Craciunul in Ardeal – Ighiu Complex Terra Mythica***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Craciun alaturi de cei dragi, in Ardeal !
Pachet servicii turistice Craciun 2020: cazare 3 nopti in perioada 23.12-26.12.2020, pensiune completa, Cina traditionala si Pomana Porcului, Cina Festiva de Craciun, activitati si ateliere pentru copii, Elf Academy, foc de tabara.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 5 dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 4 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Alba Localitate - Statiune: Ighiu Tip masa: Pensiune completa inclusiv Cina Festiva Craciun Plecare: 23 Decembrie Durata: 3 noptiCraciunul in Ardeal – Ighiu Complex Terra Mythica***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Craciun alaturi de cei dragi, in Ardeal !
Pachet servicii turistice Craciun 2020: cazare 3 nopti in perioada 23.12-26.12.2020, pensiune completa, Cina traditionala si Pomana Porcului, Cina Festiva de Craciun, activitati si ateliere pentru copii, Elf Academy, foc de tabara.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 5 dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 4 Decembrie.
Optional transport, transferuri.
Comuna Ighiu face parte din teritoriul preorăşenesc al oraşului Alba-Iulia şi este situată în centru judeţului Alba, la 12 km de Alba - Iulia, reşedinţă de judeţ. Ighiu este o aşezare din judeţul Alba, pe malul de vest al Mureşului, la nord de Alba Iulia.
Comuna Ighiu se învecinează la: N-V teritoriile administrative ale comunei Întregalde, N-E teritoriile administrative ale comunei Cricău, V teritoriile administrative ale comunei Meteş, E teritoriile administrative ale comunei Galda de Jos, S-E teritoriile administrative ale comunei Alba Iulia.
Teritoriul administrativ al comunei Ighiu este format din urmatoarele sate: Ighiu (reşedinţă de comună), Ighiel, Burcedea Vinoasă, Şard, Ţelna.
Comuna Ighiu este amplasată într-o zonă depresionară, într-o depresiune omonimă (Ighiu) întinzându-se pe pantele Sud - Estice ale Munţilor Trascău, luncile Ampoiului şi Ighiului pâna în apropierea Mureşului.
Istoria din secolele XIII-XV al acestei aşezări este în strânsă legătură cu istoria coloniştilor germani sosiţi în Ardeal. Chiar şi izvoarele medievale pomenesc de această aşezare mai ales sub denumirea în limba germană şi locuită de germani începând din secolul al XIII-lea
După istoricul Iczkovits Emma, Ighiul există deja ca aşezare până din secolul X-XI şi este probabil ca prima dată să fii fost populată de tribul Gyula din Ardeal, de comitele cetăţii sau chiar de episcopia Ardealului. Este clar însă că la începutul secolului al XIII-lea, mai precis în 1206 Crică-ul, Ighiu-ul (din comitatul Alba) şi Romosz-ul (din comitatul Hunedoara) mai precis populaţia săsească din acestea sub titulatura "primi hospites regni" au primit privilegii semnificative din partea regelui maghiar Andrei II. Conform actului, regele i-a scutit pe hospes -ii din Cricău, Ighiu şi Romosz de obligaţia de al găzdui şi ospăta pe voievod şi de la plata unor taxe (a collectarum [...] sint imunes pensione), pe care în alte situaţii saşii erau obligaţi să le plătească, de asemenea aceste aşezări au fost scutite de la îndatorirea grănicerească, fiind obligaţi să participe la lupte doar în cazul în care vor fi conduşi de insuşi regele în persoană. Privilegiile acordate celor trei localităţi au premers cu 18 ani Andreanum-ul emis la Sibiu pentru saşi, şi cu aceste privilegii libertatea acestora a fost din nou crescută pe parcursul secolului al XIII-lea.
Libertăţile coloniştilor din Ighiu au fost reînnoite de tânărul rege Ştefan în 1266 şi le-a donat un domeniu, şi anume pământul nefolosit al cetăţii în zona Gyomord (Gyumurd), care până atunci a aparţinut cetăţii Alba Iulia.
Deci în secolul al XIII-lea locuitorii germani ai Ighiului au savurat libertăţile şi privilegiile bazate pe dreptul hospes-ilor, păstrându-şi statutul de ţărani liberi. Deoarece factorul colonizator al germanilor a fost regele, acesta i-a pus pe germanii din Ighiu sub jurisdicţia cetăţii Kecskés şi astfel au dăinuit ca sate regeşti libere. Populaţia Ighiului număra conform unui act cu privire la zeciuială, din 1337, 257 de fumuri (gospodării) însemnând aproximativ 850 de locuitori.
În dezvoltarea Ighiului cu secolul al XV-lea a început o nouă etapă, şi putem spune că a reprezentat o decădere continuă. Între secolele XV-XVI Ighiul a oscilat între statutul de sat şi oppidum. În 1570 trei documente atestă existenţa Ighiului cu statut de târg. În 1715 a intrat din nou în proprietatea episcopiei catolice, ca mai apoi în 1751 să devină moştenire permanentă a episcopiei.
De-a lungul procesului pornit în secolul al XVII-lea şi accentuat în secolul al XVIII-lea oraşele şi târgurile au suferit mai multe schimbări. S-a întărit puterea comitatului şi astfel administraţia comităteacă a pătruns şi în oraşe. Târgurile au fost supuse ca şi oraşele libere presiunilor crescânde din partea nobililor.
Din punct de vedere demografic şi economic secolele XVI, XVII şi XVIII au adus pentru Ighiu schimbări defavorabile, deoarece în timpul războiului de 15 ani Ighiul a început să fie pustiit. A fost înregistrat episodul care spune că valonii lui Basta i-au aruncat pe locuitorii Ighiului refugiaţi pe înălţimile Piatra Craivii direct în prăpastie. Registrele parohiale reformate din 1658 amintesc de prăpădul adus de tătari în Ardeal, la nivel local Ighiul fiind ars din temelii. Tot aici apare o menţiune care spune că anul 1738 a fost unul de doliu în istoria Ighiu-ului deoarece târgul a fost pustiit de pesta, numărul victimelor ajungând la 152.
În istoria Ighiului pe parcursul a unui secol şi jumătate numărul populaţiei a scăzut de trei ori într-un mod drastic din cauza epidemiilor şi războaielor. Din punct de vedere economic a fost un târg agrar - populaţia ocupându-se predominant cu creşterea animalelor şi cu lucrarea viilor, încă de prin secolul al XVIII-lea putându-se mândrii cu vinuri alese.
Faptul că a fost un târg cu renume în zonă este atestat şi de legea adusă în 1669, care a desfiinţat târgul, mai precis l-a interzis, deoarece "este în prejudiciul şi o piedică pentru târgul din Alba Iulia".
Ca urmare pentru societatea din târgul Ighiu în secolele XVII-XVIII este caracteristic diferenţierea în rândurile populaţiei, mai ales în ce priveşte drepturile locuitorilor, de aceea şi administrarea aşezării s-a dezvoltat într-un mod aparte, aşa cum reiese şi din statutul acesteia.
Comuna Ighiu este încadrată în sectorul de climă a munţilor mijlocii favorabilă pădurilor, iar partea de est şi sud est a comunei este încadrată în sectorul climei continental moderate, ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei. Aici se resimt efecte fregvente ale feohnului, care duce la creşterea generală a temperaturii aerului şi căderea generală a temperaturii aerului şi scăderea cantităţii de precipitaţii, deci în cadrul teritoriului comunei putem diferenţia două regiuni microclimatice cu efecte carcteristice bine conturate. Microclimatul bazinului mijlociu şi superior al vaii Ighiului este încadrat în sectorul climatului de munte cu versanţii adapostiţi. Microclimatul bazinului inferior al văii Ighiului se încadreză în climatul continental moderat, ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei.
Atracții turistice
Hanul Sfantu Gheorghe se afla la o distanţă de 12 km de Alba Iulia, în localitatea Ighiu, străveche aşezare cu moşteniri a vechilor civilizatii coloniste săseşti şi maghiare. În una dintre aceste case vechi boieresti functionează acum hanul, a cărui faimă a trecut demult granitele ţării datorita clientelei internaţionale care a dus cu ea amintirea sejurului petrecut aici.
Pensiunea Sunflower Inn este situată la poalele Munţilor Trascăului, pe platoul Târnavelor, nu departe de lacul natural Iezer, şi a fost construită în 1824, dar reamenajată ultramodern şi mărită în 2004, păstrând totuşi arhitectura originală a secolului XIX.
Conacul Boiresc Teleky este locul în care cultura se îmbina cu traditiile, istoria şi geografia pentru a crea un ambient placut şi linistitor. Amenajat pe baza oferită cu generozitate de trecutul istoric conacul oferă mai mult decât un loc plăcut ochiului şi turistului, contopind fericit spaţiile cu serviciile
Complexul Turistic Terra Mythica se afla pe traseul turistic "Drumul vinului", mai exact la poalele munţilor Trascău, la 10 km distanţa de orasul Alba Iulia. Zona va intampina nu doar cu peisaje deosebite, ci şi cu vestigii istorice pe care le puteţi descoperi cu placere în timpul drumeţiilor făcute în împrejurimi.
Muzeul Etnografic Șard-patronat de Consiliul Local al comunei Ighiu.
Muzeul Etnografic şi Religios Bucerda Vinoasa-patronat de Parohia Ortodoxă Bucerda Vinoasa
Castelul Eszterhazi, Șard
Ansamblul bisericii reformate fortificate Ighiu (1781-1783)
Biserica ortodoxă "Cuvioasa Paraschiva ", Ighiu (1724)
Biserica ortodoxă " Cuvioasa Paraschiva ", Ighel (sec XVIII)
Rezervația naturală „Iezerul Ighielului" se întinde pe o suprafață de aproximativ 7 ha. Este o rezervație naturală cu caracter complex - floristică, geomorfologică, geologică și peisagistică. Relieful este unul accidentat și cuprinde o parte a brâului de calcare ce inconjoară Munții Trascăului. Rezervația include lacul Iezerul Ighielului, care este un lac eutrof, cu o lungimede 450 m și o lățime de aproximativ 150 - 200 m și o suprafață de 5,26 ha.O importanță deosebită pentru rezervație o reprezintă floarea de colț (Leontopodinum alpinum), întalnită pe un versant însorit, pe brane și stanci golașe.
Rezervația naturală „Piatra Grohotișului" are o suprafață de aproape 8 ha supusă protecției. Această rezervație naturală include porțiuni din cele două comune învecinate - Ighiu si Metes. Și această rezervație de interes național are o valoare complexă - geologică, geomorfologică, floristică și peisagistică
Rezervația „Piatra Poienii" este o rezervație complexă, de interes județean, declarată în anul 1995. În zona respectivă este supusă protecției o klippa calcaroasă care domină peisajul de bazinet al satului Ighiel, fiind așezată în nord-estul localității, având o largă perspectivă spre Ighiu și Șard.
Lacul Iezer, este situat sub creştele Trascăului, la o altitudine de 925 metri. Lacul Iezer este cea mai mare dezvoltare pe calcare din România şi face parte din platoul calcaros Ciumerna, fiind amplasat la confluienţa unui manunchi de torenţi: Ciumerna, Striglau şi valea Albii, activi numai la topirea zăpezilor şi la ploi.
Sursa: site-ul Primariei Ighiu
Judetul Alba este amplasat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;
Vecini: la nord-Cluj, la nord-vest-Bihor, Arad, la sud-vest-Hunedoara, la sud-Valcea, la est-Sibiu, la nord-est-Mures.
Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii). Populatie: 382.700 locuitori.
Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt: DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului, DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.
Orase: Alba Iulia – resedinta de judet, 66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul, Abrud, Aiud, Baia de Aries, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna.
Relieful: este structurat pe trei mari unitati naturale:
Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului.
Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.
Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.
Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.
Clima are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata.
Reteaua hidrografica apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.
Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.
Rezervatii naturale : diversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt:
- speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;
- geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele;
- paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;
- botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana;
- geomorfologice: Rapa Rosie;
- complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.
Bogatia cinegetica si acvifaunistica a judetului Alba : teritoriul judetului Alba este populat cu o mare varietate de vanat si peste, oferind posibilitati nemaipomenite pentru practicarea vanatorii si pescuitului recreativ – sportiv, avand in vedere ca se pot vana 14 specii de mamifere, peste 30 specii de pasari si se pot pescui mai mult de 50 specii de pesti.
Suprafata totala a fondului cinegetic din judetul Alba este de 587.273 ha, fiind impartita in 54 fonduri cinegetice cu suprafete intre 7.000 – 15.000 ha.
Judetul Alba cu un potential cinegetic ridicat, fondurile cinegetice fiind populate cu aproape toate speciile de vanat existente in fauna salbatica a Romaniei, precum ursul brun, cerbul comun, cerbul lopatar, mistretul, capriorul, cocosul de munte, iepurele de camp, fazanul, potarnichea, lupul, rasul, pisica salbatica, gasca si rata salbatica, ierunca, sitarul, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, prepelita, turturica, gugustiucul, sturzii, graurul, ciocarlia si multe alte specii de pasari salbatice sedentare sau migratoare.
Repere istorice.
Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:
Repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii.
Repere din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim: cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta.
Din perioada cuceririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.
Importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc.
Secolul X e.n. – voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla.
Secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177).
Anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526).
Anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite.
Anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan.
Secolele XVII – XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc.
Revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din „Tara de Piatra”.
Anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;
Anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia.
Anul 1991, ia fiinta Universitatea „1 Decembrie 1918” din Municipiul Alba Iulia.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Alba
Complexul Terra Mythica*** este amplasat intr-o locatie datata 1784 si se intinde \pe o suprafata de aproximativ 5000 mp, imbinand intr-un mod armonios elementele naturii transilvanene, piatra, lemul si apa intr-un corolar al frumusetii peisajistice, la doar 10 minute de Alba Iulia.
Complexul are o capacitate de cazare de 70 locuri cu posibilitatea suplimentarii locurilor, in camere single, duble, triple si Family.
Inconjurata de dealuri si de coline, poti spune ca de aici se aude respiratia Muntilor Apuseni aflati la doar o aruncatura de bat. Verile calde si iernile moi, cu frica lui Dumnezeu, sunt pentru cei care poposesc la noi adevarat prilej de binefacere si de regenerare fizica!
Complexul este ideal pentru grupuri dar si pentru familii cu copii. Turistii beneficiaza de acces gratuit la facilitatile Complexului.
Facilitati: restaurant 80 locuri, terasa 100 locuri, piscina exterioara, teren multifunctional de tenis, voley, baschet, tenis cu piciorul, imprejmuit, iaz aproximativ 500 mp, jocuri de societate, cinematografului in aer liber, discoteca in aer liber, sala conferinte cu capacitatea de 90 de locuri, diatat cu videoproiector, ecran de proiectie, flipchart, sonorizare performanta, microfon, plasma, DVD, Internet Wireless, terasa ponton pentru coffee-break.
Activitati: rapel & escala, team-games, foc de tabara, olarit, sporturi, degustare vin, ateliere traditionale, plimbari cu caruta, icoane pe sticla, canyoning, activitati la stana, trasee in Apuseni, photo hunt, out-door games, expeditii, village quest, parc aventura, seara medievala, din viata satului, cusaturi, tesaturi, ghidaj Alba Iulia, muzica live, tiroliana, vizita Muzeul Satului, hiking, carnaval party, rafting, canoe, ansuri populare.
La doar 5 minute de pensiune se afla la dispozitia dvs. si 4500 mp deal cu copaci si o zona plana de 2000 mp pentru organizare diverse activitati: jocuri out-door, foc de tabara etc.
Bucataria ofera cele mai alese mancaruri si bauturi, toate facute din gradini si din vii neaose, in care harul bucatarului si al pivnicierului au mare rol. Mancarurile traditionale se impletesc armonios cu cele din alte zone ale tarii, concretizandu-se intr-o nebunie de culori, arome si gusturi, toate cu specific romanesc.
Vinurile sunt servite in cani mari, butucanoase si sunt diversificate, insotite de undele unei muzici ambientale ciuntite cand e cazul de o saltata, o hora.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
