regale a României, produse traditionale, bulz (mămăligă cu brânză), pastramă de oaie, sarmale (carne tocată, în special de porc, cu orez si alte legume şi mirodenii învelite în foi de varza sau vită de vie murate), saramură de peşte sau cozonac (preparat dulce din faină, dorjdie, lapte, ouă cu umpluturi de nucă şi cacao) vin roşu şi ţuică de prune (bautură tradiţională obţinută din distilarea prunelor fermentate), Festivalul George Enescu de la Sinaia şi Buşteni, Cupa mondială de escaladă pe gheaţă de la Buşteni, Trail Race in Azuga, Winter Air Sports sau Trofeul Sinaia Forever din Sinaia, Festivalul Mierii din Câmpina.
Valea Doftanei este cunoascută pentru tradiţiile şi produse tradiţionale, dar şi ca zonă foarte bună pentru relaxare.
Obiective turistice in zona: Complexul arhitectural Brebu, cu Casa Domnească a lui Constantin Brâncoveanu, din Brebu, Lacul şi barajul Paltinul, a cărui culoare este verde azur aproape tot timpul anului, situat în Valea Doftanei, Ruinele fostului penitenciar Doftana - puşcăria în care a fost întemniţat Ceauşescu, din Telega, Lacul Doftana, care s-a format într-o veche exploatare de sare, din Telega, Băile Telega – datorită apelor cloruro-sodice băile ocupă locul doi în Europa şi locul cinci în lume în ceea ce priveşte contribuţia în vindecarea a numeroase boli, din Telega, plimbari cu bicicleta pe cărările din păduri.
Valea Cricolului Sărat este cunoscută pentru degustările de vin de pe Drumul Vinului şi pentru urmele istoriei româneşti de pe Drumul Voievozilor.
Nu rata: să deguşti Feteasca neagră, „ambasadorul vinurilor româneşti”, într-una dintre cramele de pe Drumul Vinului, Ruinele Palatului Cantacuzino – 1911-1913, inspirat din arhitectura palatului Micul Trianon din Franţa, aflate la Floreşti, să faci poze de pe stânca Tohani, rezervaţie, Mănăstirea Verbila (sec XVI) , locul de unde a plecat marele voievod Mihai Viteazul înainte să înfăptuiască Marea Unire în 1600, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Mănăstirea Jercălăi, care găzduieşte schitul Sf. Maria-Cricov din Jercălăi cu biserica de lemn Sf. Mihail şi Gavriil (1731), mutată, care este fostul paraclis regal de la castelul Bran, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Muzeul Crama 1777 care reconstituie o veche cramă cu instrumentele folosite la 1777 pentru prelucrarea strugurilor şi transformarea lor în vin, aflat în Valea Călugărească, Mănăstirea Turnu (1461) ctitorită de Vlad Ţepeş (numit în beletristică Dracula), se află în Târgşoru Vechi, să vizitezi rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi, Conacul Matac (1901), care a fost folosit în anul 1984 pentru filmarea mai multor cadre din filmul „Secretul lui Bachus”, aflat în Valea Călugărească, Grădina Zoologică de la Bucov, să practici sporturi aeronautice la aerodromurile Stejnic sau Şirna, să te plimbi cu bicicleta pe Drumul Vinului, să faci echitaţie la Potigrafu sau Ploieşti, să joci golf şi polo la Potigrafu, să încerci pista de motocros şi enduro de la Potigrafu, să pescuieşti la Bucov.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Prahova si site-ul APDT Prahova
Complexul Turistic Azuga Ski & Bike Resort***
Complexul Turistic Azuga Ski & Bike Resort vine in intampinarea nevoii de distractie sau relaxare punand la dispozitie numeroase facilitati, unde puteti petrece timpul impreuna cu familia sau prietenii.
Amplasare: la baza partiei Sorica, la 2 km de DN1, 5 km de Busteni si la 35 km de Brasov.
Structura cazare: 20 camere duble twin, 6 camere duble matrimoniale, 1 apartament.
Dotari camere: TV satelit, minibar, acces internet, telefon, baie cu cabina de dus sau cada, uscator de par, balcon.
Camerele sunt spatioase si confortabile cu o vedere panoramica spre Muntii Bucegi si Muntii Baiului.
Facilitati: restaurant, snack-bar, zona de relaxare (sauna, sala de fitness), complex de distractii (bowling, billiard, tenis de masă, teren de sport cu nocturna), telegondolă, centru de inchirieri articole sportive, camera de bagaje, seif la receptie, spalatorie-curatatorie, sala de conferinte, microbuz, parcare supravegheata.
Restaurantul Azuga Ski & Bike Resort este amplasat la parterul hotelului si are o capacitate de 90 locuri si 30 de locuri in foisor, iar prin serviciile impecabile si diversitatea preparatelor oferite, este in masura sa satisfaca cele mai rafinate gusturi.
Sala de Bowling este amplasată în cadrul complexului de distracții, la mai putin de 100 metri de hotel, pune la dispoziție 8 piste profesionale de bowling, 4 mese de biliard, o masa de tenis, o masa de hochei și bar ultramodern.
Stațiunea turistică Azuga este situată pe valea superioară a Prahovei, la o altitudine de 935 m, fiind locul ideal atat pentru odihnă, cât și pentru practicarea sporturilor de iarna, drumeții sau mountain bike. Incepand cu anul 1990 s-au amenajat partiile Sorica si Cazacu, care in momentul de fata insumeaza peste 7 km, toate fiind prevazute cu instalatii de producerea zapezii artificiale, oferind posibilitati excelente de schi atat incepatorilor cat si celor avansati si schiorilor de performanta.
Telegondola Azuga a fost pusa in functiune in Decembrie 2007 si asigura transportul turistilor de la baza partiilor Sorica si Cazacu, pe culmea Sorica la o altitudine de 1540 m.
Capacitate de transport este de de 1200 persoane/ora, iar durata unei urcari este de aproximativ 6 minute pe o lungime de 1850 m.
Telegondola se adreseaza in principal skiorilor si amatorilor de mountain bike, deservind cele doua partii din Azuga: Sorica si Cazacu.
Pe aceste partii se organizeaza in fiecare iarna competitii atat pentru amatori cat si pentru sportivii legitimati la cluburile sportive, iar vara se organizeaza concursuri de mountain bike si Trail Running.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
