Craciun 2024 Albac Pensiunea Steaua Ariesului***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Craciun alaturi de cei dragi, in Tara Motilor !
Pachet servicii turistice Craciun 2024:
- cazare 3-4 nopti in perioada 22.12-27.12.2024;
- All Inclusive;
- primirea oaspeților cu preparate tradiționale (țuică, afinată, vin, bere, sucuri naturale);
- participare la tăiatul porcului;
- așteptarea mesagerilor Nașterii Domnului;
- pregătiri pentru sosirea lui Moș Crăciun;
- alaiul colindătorilor cele mai vechi colinde din Ardeal;
- seară de colinde și voie bună;
- Masa Festiva Crăciun cu program artistic;
- foc de tabără;
- plimbări cu sania trasă de cai.
EC = camera dubla economica, la mansarda.
ST = camera dubla standard, la etajul 1 sau 2.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank sau CEC Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Alba Localitate - Statiune: Arieseni Tip masa: All Inclusive Plecare: Oricare Durata: 3 noptiCraciun 2024 Albac Pensiunea Steaua Ariesului***
Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Craciun alaturi de cei dragi, in Tara Motilor !
Pachet servicii turistice Craciun 2024:
- cazare 3-4 nopti in perioada 22.12-27.12.2024;
- All Inclusive;
- primirea oaspeților cu preparate tradiționale (țuică, afinată, vin, bere, sucuri naturale);
- participare la tăiatul porcului;
- așteptarea mesagerilor Nașterii Domnului;
- pregătiri pentru sosirea lui Moș Crăciun;
- alaiul colindătorilor cele mai vechi colinde din Ardeal;
- seară de colinde și voie bună;
- Masa Festiva Crăciun cu program artistic;
- foc de tabără;
- plimbări cu sania trasă de cai.
EC = camera dubla economica, la mansarda.
ST = camera dubla standard, la etajul 1 sau 2.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank sau CEC Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Comuna Arieseni este situata in extremitatea nord-estica a judetului Alba, la izvoarele Ariesului Mare, la 120 km de municipiul Alba Iulia - resedinta de judet - si la 40 km de cel mai apropiat oras - Campeni.
Zona reprezinta centrul unui cerc ce cuprinde la extremitatea sa orasele Cluj Napoca la 141 km, Oradea la 130 km, Arad la 182 km, Deva la 133 km si Alba Iulia la 120 km constituind astfel o atractie aproximativ egala a turistilor din aceste zone.
Comuna insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate medie de 467,6 locuitori/km2.
Populatia este repartizata in 18 sate: Arieseni - centru de comuna, Avramesti, Bubesti, Casa de Piatra, Cobles, Dealu Bajului, Fata Cristesei, Fata Lapusului, Galbena, Hodobana, Islaz, Pantesti, Patrahaitesti, Poinita, Ravicesti, Sturu, Stei Arieseni, Vanvucesti.
Satele cele mai apropiate de centrul comunei sunt Stei Arieseni, Pantesti si Avramesti, iar cel mai indepartat este Casa de Piatra.
Prin asezarea sa pe DN 75, in centrul Muntilor Bihor, intr-o zona cu un potential turistic deosebit, comuna Arieseni are perspective mari de dezvoltare prin turism. Resursele turistice prin varietatea si complexitatea lor au o valoare ridicata, ceea ce confera zonei un grad ridicat de interes turistic atat vara cat si in anotimpul alb (stratul de zapada persista circa 4-5 luni pe an pe versantii nordici, avand o grosime medie de circa 60-70 cm).
Rezervatii naturale: Cheile Gardisoarei, Cascada Varciorog, Ghetarul de la Vartop, Avenul din Hoanca Urzicarului, Coiba Mica, Coiba Mare, Pestera Gura Apei, Huda Orbului, Pestera Hodobana, Avenul cu doua intrari, Izbucul Tauzului.
In afara acestor rezervatii din comuna Arieseni, se pot vizita rezervatiile comunelor limitrofe din Garda de Sus si Pietroasa - in comuna Garda de Sus obiectivele fiind: Cheile Ordancusei, Pestera Ghetarul, Scarisoara, Avenul de la Tau, Pojarul Politei, Avenul din Sesuri, Izbucul Politei, Izbucul Cotetul Dobrestilor, Pestera Poarta lui Ionele, Pestera de sub Zgurasti.
In comuna Pietroasa din judetul Bihor sunt atractive din punct de vedere turistic: Cetatile Ponorului, Valea Galbenei, Saritoarea Bohodeiului, Platoul castic Padis, Depresiunea Balileasa, Varful Biserica Motului, Platoul castic Lumea Pierduta, Groapa de la Barsa, Poiana Florilor, Pestera Ursilor, Avenul Bortigului,
Ghetarul Focul Viu, Pestera Micula, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Piatra Bulzului, Molhasurile din Valea Izbucelor, Faneata Izvoarele Crisului Pietros cu plecare din satele comunei Arieseni, unde turistii pot gasi spatii de cazare optime.
La Vartop exista o partie de schi dotata cu un teleschi, foarte solicitata in sezonul rece de amatorii sporturilor de iarna.
Din punct de vedere geografic, comuna se situeaza intre Muntii Bihor - Vladeasa, munti ce constituie unitatea cu cele mai mari altitudini din Munti Apuseni (Varful Curcubata Mare - 1848 m), intre masivele Batrana si Biharia, legate prin saua Vartop la altitudinea de 1180 m, pentru ca apoi raul Ariesul Mare sa desparta cele doua unitati montane.
Dezvoltarea localitatilor apartinatoare comunei se face in prezent de la DN 75, datorita conditiilor mai bune de acces, urmeaza apoi drumurile judetene si cele forestiere.
Sursa: Site-ul Primariei Arieseni
Judetul Alba este amplasat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;
Vecini: la nord-Cluj, la nord-vest-Bihor, Arad, la sud-vest-Hunedoara, la sud-Valcea, la est-Sibiu, la nord-est-Mures.
Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii). Populatie: 382.700 locuitori.
Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt: DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului, DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.
Orase: Alba Iulia – resedinta de judet, 66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul, Abrud, Aiud, Baia de Aries, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna.
Relieful: este structurat pe trei mari unitati naturale:
Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului.
Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.
Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.
Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.
Clima are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata.
Reteaua hidrografica apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.
Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.
Rezervatii naturale : diversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt:
- speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;
- geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele;
- paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;
- botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana;
- geomorfologice: Rapa Rosie;
- complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.
Bogatia cinegetica si acvifaunistica a judetului Alba : teritoriul judetului Alba este populat cu o mare varietate de vanat si peste, oferind posibilitati nemaipomenite pentru practicarea vanatorii si pescuitului recreativ – sportiv, avand in vedere ca se pot vana 14 specii de mamifere, peste 30 specii de pasari si se pot pescui mai mult de 50 specii de pesti.
Suprafata totala a fondului cinegetic din judetul Alba este de 587.273 ha, fiind impartita in 54 fonduri cinegetice cu suprafete intre 7.000 – 15.000 ha.
Judetul Alba cu un potential cinegetic ridicat, fondurile cinegetice fiind populate cu aproape toate speciile de vanat existente in fauna salbatica a Romaniei, precum ursul brun, cerbul comun, cerbul lopatar, mistretul, capriorul, cocosul de munte, iepurele de camp, fazanul, potarnichea, lupul, rasul, pisica salbatica, gasca si rata salbatica, ierunca, sitarul, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, prepelita, turturica, gugustiucul, sturzii, graurul, ciocarlia si multe alte specii de pasari salbatice sedentare sau migratoare.
Repere istorice.
Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:
Repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii.
Repere din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim: cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta.
Din perioada cuceririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.
Importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc.
Secolul X e.n. – voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla.
Secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177).
Anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526).
Anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite.
Anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan.
Secolele XVII – XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc.
Revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din „Tara de Piatra”.
Anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;
Anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia.
Anul 1991, ia fiinta Universitatea „1 Decembrie 1918” din Municipiul Alba Iulia.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Alba
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
