Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, parcare.
AP = Apartament.
Copii:
- 1 copil 0-1,99 ani gratuitate la cazare cu mic dejun fara pat suplimentar;
- 1 copil 2-6,99 ani cazare gratuită fara pat suplimentar, achita 13 lei/zi micul dejun iar cu pat suplimentar achită 50% din tariful de cazare pentru adult;
- 1 copil 7-13,99 ani achită 50% din tariful de cazare pentru adult plus 26 lei/zi micul dejun, cu pat suplimentar inclus.
Nu sunt acceptate animale de companie.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Braila Localitate - Statiune: Braila Tip masa: mic dejunSejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, parcare.
AP = Apartament.
Copii:
- 1 copil 0-1,99 ani gratuitate la cazare cu mic dejun fara pat suplimentar;
- 1 copil 2-6,99 ani cazare gratuită fara pat suplimentar, achita 13 lei/zi micul dejun iar cu pat suplimentar achită 50% din tariful de cazare pentru adult;
- 1 copil 7-13,99 ani achită 50% din tariful de cazare pentru adult plus 26 lei/zi micul dejun, cu pat suplimentar inclus.
Nu sunt acceptate animale de companie.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Brăila este un municipiu în sud-estul României, nord-estul regiunii istorice Muntenia, reședința județului cu același nume. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării.
Conform ultimelor date oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația orașului era, în anul 2011, de 180.302 de locuitori, fiind al 11-lea oraș din țară după numărul de locuitori.
Braila este citata documentar pentru întâia oara în privilegiul acordat Brasovenilor de Vlaicu Voda în 1368. Comertului cu marele centru trnasilvan îsi datoreaza Braila marea sa prosperitate.
Germanul Schiltberger, calator pe aceste meleaguri înainte de 1400, pomeneste aici de « galerele care aduc marfa din pagânatate ».
La 27 februarie 1470, Stefan cel Mare prada si arde orasul. Era în acest act – spune N. Iorga – dorinta de a distruge rosturile economice ale Brailei, captând pentru Moldova tot comertul Levantului.
La 1544, sub Radu Paisie, Braila cu satele din jurul ei cade în mâinile turcilor. Acestia vor constitui aici o raia ale carei limite se vor întinde cu timpul, pâna ce Nicolae Mavrocordat o va fixa în vechile ei hotare. În Braila s-a asezat atunci scaunul Mitropoliei ortodoxe a Proilavei a carei jurisdictie se întindea pe ambele maluri ale Dunarii.
Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia saukaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 – 1829, perioadă în care este numit Ibrail.
Dominatia turceasca a fost tulburata de Mihai Viteazul în 1595. Acesta cuceri si prada cetatea si institui ca dregator al ei pe « banul de Braila si Buzau » – cu titlu creat de dânsul.
În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului „Ttibor din Transilvania”. Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii.
Braila si raiaua ei au fost eliberate de turci de catre armatele marelui duce Mihai al Rusiei în 1828.
Înflorirea oraşului a început în 1831, odată cu numirea ca dregător « cârmuitor » a lui Ioan Slătineanu.
Perioada care a urmat din secolul al XIX-lea a fost înfloritoare pentru oraș, care cunoaște multe modificări și realizări: pavaj și felinare pe străzi, farmacii, stație meteo, spital militar, dobândirea statutului de oraș porto-franco în 1836, parcul Belvedere, înființarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme și a unui teatru, deschiderea unei școli de fete, a unui gimnaziu și construirea docurilor, a căilor ferate și a mai multor fabrici.
În 1888 s-a utilizat aici pentru prima dată în țară betonul armat. În primul an al noului secol au fost introduse tramvaiul și becul electric. Se dezvoltă puternic învățământul și cultura sistemul bancar, susținute de comerțul înfloritor. După ocupația din primul război mondial, se pune în 1927 temelia Palatului Agriculturii, iar trei ani mai târziu populația așezării a ajuns la 68.310 locuitori. În această perioadă la Brăila se stabilea prețul cerealelor în Europa, la Bursa Agricolă.
Braila este printre putinele orase din Romania unde se mai poate simti atmosfera inceputului de secol XX, unde poti gasi linistea strazilor umbrite de platani ce domina cladirile a caror temelie a fost pusa de armatori greci, comercianti de toate natiile, avocati, cei care au facut din orasul sfarsitului de sec. XIX inceputul sec. XX cel mai mare port de la Dunare si bursa agricola a Europei.
Brăila este unul dintre primele oraşe româneşti care au beneficiat de iluminatul public cu lămpi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oară betonul armat la construcţia de cheiuri şi dane pentru Portul Brăila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima navă românească ce pleacă de la Brăila pe Dunăre cu transport de pasageri (1895). Tot la Brăila s-a pus în funcţiune prima uzină electrică, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oraş din Romania care a avut tramvai electric a fost Brăila (1901). O fabrica de celuloza din stuf –prima incercare de a valorifica stuful din balta Brăilei, este deschisa tot la Braila (1906).
Sursa: Site-ul Primariei Braila
Judetul Braila
Motto:
"Nu Braila este fiica principatului Tarii Romanesti, ci ea este maica acestui principat" (N.Iorga)
Judetul Braila este situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana si se intinde pe o suprafata totala de 4766 km patrati ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.
Orasul resedinta de judet, Braila, ocupa nord-estul judetului, fiind situat intr-o zona complexa de contact intre unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Campia Brailei si Campia Siretului Inferior, la 200 km distanta de capitala Romaniei.
Situata in partea de rasarit a Campiei Romane, la 45*16'17" latitudine nordica si 27*58'33" longitudine estica la intersectia a trei provincii istorice romanesti – Tara Romanesca, Moldova si Dobrogea – pe Dunarea inferioara, acolo unde aceasta se reuneste prin cele doua brate ale sale, Dunarea Noua si Dunarea Veche, Braila a fost inzestrata de natura cu daruri deosebite.
Avand o terasa si un chei natural la care se adauga malul adanc al fluviului din dreptul orasului, Braila a fost destinata sa fie primul port maritim al Dunarii, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea bratului Sulina, ultimul loc de acostare al navelor maritime sosite din orice colt al lumii.
Localizarea geografica a Brailei la stanga Dunarii, in singura zona cladita de natura, dintre gura Ialomitei si cea a Siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras, se datoreaza Piscului Brailei. Acesta este o terasa a carei inaltime maxima ajunge la 33m, in care malul abrupt de 45* este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri. Acest microrelief specific se reflecta in arhitectura orasului care este construit ca un” amfiteatru urias orientat spre port, catre care sunt 19 vaduri la Braila".
Cetatea Brailei este pomenită în legătură cu însăşi întemeierea Ţării Româneşti în vremea lui Radu Vodă, apoi, în anul 1368, privilegiul de comerţ acordat negustorilor braşoveni de către domnitorul Ţării Româneşti, Vlaicu Voda, atesta „Brayla” ca aşezare importantă a Ţării Româneşti.
Numeroase documente vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreptau principalele rute comerciale medievale. Poziţionat la graniţa provinciei, dar şi pe fluviul care transporta pe lângă vase comerciale şi flote de război, oraşul a trecut de-a lungul timpului prin perioade nefaste care i-au mai încetinit avântul economic. Ars de turci la 1462, şi apoi de către Ştefan cel Mare în 1470, cucerit în anul 1540 şi transformat în „raia”, numită Ibrail, oraşul a fost stăpânit de turci timp de aproape trei secole, până la sfârşitul războiului ruso-turc din 1828-1829, mai puţin perioada cuprinsă între anii 1595, când a fost eliberat de către domnitorul Mihai Viteazul, şi până la moartea acestuia.
Un document din 30 octombrie 1595 arată limpede că turcii, după ce au ocupat oraşul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că nu existase până la acea dată o asemenea cetate. Zidirea cetăţii şi constituirea ei în jurul raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a oraşului, dar şi a împrejurimilor. Chiar şi sub stăpânirea otomană oraşul prosperă, iar factorul care a contribuit în cel mai înalt grad la dezvoltarea Brăilei, dupa 1829, a fost liberalizarea comerţului pe Dunăre şi mare prevăzută în cadrul Tratatului de la Adrianopol. Faptul că Brăila a avut conducători pricepuţi care s au identificat cu nevoile oraşului, face ca perioada 1830-1848 să însemne un avânt deosebit în dezvoltarea oraşului şi a portului. Intensele tranzacţii comerciale efectuate în port, posibilitatea obţinerii din zonă a unor venituri mari şi rapide, au atras în acea perioadă numeroşi comercianţi străini: bulgari, francezi, italieni, greci, macedoneni, albanezi, austrieci, evrei, belgieni, Brăila devenind o entitate multietnică, ce s-a dezvoltat armonios, şi ale carei tradiţii, obiceiuri şi credinţe au fost integrate în viaţa culturala şi spirituală a oraşului, reuşind să tranşeze în favoarea ei rivalitatea cu portul Galaţi, intrând chiar în competiţie cu Odessa.
Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci, firme si agentii fluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite.
Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radial-concentric de tip amfiteatru.
Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf - prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912).
Tot la Braila se afla singura biserica ortodoxa din tara fara turle, transformata dintr-o geamie turceasca, iar in cadrul bisericii grecesti Buna Vestire, se afla singurul izvor tamaduitor, aflat in interiorul vreunui lacas de cult din Romania. In anul 1863, in timpul lucrarilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietati vindecatoare de ziua Izvorului Tamaduirii. A fost considerata ca semn divin, izvorul inchizandu-se intr-o fantana, iar deasupra construindu-se Sfantul Altar. Izvorul se gaseste la o adancime de 15 metri si este vindecator doar de ziua Izvorului Tamaduirii, sarbatoare tinuta in prima vineri dupa Paste, cand agheasma tasneste si suprafata apei fantanii ajunge la doi metri. Numai in aceasta zi preotii deschid fantana si multi bolnavi vin din toata tara sa primeasca agheasma avand nadejdea si credinta ca se vor vindeca.
Obiectivele turistice ale judeţului Brăila sunt concentrate in municipiu, fiind înregistrate 115 monumente incluse pe Lista Monumentelor istorice 2004, dintre care 4 monumente de categoria A (monumente istorice de valoare naţională): Centrul istoric al municipiului Brăila, Ansamblul „Strada Mihai Eminescu”- sec. al XIX-lea, Ansamblul „Piaţa Traian”- începutul sec. al XVIII-lea, Biserica „Sf. Arhanghel Mihail”- sec. al XIX-lea.
Pentru a descoperi „Povestile Brailei”, incursiunea vizitatorului trebuie sa porneasca din inima Brailei - Centrul istoric al orasului, care va va surprinde cu bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabila.
Centrul Istoric al Brăilei se întinde pe o suprafață de peste 160 de hectare și cuprinde adevărate bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabilă, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea si este declarat monument istoric de categoria A.
Judetul Braila poate reprezenta o destinatie preferata si datorita cadrului natural si resurselor naturale cu care a fost inzestrat cu generozitate oferindu-va variante de petrecere a timpului liber in cadrul unor partide de vanatoare si pescuit in ariile protejate: Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Rezervaţia Naturala lacul Jirlău, Rezervaţia Naturala Pădurea Camniţa, Rezervaţia forestiera Pădurea Viişoara, Monumentul Natural Popina Blasova, Aria Naturală Lacul Tătaru.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Braila
Hotelul Traian*** este situat în centrul istoric al orașului Brăila, la 600 de metri de malul Dunării.
Hotelul dispune de 106 camere, din care 43 camere cu pat matrimonial, 56 camere cu 2 paturi si 7 Apartamente din care 2 Apartamente VIP la etajul 12 si 5 Apartamente 3 stele modernizate.
Camere: TV cablu, telefon, minibar, cabină duş, uscător păr.
Facilitati: parcare proprie în aer liber, restaurant 180 locuri, bar, 2 sali de conferință cu 100 de locuri, respectiv 60 de locuri dotate cu videoproiector, laptop, flipchart, ecran, internet wireless.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
