Revelion 2025 in Slanic Prahova Complex Baia Rosie****
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2025 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in Slanic Prahova !
Pachet servicii turistice Revelion 2025: cazare 3 nopti in perioada 30.12.2024-02.01.2025, pensiune completa, Cina slaniceana de bun venit, pranz sistem bufet in 31 Decembrie, Masa Festiva si si petrecere de Revelion, cu muzica live, Brunch bufet de Anul Nou, Carnavalul Anului Nou si karaoke, acces gratuit ciubar si sauna cu programare la receptie.
Program
30 Decembrie:
Sosire la Resort. Cazare. Cină Slăniceană cu preparate românești, muzică live, vetre de foc cu vin si țuică fiartă, ceai, cafea.
31 Decembrie:
Mic dejun regim bufet suedez ora 9:00-10:30). Prânz regim bufet suedez 13:00-15:00. Petrecere si Revelion 2025 cu Cina Festiva, muzică live, foc de artificii și sampanie, băuturi open bar în intervalul 20:00-02:00.
1 Ianuarie:
Brunch bufet suedez ora 11:00-13:00. Carnaval și karaoke night. Cină Festivă cu DJ.
Cel mai frumos cuplu costumat va castiga un sejur in vara in luna iunie de 2 zile in Complex Baia Rosie.
2 Ianuarie:
Mic dejun bufet suedez. Despartirea de gazde.
Reducere copii:
- 1 copil 0-4,99 ani beneficiază de gratuitate fără pat suplimentar;
- 1 copil 5-13,99 ani are reducere 50 % cu pat suplimentar inclus;
- peste 14 ani achita tarif integral.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 1 Octombrie.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Prahova Localitate - Statiune: Slanic Prahova Tip masa: Pensiune Completa inclusiv Cina Festiva Revelion Plecare: 30 Decembrie Durata: 3 noptiRevelion 2025 in Slanic Prahova Complex Baia Rosie****
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2025 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in Slanic Prahova !
Pachet servicii turistice Revelion 2025: cazare 3 nopti in perioada 30.12.2024-02.01.2025, pensiune completa, Cina slaniceana de bun venit, pranz sistem bufet in 31 Decembrie, Masa Festiva si si petrecere de Revelion, cu muzica live, Brunch bufet de Anul Nou, Carnavalul Anului Nou si karaoke, acces gratuit ciubar si sauna cu programare la receptie.
Program
30 Decembrie:
Sosire la Resort. Cazare. Cină Slăniceană cu preparate românești, muzică live, vetre de foc cu vin si țuică fiartă, ceai, cafea.
31 Decembrie:
Mic dejun regim bufet suedez ora 9:00-10:30). Prânz regim bufet suedez 13:00-15:00. Petrecere si Revelion 2025 cu Cina Festiva, muzică live, foc de artificii și sampanie, băuturi open bar în intervalul 20:00-02:00.
1 Ianuarie:
Brunch bufet suedez ora 11:00-13:00. Carnaval și karaoke night. Cină Festivă cu DJ.
Cel mai frumos cuplu costumat va castiga un sejur in vara in luna iunie de 2 zile in Complex Baia Rosie.
2 Ianuarie:
Mic dejun bufet suedez. Despartirea de gazde.
Reducere copii:
- 1 copil 0-4,99 ani beneficiază de gratuitate fără pat suplimentar;
- 1 copil 5-13,99 ani are reducere 50 % cu pat suplimentar inclus;
- peste 14 ani achita tarif integral.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 1 Octombrie.
Optional transport, transferuri.
Oraşul Slănic se află în centrul României ( judeţul Prahova ), situate pe râul Slănic ( affluent al râului Vărbilău), în zona de Curbură a Subcarpaţilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km Nord de municipiul Ploieşti ( reşedinţa judeţului Prahova) şi cca 100 km de Bucureşti.
Oraşul Slănic este o staţiune balneoclimaterică, centru al sării incluzând Muntele de Sare unic în lume şi cea mai mare salină din Europa, oraş înconjurat de peisaje pitoreşti şi dispunând de condiţii de cazare, tratament şi divertisment variate.
Cai de acces
Drumul naţional DN1, Bucureşti – Ploieşti şi apoi fie pe Valea Teleajenului peste Dealul Bughea, fie pe Valea Vărbilăului şi Slănicului din oraşul Plopeni. Drumul judeţean Vălenii de Munte – Slănic Poteci şi drumuri comunale spre localităţile de pe Valea Doftanei, Vărbilăului, Teleajenului.
Localitatea Slanic a devenit cunoscuta în primul rând datorita zacamântului de sare care se exploateaza de peste trei secole, dar dintre toate exploatarile de sare ale României, acestea sunt cele mai recente ca atestare documentara.
Începuturile sunt legate de spatarul Mihai Cantacuzino, care dându-si seama ca în regiunea Slanic Prahova exista un zacamânt de sare si vrând sa deschida o mina, a cumparat în 1685 si 1694 mosia Slanic. Din zapisul care consemneaza tranzactia din 1685, mai rezulta ca la Teisani (5 km est de Slanic) au existat înainte de acest an, vechi ocne de sare, de adâncimi mici.
Zapisul din 1685 (7193) Aprilie 20 prin care mosnenii din Slanic vând spatarului Mihail Cantacuzino "... jumatate din preste tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este a se face ocna...", cu 700 de talere. - Colectia Academiei Române -
Prima exploatare s-a deschis în anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. În anul 1713 spatarul Cantacuzino doneaza mosia sa din Slanic împreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti.
De mentionat este ca din 1912 s-a introdus iluminatul electric în mina Mihai, iar din 1931 metoda de exploatare s-a perfectionat prin folosirea havezelor de taiat sare si a explozibililor pentru derocare, eliminând operatiile manuale de taiere si detasare a brazdelor. Lucrarile de exploatare s-au încheiat în 1943 , când s-a trecut la o noua exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea. Din aceasta exploatare s-a extras sare pâna în 1970 când exploatarea s-a mutat în mina Victoria, iar din 1992 s-a trecut la exploatarea rezervelor din câmpul Cantacuzino.
În sec. al XVII-lea exploatarea sarii s-a facut la Baia Baciului, Baia Verde si Dorobantesti despre care nu exista prea multe informatii. Se stie totusi ca ele erau în forma de clopot, marturie stând asa-zisele pâlnii de scufundare de la locul acestor exploatari. În prima parte a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind atestate documentar din 1847.
Din 1865 s-a trecut la exploatarea sarii în mina "Sistematica" din zona Voinoaia. Aceasta exploatare a reprezentat un salt în mineritul sarii de la Slanic, deoarece s-a trecut de la exploatarea tip "clopot" la cea "sistematica cu mai multe camere". Prezenta apelor de infiltratie si calitatea slaba a sarii a dus la reexploatarea Ocnelor din Deal si Vale (1875-1881), deschizându-se la 1881 si mina Carol (Principatele Unite), ce a functionat timp de 61 de ani, pâna în 1935, din anul 1912 deschizându-se mina Mihai (23 August) ce a functionat simultan.
Oraşul Slănic se află în centrul României ( judeţul Prahova ), situate pe râul Slănic ( affluent al râului Vărbilău), în zona de Curbură a Subcarpaţilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km Nord de municipiul Ploieşti ( reşedinţa judeţului Prahova) şi cca 100 km de Bucureşti.
Frumuseţea distinctă a cadrului natural limitrof, particularităţile climatului local determinate de aşezarea în vatra unui bazin depresionar şi nu departe de ultimele culmi montane şi prezenţa unor obiective turistice remarcabile prin dimensiuni şi spectacular şi a unor baze de tratament recunoscute.
Etimologie
După cum numele oraşului sugerează ( “sare” în limba slavonă), istoria şi economia oraşului Slănic sunt în bună parte legate de prezenţa unui zăcământ important de sare în zonă, atât în subteran, cât şi la suprafaţă.
Oraşul Slănic are o climă temperată, specifică dealurilor impădurite. Clima este caracterizată prin veri plăcute ( temperatura medie în luna iulie este de 19,5°C) şi ierni blânde ( temperatura medie în luna ianuarie este de -3,5°C).Temperatura medie anuală este de 9°C.
Populaţia : 7.200 locuitori
Oraşul Slănic este cunoscut pentru lacurile sărate (numite şi Băi) : Baia Baciului, Baia Verde şi Baia Roşie, precum şi pentru minele Salina Veche şi Salina Nouă. În vreme ce în Salina Nouă se extrage în continuare sare, mina veche Salina Veche, este în prezent deschisă publicului larg, fiind folosită ca loc de agrement. De asemenea, într-una din încăperile separate ale Salinei Vechi, se desfăşoară anual Campionatele Mondiale de Aeromodelism.
În oraşul Slănic, turismul este favorabil de existenţa muntelui neacoperit de sare (rezervaţie naturală) şi al pitorescului lac al Miresei ( sau Grota Miresei, 425 m², 20 m adâncime) care s-a format în 1914, prin prăbuşirea unei mine de sare.
Salina de la Slanic Prahova este una dintre cele mai mari saline din Europa. Mina de sare se afla in renumita statiune balneoclimaterica Slanic Prahova.
Zona a reprezentat de-a lungul timpului un mare centru de exploatare. Istoria ne spune ca acest tinut i-a apartinut incepand cu anul 1685 spatarului Cantacuzino. 3 ani mai tarziu a fost deschisa si prima exploatare de sare pe Valea Verde. In 1713, tinutul este donat Manastirii Coltea din Bucuresti. Pe parcursul timpului, o data cu evolutia tehnologiilor de extractie a sarii din adancuri, la Slanic au fost deschise mai multe mine, din fiecare extragandu-se sare pentru decenii la rand.
Mina Unirea, cea mai cunoscuta dintre ele, a fost deschisa in anul 1938, exploatarea incepand insa 5 ani mai tarziu. Din anul 1970 aceasta devine un obiectiv turistic.
Accesul vizitatorilor în Mina Unirea - Salina Slănic Prahova se face în prezent cu microbuze, până la o adâncime de 208m. În acest “palat de sare”, deschis vizitării din anii ‘70, microclimatul este constant și de nereprodus la suprafață: temperatură de 12-13º C, umiditate relativă a aerului de 50-60%, radioactivitate la limita de detecție, presiune atmosferică cu 18 mmHg mai mare decât la suprafață, concentrație mare de aerosoli naturali salini, lipsa alergenilor vegetali, raritatea germenilor condiționat-patogeni și lipsa celor patogeni.
Mina, formata din 14 camere cu inaltime de pana la 50 de m si mai ingustate spre tavan, este special amenajata. Astfel ia fiinta acolo un sanatoriu pentru bolnavii ce sufera de afectiuni respiratorii. In alte incaperi sunt amenajate locuri de joaca, un bufet, terenuri de sport.
Una dintre cele mai impresionante camere este Sala Genezei, acolo unde sunt prezentate turistilor impresionantele statui scupltate in sare ale lui Traian si Decebal. Salina reprezinta, alaturi de Muntele de Sare, Grota Miresei, Baia Baciului, si Baia Verde, un adevarat punct de interes pentru turistii care ajung in zona.
Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, avand o suprafata de 4716 Kmp si forma unui dreptunghi ce include in el toate formele de relief (munti, dealuri si campii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paleta larga a activitatilor economice.
Limita nordica desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est Buzau, la vest Dambovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita. Judetul este strabatut in lung de meridianul 26º care trece prin Ploiesti si comuna Maneciu si paralela 45º, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.
Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi. Daca in ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se claseaza in grupa judetelor mici ale tarii, numarul mare de locuitori a condus la o densitate dubla fata de media pe tara, respectiv 186 de locuitori pe kilometru patrat.
Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 104 de unitati administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.
Dispunand de o mare varietate a reliefului, cu un cadru natural de exceptie, teritoriul judetului asigura conditii favorabile culturii cerealelor, pomiculturii, zootehniei si silviculturii. Subsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.
Valea Prahovei este cunoascută la nivelul României pentru sporturile de iarnă dar şi pentru obiective turistice importante: Castelul Peleş, reşedința de vară a foştilor regi ai României, aflat în Sinaia, Sfinxul, centrul energetic al munţilor Carpaţi, cu acces din Buşteni, Crucea de pe Caraiman, cea mai înaltă cruce din lume ridicată la 2.300 m altitudine conform Guinness Book of World Records din 2014, cu acces din Buşteni, Castelul Julia Hasdeu, templul spiritist de la poalele Carpaţilor, aflat în Câmpina, Babele (doamne batrâne) , „Altarele ciclopice din Caraiman”, cu acces din Buşteni, Muzeul Memorial George Enescu, al primului compozitor român care a intrat în patrimoniul cultural universal şi care a scris Rapsodia română care conţine şi melodia Ciocârlia, aflat în Sinaia, Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, primul dintre fondatorii picturii moderne româneşti, aflat în Câmpina, Muzeul Cinegetic Posada, care adăposteşte de la o impresionantă colecţie de trofee (2400 de piese), la opere de artă, obiecte cu specific vânătoresc sau utilitate vânătorească, peste 20 de pârtii din cele 3 domenii schiabile din Sinaia, Buşteni şi Azuga cu grade de dificultate de la uşor/ albastru la dificil/ negru, peste 40 de trasee din Munţii Bucegi şi Baiului cu acces din Sinaia, Buşteni şi Azuga, alpinism în munţii Bucegi, mountainbike, flora şi fauna din Parcul Natural Bucegi, echitaţie în împrejurimile staţiunii Sinaia, în Câmpina sau Comarnic, zboruri peste munţi sau castele de la aerodromul din Băneşti, pista de motocros de la Câmpina, golf la Breaza, centrele SPA & Wellness din Sinaia, de la Hotel International, Hotel New Montana, Hotel Sinaia, Hotel Palace, Buşteni, Breaza sau Cornu, degustare de vinuri la Pivniţele Rhein din Azuga, furnizorul Casei Regale a României, produse traditionale, bulz (mămăligă cu brânză), pastramă de oaie, sarmale (carne tocată, în special de porc, cu orez si alte legume şi mirodenii învelite în foi de varza sau vită de vie murate), saramură de peşte sau cozonac (preparat dulce din faină, dorjdie, lapte, ouă cu umpluturi de nucă şi cacao) vin roşu şi ţuică de prune (bautură tradiţională obţinută din distilarea prunelor fermentate), Festivalul George Enescu de la Sinaia şi Buşteni, Cupa mondială de escaladă pe gheaţă de la Buşteni, Trail Race in Azuga, Winter Air Sports sau Trofeul Sinaia Forever din Sinaia, Festivalul Mierii din Câmpina.
Valea Doftanei este cunoascută pentru tradiţiile şi produse tradiţionale, dar şi ca zonă foarte bună pentru relaxare.
Obiective turistice in zona: Complexul arhitectural Brebu, cu Casa Domnească a lui Constantin Brâncoveanu, din Brebu, Lacul şi barajul Paltinul, a cărui culoare este verde azur aproape tot timpul anului, situat în Valea Doftanei, Ruinele fostului penitenciar Doftana - puşcăria în care a fost întemniţat Ceauşescu, din Telega, Lacul Doftana, care s-a format într-o veche exploatare de sare, din Telega, Băile Telega – datorită apelor cloruro-sodice băile ocupă locul doi în Europa şi locul cinci în lume în ceea ce priveşte contribuţia în vindecarea a numeroase boli, din Telega, plimbari cu bicicleta pe cărările din păduri.
Valea Cricolului Sărat este cunoscută pentru degustările de vin de pe Drumul Vinului şi pentru urmele istoriei româneşti de pe Drumul Voievozilor.
Nu rata: să deguşti Feteasca neagră, „ambasadorul vinurilor româneşti”, într-una dintre cramele de pe Drumul Vinului, Ruinele Palatului Cantacuzino – 1911-1913, inspirat din arhitectura palatului Micul Trianon din Franţa, aflate la Floreşti, să faci poze de pe stânca Tohani, rezervaţie, Mănăstirea Verbila (sec XVI) , locul de unde a plecat marele voievod Mihai Viteazul înainte să înfăptuiască Marea Unire în 1600, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Mănăstirea Jercălăi, care găzduieşte schitul Sf. Maria-Cricov din Jercălăi cu biserica de lemn Sf. Mihail şi Gavriil (1731), mutată, care este fostul paraclis regal de la castelul Bran, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Muzeul Crama 1777 care reconstituie o veche cramă cu instrumentele folosite la 1777 pentru prelucrarea strugurilor şi transformarea lor în vin, aflat în Valea Călugărească, Mănăstirea Turnu (1461) ctitorită de Vlad Ţepeş (numit în beletristică Dracula), se află în Târgşoru Vechi, să vizitezi rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi, Conacul Matac (1901), care a fost folosit în anul 1984 pentru filmarea mai multor cadre din filmul „Secretul lui Bachus”, aflat în Valea Călugărească, Grădina Zoologică de la Bucov, să practici sporturi aeronautice la aerodromurile Stejnic sau Şirna, să te plimbi cu bicicleta pe Drumul Vinului, să faci echitaţie la Potigrafu sau Ploieşti, să joci golf şi polo la Potigrafu, să încerci pista de motocros şi enduro de la Potigrafu, să pescuieşti la Bucov.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Prahova si site-ul APDT Prahova
Complexul turistic Baia Roșie Resort*** este construit in stil mediteranean cu numeroase facilități ce vin în întâmpinarea oaspeilor pentru a le oferi un sejur de neuitat.
Complexul dispune de 4 vile ce au în total 66 camere duble (însumând 132 de locuri) și 1 apartament.
Dotari camere: aer condiționat, TV cablu, minibar, internet, telefon, baie cu dus, încălzire centrală.
Facilitati hotel: restaurant, bar exterior cu terasă, room service, internet wireless, seif la recepție, parcare (50 locuri).
Facilitati relaxare & sport: ștrand cu izvor captat de apă sărată, piscină cu apă dulce în cascadă, jacuzzi, teren de sport, teren de minigolf, închiriere ATV, închiriere biciclete.
Facilitati copii: loc de joacă pentru copii, 2 trambuline gigant, mega tobogan gomflabil, Castelul cu povești, spațiu de joacă dotat cu console consola Xbox cu senzor Kinect.
- Mina de sare Unirea, ce datează din jurul anului 1685, an în care spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în regiunea Slănic Prahova există un zăcământ de sare şi astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moşia Slănic. Din documentul care consemnează tranzacţia, mai reiese faptul că înainte de anul 1685 au existat vechi ocne de sare, de adâncimi mici, la 5 km est de Slănic (Teişani). Mina se află la distanța de aproximativ 1km de Complex Baia Roșie Resort;
- Muzeul Sării, ce prezintă evoluția metodelor de extracție a sării de la începuturi și până în prezent, expune documente privind istoria prelucrării sării, unelte și utilaje, cristale de sare și planșe geologice;
- Grota Miresei, se găsește în intravilanul orașului Slănic, cu intrarea pe strada Baia Baciului;
- Piatra Verde – tuf zeolitifer cu un mare conținut de clinoptilolit, situat în Slănic Prahova;
- Fântâna Rece, Fântâna lui Dușman și Fântâna lui Gogon;
- Biserica Naşterea Maicii Domnului – își are ȋnceputul în vremuri de mult apuse. Pe locul bisericii actuale a existat un schit de călugari cu numele de "Schitul de pe Vârful (Creasta) Pietrii". Schitul funcționează până spre sfârșitul secolului XVII-lea, când se desființează, având date că aici există parohie și preot. Spătarul Mihai a cumpărat moșia moșnenilor din Precista, iar zapisul de vânzare a jumătate din moșia Slănicului este semnat de Dragul Călugărul, ca proprietar al moșiei și ca martor de preotul parohiei "Popa Vlad". Același zapis arată că în Precista exista la data de 22 aprilie 1690 chiar biserica: "...un loc de casă aicea în Slănic care este împotriva bisericii în siliștea satului...".
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
