Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2022 si inceputul unui an Nou alaturi de cei dragi, in Covasna – Valea Zanelor !
Pachet servicii turistice Revelion 2022: cazare 3 nopti in perioada 30.12.2021-02.01.2022, Cina de bun venit, pranz in 31 Decembrie si 1 Ianuarie, Cina de Revelion fara bauturi incluse.
Locatia se inchiriaza integral.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 10 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Covasna Localitate - Statiune: Covasna Tip masa: Mese principale inclusiv Masa Festiva Revelion Plecare: 30 Decembrie Durata: 3 noptiVa invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2022 si inceputul unui an Nou alaturi de cei dragi, in Covasna – Valea Zanelor !
Pachet servicii turistice Revelion 2022: cazare 3 nopti in perioada 30.12.2021-02.01.2022, Cina de bun venit, pranz in 31 Decembrie si 1 Ianuarie, Cina de Revelion fara bauturi incluse.
Locatia se inchiriaza integral.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 10 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Statiunea Covasna este una dintre cele mai importante stațiuni balneoclimaterice ale României, dispune de 9 hoteluri şi de mai multe pensiuni private precum și de un camping. Izvoarele de ape minerale au debite deosebit de ridicate (unele au un debit de peste 1000 de litri pe oră) și sunt răspândite în tot orașul (peste 1500 de izvoare) existând unele case particulare unde în fântâni este apă minerală. Acestea sunt de o mare varietate fiind carbogazoase, bicarbonatate, feruginoase, clorurosodice, iodurate, hipertone, hipotone, bromurate.
Apele minerale de la Covasna sunt utilizate atât în cura internă cât și în cura externă pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare (stări după infarct miocardic, cardiopatie ischemică, insuficiență mitrală și aortică, hipertensiune arterială), boli hepato-biliare, boli digestive. Trebuie menționate și mofetele (emanații de bioxid de carbon) din Covasna care au o valoare terapeutică majoră fiind extinse în toată stațiunea. Centrele de tratament din Covasna dispun de mofete, instalații pentru băi calde cu ape minerale, buvete pentru cură internă, aerosoli și inhalații. Aici se afla și Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardiovasculare Covasna, unitate renumită atât în țara cât și în străinătate.
Oraşul Covasna dispune de un potenţial turistic deosebit. Bogăţia şi varietatea resurselor hidrominerale şi carbogazoase având valoare terapeutică excepţională au dat posibilitatea dezvoltării prioritare a turismului balnear. Anual în complexele balneare din Covasna, staţiune cu "stagiune" permanentă, pot beneficia de efecte tămăduitoare şi miraculoase ale tratamentului peste 50.000 de vizitatori.
Covasna este situată la o altitudine de 564 m, la contactul versantului estic al Munţilor Vrancei cu Depresiunea Bârsei, la 31 km. de Sfântu Gheorghe şi 60 km. de Braşov.
Acces:
Rutier: Bucureşti - Braşov (E 60) - Covasna (DN 11); Bacău - Tg. Secuiesc - Covasna (DN 11); Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe - Covasna (DN 12 si DJ 49);
Feroviar: Gara Covasna pe linia Sfântu Gheorghe – Breţcu. Trebuie să ajungeți mai întâi la Sf. Gheorghe de unde pornește linia feroviară de interes local 404 (Sfântu Gheorghe - Brețcu), care trece și prin stațiune. De la gara Covasna există autobuze spre centrul stațiunii.
Cu avionul: Prin aeroporturile Târgu Mureș sau București și de acolo cu mijloace auto sau feroviare.
Istoric
Covasna a fost un mic punct de pază al grănicerilor austro-ungari, situat pe vechea rută comercială ce lega Ţara Românească de Transilvania. Aici, la 17 octombrie 1888, David Horn a inaugurat fabricile de cherestea de la Comandău şi Gyula, iar un an mai târziu, odată cu concesionarea pădurilor şi cu începutul dezvoltării sistemului de căi ferate forestiere, a luat naştere localitatea Comandău.
Pentru a facilita aprovizionarea cu buşteni şi transportul cherestelei, între anii 1889-1891, Concesiunea David Horn a construit calea ferată cu ecartament îngust (760 mm) Comandău-Gara Covasna (Depozitul Central).
După doi ani, David Horn şi asociaţii au transferat concesiunea Societăţii Forestiere „Ardeleana“, fostă „Erdelyi Erdoipar R.T.“, proprietate a fraţilor Groedel, ce fusese înfiinţată în anul 1890. Societatea a construit şi a exploatat un sistem de căi ferate forestiere compus din nouă linii, având în total 118,3 km: 1. Gara Covasna – Planul Înclinat – Comandău (1889-1891) 21,2 km; 2. Comandău – Păpăuţi (1891-1895) 18 km; 3. Ramificaţia Pădurea Zagon (1891-1895) 4 km; 4. Comandău – Mica (1890-1892) 18,8 km; 5. Mica – Valea Bâsca Mare – C.F.F. Nehoiu (1920) 5,2 km; 6. Iancău – Reitec (1934-1935) 4,5 km; 7. Gyula – Ghiurca (1934-1935) 5,4 km; 8. Comandău – Valea Bâsca Mică – C.F.F. Nehoiu (1920) 19 km; 9. Holom – Benedec – Nereju (1890 – 1895) 22,2 km.
În cadrul acestui veritabil complex industrial, pentru a face posibilă legătura între Valea Zânelor şi Punctul Şiclău, în anul 1890 a fost inaugurat Planul Înclinat. O instalaţie complet ecologică, unică în Europa, realizată după proiectul inginerului Emil Lux, cu componente produse de firma vieneză Obach, Planul Înclinat a fost folosit timp de peste un secol (1892-1995), zilnic transportându-se aproximativ 30 de vagonete, fiecare având o capacitate de 10 m3 de material lemnos.
Principiul de funcţionare a întregului sistem era deosebit de simplu, urcarea şi coborârea celor două platforme înclinate, pe care erau ancorate micile trucuri forestiere, realizându-se numai cu ajutorul forţei de gravitaţie.
In 1913 Planul Înclinat era o minune a tehnicii şi a ingeniozităţii. Legate între ele printr-un cablu metalic al cărui avans era reglat printr-un sistem de scripeţi controlaţi din camera de comandă situată în staţia de vârf, platformele rulau pe o linie cu ecartament normal (1435 mm), întregul ansamblu fiind proiectat astfel încât energia vagonetului încărcat, ce cobora, să fie integral folosită pentru remorcarea unui vagonet gol, ce urca din staţia de bază. Iar la mijlocul Planului Înclinat exista un punct de ramificaţie a şinelor, ce permitea trecerea simultană a celor două platforme.
Unica sursă externă de energie folosită pentru funcţionarea acestui unicat tehnic feroviar erau cei doi cai „putere“, Mişu şi colegul său din staţia de vârf, ce manevrau micile vagoane din staţiile situate la extremităţile Planului Înclinat, până pe liniile de unde erau preluate de locomotivele cu abur.
Acestea le remorcau până în punctul de transbordare din staţia Covasna, ori până în centrul forestier de la Comandău. În 1995, la numai câţiva ani după ce şi-a aniversat centenarul, Planul Înclinat a fost afectat de o puternică furtună, ce a doborât aproape toţi arborii de pe versantul pe care se întindea. În plus, în anul 1997, cabina de comandă a staţiei de vârf a fost distrusă de un puternic incendiu. Diminuarea drastică a volumului de masă lemnoasă exploatat a făcut ca Planul Înclinat să fie trecut în conservare la 1 octombrie 1999 (împreună cu cei 32 de kilometri ai liniilor ce compuneau ultimele rămăşiţe ale sistemului căilor ferate forestiere de la Comandău şi cu întregul material rulant rămas în zonă).
Amplasament geografic:
Covasna este situată la o altitudine de 564 m., la contactul versantului estic al Munţilor Vrancei cu Depresiunea Bârsei, la 31 km. de Sfântu Gheorghe şi 60 km. de Braşov.
Factori terapeutici naturali specifici:
- ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice, iodobromurate, feruginoase, arsenicale, sau usor sulfuroase, hipotone şi hipertone cu mineralizare cuprinsa intre 3,2 si 22,4 g/l contin acid carbonic in proportie de 2,5 g/l;
- mofete continand in proportie de 80 - 93 % dioxid de carbon;
- bioclimat sedativ de cruţare. Indicele de stres cutanat este de 16 iar cel pulmonar 23.
Indicaţie principala de cura:
- Afecţiuni ale aparatului cardiovascular: boli cardiovasculare (infarct miocardic in faza de postconvalescenta, cardiopatie ischemica cronica, insuficienta mitrala si aortica compensata, valvulopatii operate, la 2 - 3 luni dupa interventie, hipertensiune arteriala controlata terapeutic, afectiuni vasculare periferice); subiecti cu factori de risc pentru bolile cardiovasculare (sindrom dislipimedic, hiperponderali, cu conditii de viata si munca stresante).
Indicatiile mofetei:
- profilaxia secundara si de recuperare in bolile cardiovasculare, inclusiv afectiuni cardiace cu rezerve functionale limitate, boli arteriale cu tulburari trofice cutanate si manifestari arterosclerotice (trombangeita Burger, sindroame ischemice periferice cronice stadiile 1 - 4, fara indicatii chirurgicale).
- profilaxia primara a afectiunilor cardiovasculare.
Indicatii secundare:
- suferinte specifice procesului de imbatranire;
- boli dermatologice;
- boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (gastrite hipo- si hiperacide, boala ulceroasa, litiaza biliara0;
- boli endocrine (boala Basedow, hipertiroidism);
- boli ale aparatului loclomotor (afectiuni reumatismale degenerative si inflamatorii cronice stabilizate, reumatism abarticular, afectiuni posttraumatice);
- afectiuni ale sistemului nervos central si periferic;
- boli de nutritie.
Contraindicatii:
- Contraindicatiile generale pentru cura balneoclimaterica;
- Contraindicatii specifice stabilite de medicul de familie si de medicul specialist (recuperare, miedicina fizica si balneoclimatologie) din statiune.
Investigatii paraclinice recomandate
- Analize uzuale: HLG, VSH, uree, creatinina, glicemie, transaminaze, EKG;
- Radiografii;
- Evaluarea functionala a cordului.
Mijloace terapeutice
1. Apele minerale cu diferite compozitii si concentratii. Se intalnesc sub forma de ape carbogazoase mixte, bicarbonatate, cloruro-sodice, feruginoase, sulfuroase, etc.
2. Mofetele. Exista urmatoarele surse de mofete: 4 moferete pe sursa si 5 mofete prin degazeificarea apei. Caracteristica principala a mofetelor de la Covasna este concentratia foarte mare de CO2 (peste 90 %) si prezenta hidogenului sulfuros cu semnfificatie farmacodinamica, dar sub pragul toxicitatii - de mentionat ca la efectul vasodilatator al CO2 se adauga si cel al H2S.
3. Bioclimatul
Stresul bioclimatic total mediu anual are o valoare de 30, ceea ce indica pentru aceasta statiune un bioclimat sedativ, de crutare.
Instalatii de tratament existente in bazele de tratament medico-balnear: cazi pentru bai carbogazoase, cazi pentru bai cu plante, aerosoloterapie cu apa minerala, impachetari cu parafina, masaj medical, electroterapie, sali cu dotari de kinetoterapie, moferta de incinta, buvete pentru cura interna cu ape minerale, dus masaj, dus subacval, afuziuni.
Balta Dracului este simbolul oraşului Covasna, un vulcan noroios, o erupţie permanentă de gaze - oxizi de carbon şi sulf -, care ţine în mişcare un vârtej compus din noroi de culoare galbenă şi din ape freatice, respectiv minerale. Emanaţiile carbogazoase de aici se leagă strict de procesele vulcanice care s-au petrecut în regiunea dintre Harghita şi Calima, undeva spre sfârşitul paleocenului. Gazele emanate sunt formate din bioxid de carbon cu puritatea maximă de 98%. Aceste gaze se regăsesc pe aproape tot teritoriul oraşului Covasna, ele fiind acumulate în spaţii amenajate special, ce poartă denumirea de mofete, şi ele reprezintă un factor natural unic, foarte special în tratarea multiplelor afecţiuni ale aparatului cardiovascular.
Pârtia de schi Lőrincz Zsigmond
Partea inferioară a pârtiei, amplasată la o altitudine de 624 de metri are o lungime de 400 de metri şi un grad de dificultate uşoară. Pârtia a fost inaugurată în decembrie 2011, iar în 2012 a fost extinsă la 1000 de metri. Porţiunea inaugurată pe data de 20 decembrie 2012 are un grad de dificultate mai ridicat, mediu spre dificil, putând fi încadrat în categoria pârtiilor pentru schiori avansaţi. Pârtia dispune de instalaţie nocturnă, teleschi, tun de zăpadă şi parcare gratuită. Începând din sezonul 2018-2019 lângă pârtia de schi s-a amplasat şi un patinoar artificial.
Sursa: Site-ul Primariei Covasna
Judeţul Covasna se află aproape în centrul României, în partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Judeţele vecine sunt: Bacău, Vrancea, Buzău, Braşov şi Harghita.
Suprafaţa totală a judeţului este de 3710 km2, cuprinsă între altitudinile de 468 m lângă Augustin, respectiv 1777 m pe vârful Lăcăuţi, în Munţii Vrancei.
Teritoriul judeţului cuprinde trei compartimente: unul extern, înalt, cu altitudini de peste 1500 m în Munţii Harghita, Nemirei, Vrancei şi Buzăului, al doilea central alcătuit din depresiunile Sfîntu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Baraolt – prelungirile nordice ale depresiunii Braşovului, şi al treilea, intern, cu rare vârfuri peste 1100 m altitudine (în Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc).
Poziţia geografică a judeţului şi particularităţile suprafeţei subiacente creează premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive, caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o circulaţie a aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1 şi 7,6 oC.
Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1000 m din jur.
Varietatea formaţiunilor geologice care intră în alcătuirea teritoriului judeţului permite acumularea unor cantităţi importante de ape subterane. Stratele acvifere din depozitele pliocene sau cuaternare de pe câmpurile Oltului, Râului Negru şi afluenţilor acestora, precum şi cele de la baza deluviilor, cu dezvoltare mare în prispa piemontană, sunt calitativ corespunzătoare, constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă a regiunii. Apele subterane cantonate în stratele acvifere au debite până la 5–6 l/s.
Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna ( izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La contactul munţilor cu depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie carbogazoasă, clorosodică, calcică.La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate, cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.
Ca urmare a condiţiilor naturale, precum şi a organizării spaţiului, judeţul Covasna are numeroase puncte şi zone de atracţie pentru turişti.
Sfântu Gheorghe este reședința județului Covasna, iar în perioada 2013-2016, Capitala Culturală a Ținutului Secuiesc. Istoria orașului și a regiunii se îmbină cu istoria grănicerilor secui și cu evenimentele revoluției din 1848–1849. În oraș sunt peste zece clădiri realizate după proiectele renumitului arhitect Kós Károly (1883–1977). Dintre acestea, cea mai importantă este ansamblul de clădiri al Muzeului Național Secuiesc. Oraşul găzduiește anual, timp de o săptămână, evenimentul de mare amploare, Zilele Sfântu Gheorghe. În săptămâna în care este prăznuit Sfântul Gheorghe (24 aprilie), pe lângă marele târg, numeroase evenimente culturale, sportive și distractive atrag un public tot mai mare.
Oraşul Covasna, situat la 35 km est de Sf. Gheorghe, supranumit şi oraşul celor 1000 de izvoare minerale, este o staţiune balneo-climaterică de rang internaţional, în special pentru tratarea afecţiunilor cardio-vasculare. În centrul oraşului se află renumita Balta Dracului, o emanaţie de gaz carbonic şi noroi, iar în apropiere, în Valea Zânelor, se aflăPlanul Înclinat, o relicvă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din păcate distrus la vijelia din noiembrie 1995.
Staţiunea Bálványos, situată în masivul Puciosul, la 31 km de Tg. Secuiesc, este renumită pentru apele minerale, climatul plăcut şi două fenomene postvulcanice: Peştera de Sulf şi Cimitirul Păsărilor.
La limita judeţului Covasna, cu judeţul Harghita, se află lacul în crater vulcanic, Sf. Ana, de o rară frumuseţe şi Tinovul Mohoş, un crater înmlăştinit care deţine rarităţi floristice, precum roua cerului- o plantă carnivoră, sau mesteacănul pitic, specii specifice tundrei.
În Munţii Baraolt, sau la poalele acestora se găsesc staţiuni balneo-climaterice de interes local, cu ape minerale carbo-gazoase şi magneziene de mare valoare, precum: Ozunca-băi, lângă Baţanii Mici, Malnaş-băi, la 19 km nord de Sf. Gheorghe, Şugaş-băi, la 9 km de Sf. Gheorghe şi Vâlcele, la 10 km vest de oraş.
În mijlocul depresiunii, la 12 km de Sf. Gheorghe, pe malul stâng al Râului Negru, se află rezervaţia naturală Mestecănişul de la Reci, unde sunt ocrotite elemente de floră şi faună rare: roua cerului, nufărul, mesteacănul, raţa sălbatică, cerbul lopătar, broasca de nisip.
Cheile Vârghişului, situate la nord de oraşul Baraolt, prezintă un relief spectaculos, săpat în calcare de Pârâul Vârghiş, cu numeroase grote şi peşteri, elemente de floră rară: laleaua pestriţă şi narcisele sălbatice.
Sursa:Site-ul Consiliului Judetean Covasna
Camping Valea Zanelor*
Ideal pentru un sejur de relaxare şi sănătate in natură: aer puternic ionizat şi aerosoli naturali raşinoşi!
Amplasare: în zona montană a statiunii Covasna, într-un cadru natural pitoresc, la 5 km de centrul statiunii Covasna, la 2.9 km de pârtia de schi.
Campingul Valea Zanelor se întinde pe o suprafaţă de 27.308 mp.
Structura cazare:
- cazare in 7 camere duble (14 locuri) in motel -bungalow clasificat 1 stea cu 2 grupuri sanitare comune;
- cazare in 10 căsuțe (20 locuri) tip camping clasificate 1 stea cu un grup sanitar comun.
Facilități: 2 sali de restaurant în cadrul motelului, bar cu terasa exterioara, teren de minifotbal, gradina, filigorie amplasata langa casute, spatiu pentru campare rulote și corturi, parcare.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
