Tara: Romania Judet - Regiune: Suceava Localitate - Statiune: Voronet Tip masa: Demipensiune inclusiv Cina Festiva Revelion Plecare: 30 Decembrie Durata: 3 nopti
Voroneţul se află într-o zonă de deal (Obcina Voroneţului – Măgura 816 m) la o altitudine de circa 400 – 500 m. Fostul sat Voroneţ este în prezent localitate componentă a oraşului Gura Humorului si s-a dezvoltat în jurul Mănăstirii Voroneţ, de-a lungul drumului local ce leagă cele două localităţi, drum ce urmăreşte valea pârâului Voroneţ până la confluenţa acestuia cu râul Moldova.
Voronet este asezat la 36 km de Suceava si la numai 4 km de centrul orasului Gura Humorului. Din 1951, a trecut in componenta orasului Gura Humorului, primind statutul de cartier.
Localitatea este cunoscuta in intreaga lume pentru o culoare deosebita, albastrul de Voronet, aflata pe partea sudica a celebrei manastiri, construita pe vremea lui Stefan cel Mare.
Biserica Mănăstirii Voroneţ este ctitoria slăvitului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt construită în 1488 în numai trei luni şi trei săptămâni (din 26 mai la 14 septembrie).
Din punct de vedere arhitectural, cu plan trilobat, avand turla cu bolta moldoveneasca pe naos, biserica face parte dintre putinele monumente de arhitectura religioasa din nordul Moldovei care-si pastreaza in mare masura forma initiala.
Pictura exterioara a Voronetului, datand din timpul domniei lui Petru Rares, este realizata la un inalt nivel artistic, fiind socotita drept cel mai reusit ansamblu al artei feudale moldovenesti.
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaţilor Orientali (cca. 60% din suprafaţă) şi Podişul Moldovei, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1922 m (de la 280 m în albia râului Siret, în partea sudicã, la 2102 m vârful Călimani).
Turismul montan în judeţul Suceava este favorizat de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pecsuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
Turismul Balnear
Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de aeroioni negativi constituie materia primă pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.
Staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, este inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot în această staţiune găsim izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală.
Patrimoniul cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică este reprezentat de obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Bucovina este renumită pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie); nu în ultimul rând, prelucrarea lemnului se regăseşte în toate zonele menţionate.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.
Existenţa celor opt mănăstiri şi biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO: Moldoviţa, Sucevița, Voroneţ, Humor, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, precum şi a celorlalte lăcaşe de cult, precum Putna, Suceviţa, Dragomirna, Slatina, Râşca, Bogdana, Bălineşti, Baia, determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor.
Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în casele localnicilor, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.
Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie , drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
