Tara: Romania Judet - Regiune: Prahova Localitate - Statiune: Breaza Tip masa: Pensiune completa Plecare: Oricand Durata: 11 nopti
Orasul Breaza, poarta de intrare in pitoreasca Vale a Prahovei, este pozitionat pe coordonatele de 25°38′ longitudine estica si 45°12′ latitudine nordica. Datorita izolarii de traficul rutier intens de pe Valea Prahovei, climei moderate, aerului unic in Romania, pitorescului asezarii, Breaza este considerata un Davos al Romaniei.
Orasul Breaza este amplasat la 45 Km de reședință, municipiul Ploiești, pe străvechiul drum de legătură dintre Transilvania și București, situat pe valea Prahovei, și folosit de DN1(E 60) și magistrala feroviară ce leagă Bucureștiul cu vestul țării. Orașul este situat la 100 Km de București, 75 Km de aeroportul internațional Otopeni, 70 Km de Brașov, 20 Km de Sinaia, 27 Km de Busteni, 29 Km de Azuga, 42 Km de Predeal, 65 Km de zona Bran – Râșnov.
În Breaza se poate intra din DN1 București-Brașov, localitatea fiind foarte accesibilă datorită existenței a patru benzi de circulație, de la București până la intrarea în Comarnic, oraș situat la nord. La sud, Breaza se învecinează cu municipiul Câmpina, la est cu comuna Cornu, la vest cu comunele Adunați și Talea.
O alta cale de acces este calea ferata Bucuresti-Brasov, la gara Breaza sau haltele Nistoresti și Breaza Nord.
Orașul Breaza, datorită poziției pe coordonatele geografice și altitudinii (500 -550 m), are o climă temperat continentală moderată, de deal.
Breaza este “poarta văii Prahovei”, “un oraș-grădină”, “al școlilor și sanatoriilor”, este “Davosul României”, “Sectorul 7 al Bucureștiului”, “capitala golfului românesc” sau cel puțin câte ceva din toate acestea.
Breaza are o suprafață de 50,16 Km2, teritoriul său făcând parte din spațiul Subcarpaților de Curbură, fiind mărginit la nord de bazinetul depresionar al Comarnicului, iar la sud de Depresiunea Câmpina.
În cadrul acestei văi renumite a Prahovei, localitatea prezintă unele particularități ce-i imprimă trăsături distincte și o anume personalitate geografică.
Apele sunt reprezentate de ape curgătoare (râul Prahova, pârâul Belia și o mulțime de văi cu scurgere temporară: valea Corbului, valea Bradului, valea Fiarelor, valea lui Marinică, valea lui Butură, pe stânga Prahovei, și valea Câmpului, Cacova, Sunătoarea, pe dreapta Prahovei), lacuri artificiale mici, de baraj hidroenergetic, pe râul Prahova, precum și de ape subterane. Breaza este în general săracă în izvoare, dar merită menționate izvorul sulfuros Cacova și izvorul Sunătoarea, care alimentează cu apă potabilă cartierele din sudul orașului.
Râul Prahova străbate localitatea de la nord la sud, despărțind cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet situate de-a lungul lui DN1, pe stânga râului, de restul orașului situat pe dreapta râului, în lungul DJ101R. Prahova străbate localitatea de-a lungul a 11 Km și are un debit mediu de 7 m3/sec.
Populația orașului la recensământul din 2002 era de 18.199 locuitori, iar la cel din 2011, de 15.926 locuitori.
Certitudini privind începuturile istoriei la Breaza, datează de la începutul secolului al XVI-lea. Un document istoric din 1503, Registrele vigesimale brașovene, îl menționează pe Neagoe ot (din) Breaza, prezent la Brașov cu afaceri de negoț. Se presupune că acest Neagoe din Breaza, pomenit de registrele brașovene la 1503, este personajul amintit într-un hrisov domnesc, datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: „(…) am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui(…) și nepoților lui , fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți (…) și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș (…)”
Sursa documentară din 1510 este completată de una epigrafică descoperită pe piciorului mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu-Vadului mult mai târziu, în anul 1810. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510, numele unui oarecare Popa Gheorghe și numele localității Breaza.
Dintre stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Drăghici, vel vistiernicul Udriște, mort la 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și spătarul Drăghici.
La începutul secolului al XVII-lea, moșia Breaza era stăpânită de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611. Ulterior proprietar devine Elina din Sărata (fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov), Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu.
Un document din 19 iunie 1622, pomenește patru proprietari ai moșiei Breaza: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupanul Gregorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elina), devenită prin căsătorie Cantacuzino(fapt amintit de Diata din 1667-1668).
După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul ei Șerban Cantacuzino (domn al Țării Românești în perioada 1678-1688), a stricat de mai multe ori Diata și a îm- părțit moșia după bunul său plac. Partea sa de moșie la Breaza a rămas în stăpânirea fiului său Gheorghe Cantacuzino, în timp ce vel aga Matei Cantacuzino care stăpânea o altă parte din moșie, a lăsat moștenire, după moartea sa (24 decembrie 1688), partea sa de avere din satul Breaza, fiului său Toma.
Ceidoi Cantacuzino, Gheorghe și Toma și-au ridicat conace la Breaza: primul în Breaza de Sus, iar cel de-al doilea în Breaza de Jos (cartierul Podu-Vadului). În anul 1711, cei doi Cantacuzino, Gheorghe și Toma, au fost deposedați de moșii pe motivul că au trădat interesele țării în condițiile războiului ruso-turc, parte componentă a „Problemei orientale”, la începutul secolului al XVIII-lea.
Pe la 1717, noul domn al Țării Românești, fanariotul Nicolae Mavrocordat a dăruit moșia Breaza, vel logofătului Iordache Crețulescu.
În tumultul evenimentelor din secolul al XVIII-lea, au apărut modificări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Filipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea la Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în 1798, domnul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799), a cumpărat moșia Breaza anulând cu brutalitate drepturile localnicilor.
După anul 1799, moșia Breaza (care cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea), a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica.
Fiind scoasă la mezat pentru neplata datoriilor, în 1836, moșia Breaza a fost vândută cu 18.000 taleri vel vistierului Scarlat Grigore Ghica, stăpânită ulterior de Zoe Bibescu Brâncoveanu. La moartea acesteia în 1892, moșia Breaza a fost moștenită de fiica sa Eliza (căsătorită cu Ion Filipescu) și Grigore Basarab – Brâncoveanu (rămas în conștiința brezenilor cu numele de „Prințul Brâncoveanu”). Acesta din urmă a schimbat chipul și înfățișarea palatului care se află astăzi în vecinătatea Primăriei Breaza, adaptându-l la arhitectura timpului său. Pe aiciaveau să treacă din când în când apropiatele lui rude, Ana Brâncoveanu și Martha Bibescu, personalități de talie europeană, care au slujit cu cinste arta, diplomația și literatura română.
La cumpăna secolelor XIX-XX, vremurile s-au schimbat. Războiul pentru întregirea neamului a însemnat și pentru brezeni suferință și durere. Anii de după 1918 nu mai semănau, parcă, cu cei dinainte.
Încă din timpul operațiunilor militare desfășurate în vara anului 1917, regele Ferdinand I (1914-1927), promitea soldaților de pe front o reformă agrară prin care să-i împroprietărească cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico-sociale de la nivelul comunității. Așa ne explicăm de ce marii proprietari de moșii au dispărut din peisajul locurilor.
Prima jumătate a secolului al XX-lea, reprezintă o perioadă de înflorire a vieții culturale, în jurul Caselor Naționale „România Mare”, înființate de generalul Ion Manolescu, în 1920. Tot el înființează primele școli de meserii, pentru fete și băieți, primul atelier de industrie meșteșugărească și sistematizează strada devenită Bulevardul Eroilor.
După anul 1935, generalul Ion Manolescu contribuie împreună cu „Societatea Cultul Eroilor”, la ridicarea monumentelor eroilor de pe Dealul Gurga și din cartierele localității (Breaza de Jos, Breaza Centru, Breaza de Sus)
Monumente istorice si de arta
Biserica cu Hramul Sfantul Nicolae, aflata la intersectia strazilor Republicii si Garii, a fost ctitorita in 1777 de domnitorul Alexandru Ipsilante. Ridicata pe temelie de piatra, ea este impodobita la exterior cu medalioanele sfintilor. Aceasta biserica a fost declarata monument istoric pentru arhitectura si pictura ei interioara si exterioara, dar si pentru vechimea sa de peste doua secole.
Conacul „Toma Cantacuzino” este asezat in parcul central al orasului, fiind ctitorit de spatarul Toma Cantacuzino in secolul XVII. Pe la acest conac s-au perindat personalitati ca: scriitorul Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, scriitoarea Anne de Noailles-nascuta Brancoveanu, Martha Bibescu.
Biserica cu hramul „Sfantul Gheorghe” a fost construita in anul 1830 de catre slugerul Nicolae Saegiu. Pe interior, pictura in tempera facuta de catre Radu Vintilescu a fost partial restaurata de pictorul Calinescu in anul 1963. Biserica se afla la intersectia strazilor Erou Colonel Dr.Popovici cu Sunatorii.
Biserica cu hramul „Schimbarea la fata” construita in 1892 pe locul altei biserici mai vechi, se afla in Capu Campului. Este pictata in ulei, are doua turle iar catapeteasma este din lemn.
Monumentele „Cinstiti memoria inaintasilor” situate pe strada Garii, strada Republicii si strada Sunatorii sunt inaltate de sculptorul brezean Tudor Gheorghe. Portretele in bronz realizate de artist ne prezinta inaintasi de seama ai Brezei.
Monumentul eroilor din Gura Beliei-Breaza are forma unui obelisc cu un vultur. El a fost ridicat in memoria tuturor ostasilor romani cazuti de-a lungul timpului pentru intregirea neamului.
Monumentul eroilor neamului din Gurga Breaza de Sus a fost construit in 1930 pe dealul Gurga, la 743 m altitudine. Este o cruce de 11 m inaltime ridicata in memoria eroilor cazuti in Primul razboi mondial (1916-1918).
Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, avand o suprafata de 4716 Kmp si forma unui dreptunghi ce include in el toate formele de relief (munti, dealuri si campii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paleta larga a activitatilor economice.
Limita nordica desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est Buzau, la vest Dambovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita. Judetul este strabatut in lung de meridianul 26º care trece prin Ploiesti si comuna Maneciu si paralela 45º, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.
Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi. Daca in ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se claseaza in grupa judetelor mici ale tarii, numarul mare de locuitori a condus la o densitate dubla fata de media pe tara, respectiv 186 de locuitori pe kilometru patrat.
Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 104 de unitati administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.
Dispunand de o mare varietate a reliefului, cu un cadru natural de exceptie, teritoriul judetului asigura conditii favorabile culturii cerealelor, pomiculturii, zootehniei si silviculturii. Subsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.
Valea Prahovei este cunoascută la nivelul României pentru sporturile de iarnă dar şi pentru obiective turistice importante: Castelul Peleş, reşedința de vară a foştilor regi ai României, aflat în Sinaia, Sfinxul, centrul energetic al munţilor Carpaţi, cu acces din Buşteni, Crucea de pe Caraiman, cea mai înaltă cruce din lume ridicată la 2.300 m altitudine conform Guinness Book of World Records din 2014, cu acces din Buşteni, Castelul Julia Hasdeu, templul spiritist de la poalele Carpaţilor, aflat în Câmpina, Babele (doamne batrâne) , „Altarele ciclopice din Caraiman”, cu acces din Buşteni, Muzeul Memorial George Enescu, al primului compozitor român care a intrat în patrimoniul cultural universal şi care a scris Rapsodia română care conţine şi melodia Ciocârlia, aflat în Sinaia, Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, primul dintre fondatorii picturii moderne româneşti, aflat în Câmpina, Muzeul Cinegetic Posada, care adăposteşte de la o impresionantă colecţie de trofee (2400 de piese), la opere de artă, obiecte cu specific vânătoresc sau utilitate vânătorească, peste 20 de pârtii din cele 3 domenii schiabile din Sinaia, Buşteni şi Azuga cu grade de dificultate de la uşor/ albastru la dificil/ negru, peste 40 de trasee din Munţii Bucegi şi Baiului cu acces din Sinaia, Buşteni şi Azuga, alpinism în munţii Bucegi, mountainbike, flora şi fauna din Parcul Natural Bucegi, echitaţie în împrejurimile staţiunii Sinaia, în Câmpina sau Comarnic, zboruri peste munţi sau castele de la aerodromul din Băneşti, pista de motocros de la Câmpina, golf la Breaza, centrele SPA & Wellness din Sinaia, de la Hotel International, Hotel New Montana, Hotel Sinaia, Hotel Palace, Buşteni, Breaza sau Cornu, degustare de vinuri la Pivniţele Rhein din Azuga, furnizorul Casei Regale a României, produse traditionale, bulz (mămăligă cu brânză), pastramă de oaie, sarmale (carne tocată, în special de porc, cu orez si alte legume şi mirodenii învelite în foi de varza sau vită de vie murate), saramură de peşte sau cozonac (preparat dulce din faină, dorjdie, lapte, ouă cu umpluturi de nucă şi cacao) vin roşu şi ţuică de prune (bautură tradiţională obţinută din distilarea prunelor fermentate), Festivalul George Enescu de la Sinaia şi Buşteni, Cupa mondială de escaladă pe gheaţă de la Buşteni, Trail Race in Azuga, Winter Air Sports sau Trofeul Sinaia Forever din Sinaia, Festivalul Mierii din Câmpina.
Valea Doftanei este cunoascută pentru tradiţiile şi produse tradiţionale, dar şi ca zonă foarte bună pentru relaxare.
Obiective turistice in zona: Complexul arhitectural Brebu, cu Casa Domnească a lui Constantin Brâncoveanu, din Brebu, Lacul şi barajul Paltinul, a cărui culoare este verde azur aproape tot timpul anului, situat în Valea Doftanei, Ruinele fostului penitenciar Doftana - puşcăria în care a fost întemniţat Ceauşescu, din Telega, Lacul Doftana, care s-a format într-o veche exploatare de sare, din Telega, Băile Telega – datorită apelor cloruro-sodice băile ocupă locul doi în Europa şi locul cinci în lume în ceea ce priveşte contribuţia în vindecarea a numeroase boli, din Telega, plimbari cu bicicleta pe cărările din păduri.
Valea Cricolului Sărat este cunoscută pentru degustările de vin de pe Drumul Vinului şi pentru urmele istoriei româneşti de pe Drumul Voievozilor.
Nu rata: să deguşti Feteasca neagră, „ambasadorul vinurilor româneşti”, într-una dintre cramele de pe Drumul Vinului, Ruinele Palatului Cantacuzino – 1911-1913, inspirat din arhitectura palatului Micul Trianon din Franţa, aflate la Floreşti, să faci poze de pe stânca Tohani, rezervaţie, Mănăstirea Verbila (sec XVI) , locul de unde a plecat marele voievod Mihai Viteazul înainte să înfăptuiască Marea Unire în 1600, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Mănăstirea Jercălăi, care găzduieşte schitul Sf. Maria-Cricov din Jercălăi cu biserica de lemn Sf. Mihail şi Gavriil (1731), mutată, care este fostul paraclis regal de la castelul Bran, aflată în comuna Iordăcheanu, în apropiere de Urlaţi, Muzeul Crama 1777 care reconstituie o veche cramă cu instrumentele folosite la 1777 pentru prelucrarea strugurilor şi transformarea lor în vin, aflat în Valea Călugărească, Mănăstirea Turnu (1461) ctitorită de Vlad Ţepeş (numit în beletristică Dracula), se află în Târgşoru Vechi, să vizitezi rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi, Conacul Matac (1901), care a fost folosit în anul 1984 pentru filmarea mai multor cadre din filmul „Secretul lui Bachus”, aflat în Valea Călugărească, Grădina Zoologică de la Bucov, să practici sporturi aeronautice la aerodromurile Stejnic sau Şirna, să te plimbi cu bicicleta pe Drumul Vinului, să faci echitaţie la Potigrafu sau Ploieşti, să joci golf şi polo la Potigrafu, să încerci pista de motocros şi enduro de la Potigrafu, să pescuieşti la Bucov.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Prahova si site-ul APDT Prahova
Complexul de Terapie Naturala Alexandra***
Aflată în plină zonă subcarpatică, staţiunea balneoclimaterică Breaza excelează prin calitatea aerului, bogat în radiaţii ultraviolete şi cu o concentraţie ideală de ozon şi ioni negativi, cu efecte terapeutice benefice în diverse afecţiuni cronice compensate.
La acestei minuni ale naturii se adaugă în mod fericit principiile medicinei integrate, complementare, fitomedicina (prin puterea vindecătoare a plantelor) şi eficacitatea procedurilor de tip balneologic (reflexoterapie, masaj, împachetări cu spirulină, hidroterapie, aromaterapie, saună, duş subacval, magnetoterapie, electroterapie, dietoterapie).
Complexul a fost deschis in anul 2003.
Capacitate cazare: 30 locuri in camere cu unu, doua sau trei paturi.
Dotari camere: TV cablu, frigider, baie cu dus.
Facilitati complex: restaurant, baza de tratament, parcare.
În scopul recuperării fizice şi a îmbunătăţirii stării de sănătate, în cadrul Complexului de Terapie Naturală “Alexandra” din Breaza sunt oferite următoarele pachete de servicii:
- programe de relaxare, recuperarea şi refacerea vigorii organismului , creşterea rezistenţei la efort fizic şi îmbunătăţirea armoniei şi sănătăţii fizice şi psihice;
- evaluarea stării de sănătate şi stabilirea conduitei adecvate, personalizate (tratament fitoterapeutic şi proceduri de tip balnear), atât persoanelor sănătoase cât şi celor cu afecţiuni cronice compensate, prin: consult specialitatea medicină generală, consult specialitatea balneologie-reumatologie, consult specialitatea fitoterapie;
- tratamente complete, combinând forţa vindecătoare a plantelor cu efectul benefic al procedurilor de tip balnear şi prin asocierea individualizată, a următoarelor procedee: DIETOTERAPIE (o alimentaţie corespunzătoare necesităţilor calorice specifice omului sănătos sau bolnav) si FITOTERAPIE (administrarea de suplimente alimentare produse de Hofigal SA şi recomandate de Asociaţia de Medicină Anti-Aging).
Servicii oferite in cadrul complexului:
- evaluarea starii de sanatate (consult interdisciplinar);
- tratament complet: fitoterapie si gemoterapie, aromaterapie, dietoterapie;
- recuperare balneofizioterapeutica: hidroterapie (sauna, bai), masaj si reflexoterapie, fitness, electroterapie (inclusiv LASER), impachetari cu spirulina vie, aeroterapie, cosmetica si estetica corporala;
- termografie.
Adresandu-se deopotriva oamenilor cu sau fara probleme de sanatate, Complexul de Terapie Naturala Alexandra deruleaza programe de prevenire si combatere ale: bolii, stresului si imbatranirii. Acestea au ca obiectiv relaxarea, precum si imbunatatirea tonusului general prin terapii alternative, exercitii fizice, odihna activa si alimentatie ecologica.
In cadrul programelor oferite puteti beneficia si de terapie educationala pentru reinvatarea modului de alimentatie, de viata si reevaluarea atitudinii personale fata de sanatate, organism si mediu - post cura.
Pentru ce afectiuni va puteti adresa Complexului de Terapie Naturala Alexandra ?
- afectiuni de tip reumatologic care necesita recuperare balneofizioterapica;
- patologia varstei a treia;
- afectiuni digestive cu caracter cronic;
- afectiuni respiratorii cronice compensate;
- nevroze ocupationale, depresii usoare, astenii, tulburari determinate de stress prelungit (scaderea capacitatii de concentrare, tulburari ale somnului si alte expresii ale oboselii psihice).
Persoanele cu suferinte cardiace, hipertensiune severa sau alte boli cu risc crescut sunt rugate sa prezinte o adeverinta medicala cu antecedentele de boala pentru a beneficia de anumite proceduri.
Aceste persoane pot opta pentru sejur doar cu tratament fitoterapic.
Contraindicatii:
Pentru siguranta dumneavoastra si a persoanelor din cadrul complexului de tratament, va rugam sa amanati prezentarea daca ati fost diagnosticat cu: boli infecto-contagioase in evolutie, boli dermato-veneriene contagioase, tulburari de comportament social datorate psihopatiilor, alcoolismului cronic, toxicomaniei, dementelor senile, incapacitate locomotorie partiala sau totala, insuficienta cardio-respiratorie, B.P.O.C., cord pulmonar cronic, insufienta hepatica, ciroza decompensata, insuficienta renala de orice grad.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
