Revelion 2020 in Baile Olanesti – Hotel Suprem***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2020 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in Baile Olanesti!
Pachet servicii turistice Revelion 2020: cazare 3 nopti in perioada 30.12.2019-02.01.2020, pensiune completa, Masa Festiva de Revelion, Carnaval, acces la piscina interioara, sauna mixta, salina, masaj cu pietre de jad 1 sedinta 30 minute in limita disponibilitatii, acces sala fitness, Internet wireless, parcare.
ST = camera Standard
TR = camera tripla fara terasa
SP = camera Standard Plus
AP = Apartament
AT = Apartament cu terasa.
Program
30 Decembrie:
Sosire la Hotel. Cazare. Cina de bun venit cu program muzical cafee concert.
31 Decembrie:
Mic dejun. Pranz. Cina Festiva de Revelion, concert cu formatie live, foc de artificii la cumpana anilor de urmarit de pe terasa panoramica a hotelului.
1 Ianuarie:
Pranz. Cina Festiva Carnaval. Concert cu formatie live, premii surpriza pentru cele mai reusite costumatii si masti si cele mai bune cupluri de dansatori.
2 Ianuarie:
Mic dejun. Pranz. Despartirea de gazde.
Copii:
- 0-1,99 ani gratuit fara servicii;
- 2-6,99 ani achita 250 lei cu acces SPA, optional Masa Festiva Revelion 180 lei, Carnaval 130 lei fara bauturi alcoolice incluse;
- 7-14 ani in camera cu 2 adulti reducere 40 % din tariful pentru adult cu servicii incluse.
Taxa de statiune 10 lei/persoana/sejur se achita la receptie.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % pentru rezervarea ferma iar diferenta se va achita pana la 4 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Valcea Localitate - Statiune: Baile Olanesti Tip masa: Pensiune Completa inclusiv Cina Festiva Revelion Plecare: Oricare Durata: 3 noptiRevelion 2020 in Baile Olanesti – Hotel Suprem***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de sfarsit de an, Noaptea de Revelion 2020 si inceputul unui An Nou alaturi de cei dragi, in Baile Olanesti!
Pachet servicii turistice Revelion 2020: cazare 3 nopti in perioada 30.12.2019-02.01.2020, pensiune completa, Masa Festiva de Revelion, Carnaval, acces la piscina interioara, sauna mixta, salina, masaj cu pietre de jad 1 sedinta 30 minute in limita disponibilitatii, acces sala fitness, Internet wireless, parcare.
ST = camera Standard
TR = camera tripla fara terasa
SP = camera Standard Plus
AP = Apartament
AT = Apartament cu terasa.
Program
30 Decembrie:
Sosire la Hotel. Cazare. Cina de bun venit cu program muzical cafee concert.
31 Decembrie:
Mic dejun. Pranz. Cina Festiva de Revelion, concert cu formatie live, foc de artificii la cumpana anilor de urmarit de pe terasa panoramica a hotelului.
1 Ianuarie:
Pranz. Cina Festiva Carnaval. Concert cu formatie live, premii surpriza pentru cele mai reusite costumatii si masti si cele mai bune cupluri de dansatori.
2 Ianuarie:
Mic dejun. Pranz. Despartirea de gazde.
Copii:
- 0-1,99 ani gratuit fara servicii;
- 2-6,99 ani achita 250 lei cu acces SPA, optional Masa Festiva Revelion 180 lei, Carnaval 130 lei fara bauturi alcoolice incluse;
- 7-14 ani in camera cu 2 adulti reducere 40 % din tariful pentru adult cu servicii incluse.
Taxa de statiune 10 lei/persoana/sejur se achita la receptie.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % pentru rezervarea ferma iar diferenta se va achita pana la 4 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Staţiunea Băile Olăneşti, perlă a staţiunilor vâlcene este situată în N -E Olteniei, jud.Vâlcea în depresiunea Getică de la poalele Carpaţilor Meridionali la o distanţă de 18 km de Ramnicu Vâlcea la o altitudine de 450 metri într-o zonă colinară cu păduri de foioase, având un climat sedativ de cruţare şi bogate resurse hidrominerale.
Zestrea staţiunii Băile Olăneşti constă în îmbinarea în mod armonios a mai multor factori naturali de cură, şi anume: factorul climatic, relieful variat şi peisagistica şi factorul hidromineral. Bioclimatul sedativ - indiferent (de cruţare) este benefic, atât pentru vârstnici, cât şi pentru cei cu tare organice (bolnavi).
Factorul hidromineral constă în cele peste 35 surse hidrominerale (30 izvoare şi 5 sonde ), acestea dând posibilitatea tratării la Olăneşti a unei palete largi de afecţiuni.
Caracteristicile fizico - chimice a surselor hidrominerale din staţiune o dă prezenţa hidrogenului sulfurat, atribuind acestor izvoare calitatea de ape sulfuroase mixte cu o mineralizare foarte variată: oligominerale, hipotone, izotone, hipertone, mezotermale.
Primele informaţii despre apele minerale de la Olăneşti dateaza din 1760, fiind analizate în anii 1829 -1830, ele fiind cunoscute pentru calităţile lor deosebite şi pe plan internaţional cu ocazia participării în anul 1873 la Expoziţia Internaţională de la Viena unde au fost medaliate cu aur, eficacitatea lor terapeutică fiind caracterizată ca egală sau superioară efectelor apelor din staţiuni climaterice europene cu renume: Hall, Vitell, Baden - Baden, Wiesbaden, Evian, Karlowy Vary, Contrexville.
Apele minerale de Olăneşti: sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, agneziene, unele oligominerale ( izv. nr. 11, 12, 24), altele hipotone ( izv. nr. 3, 5, 8, 9, 10, 14, 19 ) sau izotone (izv. nr.7, 15 ), provenite din izvoare naturale sunt recomandate în cura internă. Apele minerale hipertone: sulfuroase, clorurate, sodice provenite din foraje sunt recomandate în cura externă.
Este o staţiune cu cel mai complex tratament balnear din ţară, aici se pot trata urmatoarele afectiuni:
- afectiuni digestive: esofagite, gastrite cronice hipoacide si hiperacide, duodenite cronice, ulcer cronic, enterocolopatii cronice nespecifice, stomac operat;
- afecţiuni renale şi ale căilor urinare: litiază renală neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrită cronică, glomerulonefrita cronică, cistită cronică;
- afecţiuni cronice ale ficatului şi căilor biliare: dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă (cu calculi nemobilizabili), tulburări după ficat operat (colecistoctemie), hepatită cronică stabilizată, pancreatită cronică;
- afecţiuni respiratorii: rinosinuzite cronice alergice, bronşita cronică astmatiformă, astm bronşic alergic, noxe profesionale, stări după pneumopatii microbiene netuberculoase sau virolice, bronşite cronice, traheobronşite cronice, bronsectazie;
- afecţiuni metabolice şi de nutriţie: diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemii, gută, obezitate;
- afecţiuni dermatologice: psoriazis, ihtioze incipiente, keratodermii eczeme cronice, neurodermite, dermatite seboreice, acnee, piodermite;
- afecţiuni alergice: de diferite etiologii (alimentare,medicamentoase bacteriologice) şi cu manifestări diferite (respiratorii, digestive,cutanate: urticarii cronice, prurituri, dermite alergice de contact, eczeme profesionale);
- boli profesionale (intoxicaţii cu metale grele: Pb, Hg, As);
- afecţiuni cardiovasculare: hipertensiune arterială stadiul 1 si stadiul ½, arteropatii periferice;
- afecţiuni asociate: afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, stări posttraumatice, osteoporoză, boli ale sistemului nervos periferic, pareze, paralizii, nevroză astenică;
- afecţiuni endocrine;
- afecţiuni ginecologice cronice;
- psoriazisul este o afecţiune genetic determinată cu transmisiune poligenică, afecţiune cu evoluţie cronică în pusee eruptive succesive;
- osteoporoza cea mai frecventă boală metabolică a osului, este o suferinţă progresivă ce duce la fragilitate osoasă, fracturi, diformităţi, durere cronică şi handicap.
Pe lângă zestrea terapeutică menţionată, Băile Olăneşti mai deţin şi o zestre spirituală reprezentată printr-un număr mare de biserici, schituri şi mănăstiri, adevărate monumente de cult începând cu Biserica lui Horea din Albac, Biserica Nouă din Băile Olăneşti, biserica fostului schit Comanca, biserica cu Hramul Sfântului Nicolae din Olăneşti – sat, biserica cu Hramul Sfinţii Îngeri din Cheia, schitul Bradul din Gurguiata, schitul Iezer de pe râul Cheia, schitul Pahomie sau Izvorul Frumos (unde chipul lui Isus Hristos apare săpat în stânca ce protejează schitul), schitul Pătrunsa, schitul Jgheaburi şi terminând cu Mănăstirea Frăsinei (Atosul Românilor), aceste adevărate comori de artă contribuind la vindecarea trupească printr-o vindecare sufletească.
Parcul National Buila-Vanturarita are 6 puncte de intrare,trei in Comuna Costesti,unul in Comuna Barbatesti,unul in Satul Cheia si unul in Orasul Baile Olanesti.
In masiv exista o singura cabana turistica,Cabana Cheia, in zona montana se afla patru refugii turistice si opt locuri de campare amenajate.
Parcul National Buila-Vanturarita este strabatut de 19 trasee turistice. In interiorul parcului si la poalele acestuia exista numeroase asezaminte monahale: Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Manastirea Hurez, Manastirea Saracinesti, Manastirea Patrunsa, Manastirea Frasinei, Schiturile Pahomie, Papusa, 44 Izvoare, Peri, Iezer, Jgheaburi.
In Parcul national Buila Vanturarita se gasesc 2 rezervatii importante: Rezervatia de Tisa si Rezervatia naturala Stogu.
Flora masivului Buila Vanturarita cuprinde numeroase specii protejate, pana in prezent fiind identificate peste 22 de specii, printe care tisa, bradisorul, floarea de colt si iedera alba.
Datorita dispunerii in trepte a masivului, aici se intalneste o fauna de clima calda, submediteraneana, cat si specii relicte, glaciare precum si numeroase specii protejate printre care capra neagra, cerbul, rasul, bursucul, vipera, soparla de stanca, cocosul de munte, etc…
Dintre obiectivele turistice naturale de interes, în parc pot fi vizitate: Cheile Bistriţei, Cheile Costeşti, Cheile Cheia (unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară), Cheile Olăneşti, Valea Otăsăului, Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa, Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei, Dolinele din Muntele Arnota, Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop, Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa, Rezervaţia de tisă de la Cheia, Poienile cu orhidee din Valea Cheia, Peşterile din Cheile Cheii (Peştera cu Lac, Peştera Laleaua Verde, Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneşti -Folea).
În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate: Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti, Rezervaţia Naturală Slătioara, Rezervaţia Naturală Mlaştina Mosoroasa din Băile Olăneşti.
Judeţul Vâlcea se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, Argeş la est, Olt la sud şi sud-est, Dolj la sud-vest şi Gorj şi Hunedoara la vest. Punctele extreme ale judeţului sunt localităţile Câineni la nord, Laloşu la sud, Perişani la est şi Voineasa la vest.
Judeţul Vâlcea ocupă o suprafaţă de 5.765 km2, reprezentând 2,4% din suprafaţa totală a ţării, situându-se pe locul 20 în ierarhia judeţelor în raport cu acest indicator.
Poziţia geografică şi diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a munţilor, a dealurilor submontane, a piemonturilor şi platourilor de luncă, fac ca judeţul Vâlcea să beneficieze de o varietate climatică corespunzătoare, cu caracteristici temperat continentale moderate şi uşoare influenţe mediteraneene în zona dealurilor şi piemonturilor.
Situat la sud de axa longitudinală a Carpaţilor Meridionali, judeţul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud, pe o diferenţă de nivel de 2.296 m între Vârful Ciontea din Munţii Făgăraş (2.426 m) şi localitatea Laloşu din Lunca Olteţului (130 m – altitudinea cea mai mică), situată în extremitatea sudică a judeţului ( la sud de municipiul Drăgăşani).
La nord, regiunea montană ocupă circa 33% din suprafaţa judeţului (incluzând şi Depresiunea Loviştea) fiind marcată de Munţii Făgăraş, culmea principală a Munţilor Lotrului, până în apropierea Vârfului Parângul Mare, Munţii Căpăţânii şi Munţii Cozia.
Cele mai mari altitudini montane se găsesc în zona Munţilor Făgăraş (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislavă – 2.371 m, Suru – 2.283 m şi Scara – 2.306 m), Munţii Lotrului ( Vârfurile Pârcălabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clăbucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m şi Balindru – 2.209 m), Munţii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m şi Păpuşa – 2.136 m), Munţii Căpăţânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m şi Ursu – 2.124 m) şi Munţii Cozia cu Vârful Cozia ( Ciuha Neamţului ) de 1.667 m.
Etajul de mijloc, corespunzător dealurilor şi depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20% în suprafaţa judeţului, precum şi colinele piemontane, care reprezintă forma de relief predominantă, reprezentând 45% din suprafaţa judeţului, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 400 m, este marcat de Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei cu Depresiunile Horezu şi Jiblea – Berislăveşti, precum şi Depresiunea Loviştei, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 800 m, formată din compartimentele Brezoi şi Titeşti la est de Olt şi văile Titeşti şi Băiaş.
Treapta cea mai joasă este reprezentată de platourile de luncă, care ocupă circa 2 % din suprafaţa judeţului, reprezentative fiind cele ale Oltului şi Olteţului.
Judeţul Vâlcea dispune de o reţea hidrografică bogată, pusă în valoare, începând cu anul 1966, prin amenajarea hidro-energetică a cursurilor râurilor Olt şi Lotru.
Principalele cursuri de apă pe teritoriul judeţului Vâlcea însumează 520 km şi aparţin râurilor Olt (130 km), Olteţ (65 km), Cerna (77 km), Lotru (80 km), Topologul (23 km), Luncavăţul (57 km), Bistriţa (50 km) şi Olăneşti (38 km).
Principalul curs de apă şi cel mai mare colector este Oltul, care străbate teritoriul judeţului de la nord la sud şi primeşte în amonte ( în zona depresiunii Loviştei ) apele râurilor Călineşti, Urii, Robeşti, Sărăcineşti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titeşti şi Băiaşu, iar în aval pe cele ale râurilor Muereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul şi Topologul.
Râul Lotru, al doilea ca lungime a cursului de apă şi importanţă hidro-energetică, adună apele afluenţilor Voineşiţa, Latoriţa, Vasilatul şi Păscoaia.
Amenajarea hidro-energetică de pe râurile Olt şi Lotru, pusă în valoare prin construirea a 17 lacuri de acumulare, a căror suprafaţă totală este de 9.175 ha, dispune de o putere instalată totală de 1.202 megawaţi.
Reţeaua lacustră naturală este formată din lacuri de provenienţă glaciară şi sărate. Lacurile de provenienţă glaciară sunt cele din bazinul Latoriţei şi din munţi de la Obârşia Lotrului, iar cele sărate sunt cele de la Ocniţa şi Ocnele Mari.
Vestigiile cu o mare încărcătură istorică de pe teritoriul judeţului sunt, în principal, cele care atestă existenţa milenară a poporului român, respectiv a populaţiei daco-romane, rezultate ca urmare a cercetărilor arheologice realizate pe valea Oltului şi în zona Ocniţa – Cosuţa. Din această categorie menţionăm:
i) Cetăţile dacice de la Grădiştea (pe valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari (Cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic şi religios, care a fost menţionată şi de Ptolemeu în sec. I d. Hr.);
ii) Castrele romane construite de-a lungul Oltului (în cadrul sistemului de apărare denumit Liner Alutanus), respectiv Castrul Rusidava (de la Drăgăşani), Castrul Pons Aluti (de la Ioneşti), Castrul Buridava (de la Stolniceni), Castrul Castra Traiana (de la Sâmbotin), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrul Pons Vetus (de la Câineni), precum şi castrele de la Racoviţa şi Copăceni, a căror identificare s-a făcut în baza unei hărţi antice – Tabula Peutingeriană – a drumurilor şi localităţilor fortificate ale Imperiului Roman.
Monumentele istorico-arhitecturale de pe teritoriul judeţului sunt, de asemenea, numeroase; dintre acestea amintim: Mânăstirea Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Mare; Mânăstirea Hurezi, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, Monumentul eroilor eterişti şi panduri din oraşul Drăgăşani, Monumentul “Descătuşarea României” şi Statuia Independenţei, ambele din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani, Hala, vechea clădire a Poştei, Liceul Alexandru Lahovari, Şcoala Normală de Băieţi, Seminarul Teologic ”Sfântul Nicolae” şi Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea, Culele Greceanu şi Duca din localitatea Măldăreşti, Conacul de la Beneşti, din oraşul Bălceşti, precum şi Casa ”Nae Petcu” din Drăgăşani, Casa de Cultură ”A.E.Baconski ”, Muzeul de artă, Casa Simion, din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu” din localitatea Nicolae Bălcescu, Casa Memorială ”Anton Pann”.
Recunoscut ca puternică vatră de cultură şi spiritualitate creştină, dar şi ca centru al vieţii religioase a Olteniei, bazat pe o intensă viaţă religioasă a locuitorilor, din timpuri străvechi, judeţul Vâlcea păstrează numeroase monumente ale arhitecturii religioase, totalizând 275 de monumente bisericeşti, din care 89 de lemn şi 186 de zid, precum şi 10 mânăstiri, un schit şi o biserică episcopală. Dintre acestea menţionăm mânăstirile: Cozia (1387-1388), Bistriţa (1494), Govora (1440), Arnota (1634), Hurezi (1690-1694), Turnu (1764) şi Mânăstirea Dintr-un Lemn (1634-1635); bisericile din lemn: Pietroasa, Mariţa, Bolniţa, Şuşani, Zătreni, Brezoi, Malaia şi Cetăţuia.
Vocaţia deosebită a judeţului Vâlcea pentru turism, conferită de arhitectura favorabilă a reliefului, existenţa resurselor de ape minerale, termale şi termominerale cu calităţi terapeutice de excepţie, o bogată reţea hidrografică şi un climat favorabil care asigură un puternic potenţial biogeografic, a permis dezvoltarea pe teritoriul judeţului a tuturor formelor de turism, respectiv de la cel balnear, de tratament, recuperare şi recreere până la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural.
Principalele localităţi şi puncte de interes turistic sunt:
i) staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti, Ocnele Mari,
Voineasa şi Vidra;
ii) obiectivele turistice religioase, respectiv bisericile de lemn, schiturile şi mânăstirile;
iii) obiectivele istorice, respectiv cetăţile dacice, castrele romane şi culele boiereşti;
iv) cele 29 de rezervaţii naturale, peşterile şi parcurile de agrement;
v) munţii, depresiunile şi defileele principalelor cursuri de apă, respectiv Oltul, Lotrul, Latoriţa şi
Repedea, care oferă un cadru natural şi peisagistic de excepţie.
Sursa: Monografia Judetului Valcea – site-ul BNR.
Hotel Suprem***
Amplasare: in statiunea Baile Olanesti, in imediata apropiere a Bisericii lui Horea, edificiu de patrimoniu, donat de locuitorii comunei Albac din judetul Alba.
Hotelul beneficiaza de o panorama ampla asupra dealurilor impadurite din vecinatate.
Hotelul Suprem a fost inaugurat in anul 2003.
Capacitate cazare: 44 camere si apartamente.
Structura cazare: 13 camere duble standard (suprafata 11-14 mp, fara balcon), 14 camere duble standard plus (suprafata 14-19 mp, 2 camere au balcon), 5 camere triple standard (paturi twin si o canapea extensibila, fara balcon), 2 camere triple standard plus (pat matrimonial si o canapea extensibila, balcon/terasa), 8 apartamente standard (dormitor cu pat matrimonial si living cu canapea extensibila, fara balcon) si 2 apartamente cu terasa/balcon.
Dotari camere: aer conditionat (in 35 de camere), TV cablu, minibar, internet wireless, baie, uscator de par.
Facilitati: restaurant, bar, terasa, terasa panoramica, Centrul Wellness SPA, baza de tratament balnear, zona de plaja amenajata cu sezlonguri vara, internet wireless, biliard, tenis de masa, jocurile de salon (sah, rummy, canasta, bridge, table), loc de joaca pentru copii, sala conferinte, parcare privata.
Centrul Wellness SPA cu urmatoarele facilitati: piscina cu apa dulce incalzita cu hidromasaj si dus subacval, sauna mixta, minisalina, jacuzzi exterior, sala fitness, sala masaj si intretinere corporala.
Baza de tratament balnear cu spatii dotate cu aparate de termoterapie, magnetoterapie cu solenoid, hidroterapie cu dus subacvala, cada galvanica cu patru celule, impachetari cu parafina, aerosoli cu ultrasunete, laserterapie, masaj corporal, sala de refacere si intretinere corporala, salina pentru cai respiratorii.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
