Predealul este orasul romanesc situat la cea mai mare altitudine din tara intre 1.030 si 1.110 metri.
Staţiune de munte cu reputaţie internală şi naţonală de agrement, bioclimat, recuperare, sporturi de iarnă.
Staţiunea Predeal dispune de peste 5200 locuri de cazare, în hoteluri, vile, cabane şi camping. Sunt disponibile 8 partii de ski cu grade diferite de dificultate, telescaun de la Clabucet Sosire la Clabucet Plecare, teleschi si tele-baby la Clabucet Sosire, Clabucet Plecare, Orizont şi Trei Brazi.
Localitatile componente ale orasului sunt: Predeal, Paraul Rece, Timisul de Jos, Timisul de Sus
Bioclimatul statiunii favorizeaza si stimuleaza procesele metabolice fiind avantajat de abundenta aerului pur si a radiatiilor solare, de absenta vanturilor puternice si a umiditatii excesive. Vara temperatura medie + 20º C si iarna - 7º C.
Staţiunea Predeal este recomandata tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor endocrine si a problemelor de creştere a copiilor.
Principalii factori de cură sunt aerul curat, fară praf si alti agenţi alergici, bogat in ozon si radiaţii ultraviolete, atmosfera ionizată si presiunea relativ scazută a aerului.
Obiective turistice: trasee turistice montane in imprejurimi (Canionul Şapte scări, Cascada Tamina, Peştera de gheaţă, Cheile Râşnoavei), Mânăstirea Sfantul Nicolae, Biserica ortodoxă Sfinţii Împăraţi Constantin si Elena, Capela romano-catolică Timişul de Jos, Mânăstirea romano-catolică Timişul de Jos, Monumentul Eroilor - Valea Raşnoavei, Monumentul Mihail Săulescu, Monumentul Eroilor din gara Predeal.
Salba de munti ce inconjoara Predealul este formata din Piatra Mare, 1843 m, la nord, Garbova, cu varful Neamtu, 1923 m, la est si sud, Bucegi, cu varful Omu, 2508 m, la sud-vest si Postavarul, 1799 m, la nord-vest.
Intre masivele Postavarul si Piatra Mare, la nord, si masivele Bucegi si Garbova/Baiului la vest si est, se distinge o regiune mai joasa, cu altitudine de 1000-1400 m, care, fata de relieful inalt inconjurator, constituie o adevarata depresiune inclinata spre vest catre sesul Barsei.
Sursa: site-ul Primariei Predeal
Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.
Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu.
Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.
Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.
Resursele naturale. Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaţa judeţului Braşov. În cursul anului 2005, la nivelul judeţului Braşov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislaţiei în vigoare, şi 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).
Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi 848 km drumuri judeţene.
Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste 550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate sunt Predeal şi Poiana Braşov.
Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei.
Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului.