Va invitam sa descoperiti orasul de pe Bega, Capitala Culturala Europeana aanului 2023 !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless, parcare privata, gratuita, iluminata si supravegheata video.
Reducere copii:
- 1 copil 0-6,99 ani are gratuitate in camera cu 2 adulti fara pat suplimentar.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Timis Localitate - Statiune: Timisoara Tip masa: Mic dejunVa invitam sa descoperiti orasul de pe Bega, Capitala Culturala Europeana aanului 2023 !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless, parcare privata, gratuita, iluminata si supravegheata video.
Reducere copii:
- 1 copil 0-6,99 ani are gratuitate in camera cu 2 adulti fara pat suplimentar.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Municipiul Timişoara, atestat documentar de peste 730 de ani, actuala reşedinţă a judeţului Timiş, este situată în Câmpia Timişului, câmpie străbătută de râurile Bega şi Timiş, a căror prezenţă a influenţat în timp dezvoltarea localităţii de la Cetatea fortificată cu ziduri, bastioane, şanţuri cu apă şi valuri de pământ. Timişoara este al treilea oraş din România cu o populaţie de 317.660 locuitori (2002).
Municipiul Timişoara, cunoscută ca Cetate (din 1212) - Castrum Temesiense - situată la răscrucea drumurilor comerciale şi militare, devenind obiectiv principal al disputei dintre turci şi austrieci şi mai apoi râvnită de burgezia şi aristocraţia maghiară - Timişoara s-a dezvoltat urbanistic în jurul nucleului fortificat începând din sec. XVIII lea.
In anul 1781, orasul Timisoara si-a primit privilegiile si a fost ridicat la rang de oras liber, scrisoarea de acreditare, continind confirmarea stemei si a sigiliului. Blazonul este impartit printr-o orizontala in doua, partea de sus fiind la rindul ei impartita in doua printr-o linie verticala. Jumatatea din stinga sus, cuprinde patru benzi argintii intr-un cimp imbibat de singe, simbolizind cele patru rauri principale care strabat Ungaria. In jumatatea din dreapta pe un fond auriu, se inalta, pe o baza verde, fostul turn de apa al cetatii Timisoara, prin poarta lui deschisa putandu-se vedea o roata de moara.
Municipiul Timişoara este aşezat la intersecţia paralelei de 45°47' latitudine nordică, cu meridianul de 21°17" longitudine estică, aflându-se, ca poziţie matematică, în emisfera nordică, la distanţe aproape egale de polul nord şi de ecuator şi în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale. Ora locală a oraşului (considerată după meridian) este în avans cu 1h 25’ 8’’ faţă de ora meridianului 0, Greenwich, dar se află în întârziere cu 34’52’’ faţă de ora oficială a României (ora Europei Orientale).
Municipiul Timişoara se află situat la o distanţă medie de aproximativ 550 km faţă de capitala României - Bucureşti şi cca.170 km şi 300 km faţă de Belgrad şi Budapesta, capitalele celor două ţări învecinate Serbia-Muntenegru şi respectiv Ungaria.
Obiective turistice
PIAŢA UNIRII este un loc reprezentativ pentru Timişoara şi cu siguranţă fiecare turist care vizitează oraşul ajunge şi în Piaţa Unirii. Cea mai veche piaţă a oraşului, în stil baroc, găzduieşte Domul sau Catedrala Episcopală Romano-Catolică, Palatul Baroc, Episcopia Ortodoxă Sârbă, Catedrala Episcopală Ortodoxă Sârbă, Liceul Teoretic N. Lenau, Monumentul Sfintei Treimi, fântâna cu apă minerală şi alte clădiri din sec. 18-19. În dreptul farmaciei de lângă Palatul Baroc, printre dalele ce formează pavajul pieţei se poate vedea pe o piatră planul fostei Cetăţi a Timişoarei din sec. 19. Piaţa Unirii e impunătoare prin dimensiunile ei, prin stil şi prin clădirile ce o mărginesc. Ele ne vorbesc despre istoria Timişoarei şi totodată acesta e şi locul unde prezentul pulsează, unde pe parcursul verii se desfăşoară multe evenimente culturale.
PALATUL BAROC datează din sec. XVIII. De-a lungul timpului a fost reşedinţa oficială a comitelui de Timiş (în secolele XVIII şi IX), sediul guvernatorului Banatului Timişan şi al Voivodinei (1849-1860), sediul Prefecturii (sec. XX), s.a.. Din 1984 găzduieşte Muzeul de Artă.
MONUMENTUL SFINTEI TREIMI se găseşte în centrul Pieţei Unirii. A fost realizat din gresie în anul 1740 în memoria victimelor molimei de ciumă din 1738-1739, la cererea lui De Jean, nobil de origine franceză (participant la asediul Timişoarei sub conducerea Prinţului Eugeniu de Savoya, apoi sfetnic al guvernatorului Mercy). Stilul este baroc, piedestalul este îmbogăţit cu statui de sfinţi în partea inferioară, iar basoreliefurile reprezintă scene din timpul epidemiei de ciumă.
EPISCOPIA ORTODOXĂ SÂRBĂ se găseşte în Piaţa Unirii, lângă Catedrala Episcopală Sârbă. A fost construit între anii 1745 - 1747 în stil baroc, iar faţada a fost transformată cu elemente de arhitectură sârbă între 1905–1906.
DOMUL sau Catedrala Episcopală Romano-Catolică a fost proiectat de Josef Emanuel Fischer von Erlach şi construit între anii 1736-1754. Biserica constituie cea mai valoroasă operă de arhitectură barocă din Timişoara. Altarul principal, semicircular, realizat din marmură, e dedicat Sfintei Treimi şi are la bază statui aurite de sfinţi şi de îngeri. Altarele interioare sunt în stil gotic, iar decoraţiunile în stil baroc cu elemente rococo sunt create de artişti renumiţi din Viena în sec. al XVIII-lea. Ceasurile şi orga sunt fabricate în atelierele timişorene.
PALATUL DICASTERIAL a fost construit între 1850-1854, în stil renascentist, pentru a servi drept reşedinţă a guvernatorului provinciei Banatului Timişan şi Voivodinei (când a fost terminat provincia nu mai exista). Este copia Palatului Strozzi din Florenţa. Este cea mai mare clădire din oraş, o construţie monumentală, de mare valoare arhitecturală. Are 3 curţi interioare, 273 de camere şi 365 de ferestre. Denumirea sa provine din grecescul „dikasterion” care în antichitate denumea „curtea cu juri”. În prezent găzduieşte Tribunalul Judeţean, Judecătoria Timişoara şi Parchetul.
PIAŢA LIBERTĂŢII - PRIMĂRIA VECHE este una din cele mai vechi pieţe ale oraşului. Aici se află Primăria veche, monumentul Sf. Ioan Nepomuk, Palatul Contelui de Soro (sau Casa Comandantului Militar), în faţa căruia se află bustul lui Decebal, regele dacilor, cu inscripţia "Decebalus per Scorilo”. A fost construită între anii 1731-1734, după planurile arhitectului italian Pietro del Bronzo. A fost modificată 1782, refăcută în 1850 după bombardamentele din 1849 şi renovată în1935. Stilul faţadei combină elemente de ornamentaţie barocă şi renascentistă.
MONUMENTUL SF. IOAN NEPOMUK este situat în Piaţa Libertăţii, în faţa Primăriei Vechi, fiind ridicat în 1756 de sculptorii vienezi Blim şi Wasserburger în stil baroc rococo. Este realizat din gresie. În planul central se află Sf. Ioan Nepomuk (din 1727 patronul spiritual al catolicilor din Banat), iar în partea superioară se află Sf. Maria cu o coroană de stele în jurul capului (de aceea se mai numeşte şi statuia Sf. Marii). Monumentul a fost ridicat de Societatea catolică a Sf. Ioan Nepomuk în memoria victimelor epidemiei de ciumă din 1738-1739.
SINAGOGA DIN CETATE a fost construită între anii 1863-1865, în stil maur, după proiectul arhitectului Ignatz Schumann. Planul bisericii este în formă de cruce greacă, cupola este semisferică iar exteriorul are puţine decoraţii de ceramică smălţuită. În prezent este în curs de renovare.
CATEDRALA MITROPOLITANĂ ORTODOXĂ este una din clădirile simbol ale oraşului. A fost construită între anii 1936-1946. Stilul său combină armonios elemente de arhitectură bizantină şi de arhitectură veche românească moldovenească. Are 11 turnuri şi o înălţime de 83 m. Planul este în formă de cruce, turnurile sunt acoperite cu ţiglă smălţuită colorată, formând motive decorative tipic româneşti. Cupola mare e în stil moldovenesc, bolţile laterale sunt în stil bizantin, iar pardoseala este formată din mozaic stilizat după modelul covoarelor bănăţene. Cele 7 clopote cântăresc 8 tone, fiecare corespunde unui ton muzical şi are câte o inscripţie din textele sfinte. Ele au fost turnate dintr-un material rar, adus din insulele Sumatra şi Borneo şi acordate de compozitorul Sabin Drăgoi. Armonia clopotelor, acţionate electric, este una cu totul specială. Catedrala a fost sfinţită în 1946 în prezenţa ctitorului său, regele Mihai I al României şi poartă hramul Sf.Trei Ierarhi şi a Sf. Iosif de la Partoş. Catedrala adăposteşte colecţia de Artă veche bisericească a Arhiepscopiei Timişoarei.
OPERA – TEATRUL NAŢIONAL a fost atestata în 1753. Între 1761-1874 reprezentaţiile teatrale se ţineau în fosta clădire a magistratului rascian (astăzi liceul Nikolaus Lenau), unde în 1846, Franz Liszt a susţinut 3 concerte, iar în 1847 Johann Strauss- fiul a dirijat un concert. În 1868, trupa Pascaly, din care făcea parte şi Mihai Eminescu, a dat trei spectacole. Clădirea operei a fost construită între anii 1872 - 1875 după designul arhitecţilor vienezi Hellmer şi Fellner în stil renascentist. Devastată de două incendii, a fost reconstruită în perioada 1923-1928, cu excepţia părţilor laterale. Faţada principală şi sala de spectacole sunt în stil neobizantin, iar faţadele laterale în stilul renascentist original. Clădirea găzduieşte patru instituţii culturale importante, Opera Română, Teatrul Naţional, Teatrul German de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat, Timişoara fiind singurul oraş european unde funcţionează trei teatre de stat în limbi diferite.
BASTIONUL. În perioada 1723-1765, în Timişoara s-a construit cea mai mare cetate în stil Vauban din ţara noastră. Avea 9 bastioane şi avea un important rol de apărare în secolele 18-19. Totuşi, la începutul sec. 20 cetatea împiedica dezvoltarea oraşului şi s-a hotărât demolarea ei. Sub denumirea de „Bastion” sau “Bastionul Theresia” e cunoscută acea parte a fortificaţiilor care mai există, din fosta cetate a Timişoarei.
BISERICA PIARIŞTILOR a fost construită între 1908-1909 în stil neo-maghiar, combinat cu elemente bizantine, arhitect fiind Laszlo Szekely . A fost biserica Gimnaziului Piarist, complex ridicat de Ordinul Piariştilor. Intrarea principală este în Piaţa Regina Maria.
LUPA CAPITOLINA a fost primită în dar din partea oficialităţilor din Roma în anul 1926. Este copia de bronz a lupoaicei capitoline din secolul al V-lea î.Hr., simbol al Romei şi al latinităţii. Se găseşte în Piaţa Victoriei în mijlocul unui covor de flori.
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI. În trecut clădirea a găzduit Şcoala de Comerţ Superior. A fost construită în 1924-1925 în stil neoromânesc cu stucaturi cu motive româneşti.
CASTELUL HUNIADE a fost construit între 1307 - 1315 de meşteri italieni pentru a-i servi drept reşedinţă regelui Carol Robert de Anjou. Numele castelului provine de la numele lui Ioan Huniade, care între 1441-1456 în calitate de Conte de Timiş. În 1443 dispune reconstrucţia acestui edificiu grav avariat de un cutremur în acel an. În 1849, clădirea a fost distrusă până în temelii şi a trebuit să fie complet refăcută, forma sa actuală datând din 1856. Din 1946 găzduieşte Muzeul Banatului, secţiile de istorie şi ştiinţele naturii.
PALATUL DEJAN, construit până în 1735, a fost reconstruit parţial în 1802. Iniţial a fost proprietatea unei familii de origine franceză De Jean, înnobilată cu numele de Deschan von Hannsen de către împărăteasa Maria Tereza în 1744 pentru merite deosebire în luptele împotriva turcilor. Partea din spate a fost construită mai târziu ca han, la parter fiind grajdurile pentru cai, iar la etaj camerele. Această parte a funcţionat mulţi ani ca bazar. Construcţiei vechi i s-a adăugat în 1802 încă un etaj, unde începând cu 1830 a fost amenajat un cazinou. Stilul arhitectural a fost modificat, clădirea devenind una dintre cele reprezentative pentru stilul neoclasic.
PIAŢA VICTORIEI numită şi Piaţa Operei sau Piaţa Revoluţiei, amplasată în centrul Timişoarei, Piaţa Victoriei este unul din locurile simbol ale oraşului. E mărginită de clădiri impunătoare, reprezentative pentru arhitectura secession a Timişoarei la început de secol XX. Catedrala mitropolitană, construită în stil bizantin moldovenesc, cu turnurile acoperite de ţiglă smălţuită, domină partea sudică a pieţei. Pe cealaltă parte se află clădirea teatrului şi a operei, clădire ce găzduieşte numeroase manifestări culturale, în care îsi desfăşoară activitatea cele trei teatre de stat în limbile română, germană şi maghiară. Un covor de flori, o alee cu bănci şi fântâna cu peşti decorează partea centrală, unde se află şi alte monumente. În zona pietonală pe parcursul anului au loc diverse evenimente - târg de iarnă, târg de mărţişor, concerte şi alte manifestări cultural-artistice. În imediata apropiere se află Castelul Huniade, canalul Bega şi alte obiective turistice. Revoluţia din 1989 rămâne vie în amintirea timişorenilor, care s-au adunat în Piaţa Victoriei pentru a răsturna regimul comunist.
Asezarea geografica a judetului Timis îi conferă acestuia o amplasare privilegiată, fiind cel mai vestic judet al României. Se învecinează la Vest cu judetul Csongrad - Ungaria si la Sud-Vest cu provincia Voievodina - Serbia, legătura între cele doua judete fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravita si Jimbolia. Judetele române vecine cu judetul Timis sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est si Caras-Severin la Sud-Est. Timisul, cel mai mare judet al tarii (8697 km pătrati), beneficiază de un relief deosebit de variat: câmpie în partea vestica si centrala, zona deluroasă continuată cu relief montan, în partea estică. Teritoriul judetului este traversat de râurile Timis si Bega, iar clima este plăcută, temperat-continentală cu influente mediteraneene.
Municipiul Timisoara, supranumit si "orasul rozelor", este si cel mai important oras al Regiunii Vest a României. Acesta este asezat pe cursul râului Bega si este un oras cosmopolit locuit de peste 350.000 de români, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari si alte etnii. Simbol al democratiei, solidaritătii, tolerantei si spiritului de initiativa, Timisoara este un oras vestic nu numai prin asezare, ci si prin mentalitatea de vocatie occidentală a locuitorilor săi, care se mândresc cu traditia culturală si performantele economice.
Lugojul, cel de-al doilea municipiu al judetului, este asezat pe cursul râului Timis, la intersectia a doua importante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban (cca 50.000 locuitori) si punct de importanta economică a judetului Timis. Valorile culturale si renumitele concerte de muzica corală, secondate de atractiile turistice, l-au făcut cunoscut în trecut ca si "capitala culturii bănătene".
Alte opt orase de mai mica mărime, Sânnicolau Mare si Jimbolia la vestul judetului, orasul statiune turistică Buzias situat la numai 30 km de Timisoara, Deta, Gătaia si Ciacova la sud, Recas vestit pentru cramele sale si Făget la est, completează echilibrat structura urbană a judetului. Alături de acestea diferenta de până la cca 700.000 de locuitori ai judetului trăiesc în mediu rural în cele 85 de comune si 230 de sate care completează structura administrativ teritorială a acestuia.
Populatia judetului este de 687.377 locuitori, Timisul fiind considerat, pe buna dreptate, un judet multietnic, în care convietuiesc în armonie români, maghiari, germani, sârbi, si alte minorităti. Distributia populatiei pe mediile rural si urban este de circa 400.000 de locuitori în mediul urban, restul de 300.000 fiind localizati în mediul rural.
Istoric, continuitatea vietii pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, judetul Timis apartinând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II - III d.Ch.).
Regiunea istorică Banat, din care face parte si judetul Timis, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuala Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnata existenta cetătii "Castrum Timissiensis" - Timisoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de ostile otomane conduse de Soliman Pasa si rămâne timp de 164 de ani sub stăpânire turcească, respectiv până în anul 1716, când Timisoara este eliberată de Armata Imperială Austriacă.
După cucerirea Timisoarei de către trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizări masive cu populatie de origine germanică, ceea ce modifică profilul etnic al regiunii si imprimă o nouă dinamică a dezvoltării economice.
Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări, materializate în vaste lucrări de constructii, ceea ce face ca judetul Timis să se integreze zonei de civilizatie a Europei Centrale.
După Primul Război Mondial si unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioada prosperă în care se înfiintează primele institutii de învătământ superior si creste numărul institutiilor culturale. Această evolutie pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al Doilea Război Mondial.
Judetul Timis este reînfiintat în anul 1968, în structura si pe teritoriul pe care-l ocupă si în prezent.
Istoria contemporană este semnată de Timisoara în decembrie 1989 când timisorenii, nemaisuportând opresiunile si privatiunile regimului comunist au aprins scânteia revolutiei din România. Timisoara devine astfel un simbol al curajului si sacrificiului uman primind titulatura de oras martir al României.
Turismul în judetul Timis este reprezentat de un potential natural diversificat, etajat, de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Ruscăi până la Câmpia Timisului, de varietatea faunei si florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calitătile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor de arhitectură artă populară, folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia.
Turismul balnear si de agrement se poate practica în orasul statiune Buzias, în municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si în localitătile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.
Muntii Poiana Ruscăi, cu o altitudine de peste 600 m, reprezintă o zonă cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere si drumetii.
Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Pădureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mică, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomesti - Românesti, Bega - Poieni, Bega - Margina, Timis - Cebza, Timis - Costeiu) reprezintă un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii si pescuitului sportiv.
În prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifică creată prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbrăvita, Pischia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat în perioada 1972-1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu functiune recreativă: agrement, sport nautic, pescuit, strand.
Potentialul agroturistic ridicat din zonă rurală determină organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate. În special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti unde păstrarea traditiilor specifice si asezarea în zona premontană si montană sunt factori ce favorizează dezvoltarea turismului rural si traditional.
Oferta turistică este completată cu traditii, evenimente culturale, monumente si ansambluri arhitecturale care se găsesc atât în Timisoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa Printului Eugeniu de Savoya, Claustrul Mănăstirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc) cât si în alte localităti: la Ciacova se poate admira "Cula Ciacovei", având cinci secole de existentă, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul Contelui Mercy de la Carani.
Printre ansamblurile mănăstiresti se remarcă bisericile de lemn din localitătile Pietroasa, Dragomiresti, Poieni, Margina, Curtea, Lucaret, Hezeris, Românesti, Zolt. În satul Partos se afla Mănăstirea Partos, care datează din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserică de lemn ridicată în 1759, iar în apropiere de Semlacu Mic se află Mănăstirea Săraca, declarată monument istoric.
Principalele evenimente traditionale care au loc în comunele si centrele urbane din judetul Timis sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs national pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii si Festivalul Saltimbancilor la Timisoara, Festivalul international de teatru studentesc - Studentfest.
Municipiul Timisoara dispune de un număr însemnat de muzee si case memoriale, de institutii muzical-culturale si de galerii de artă. În judetul Timis sunt case si centre memoriale în municipiul Lugoj, orasul Jimbolia, comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia.
Judetul Timis este bine reprezentat în ceea ce priveste etnografia si arta mestesugărească, la Timisoara existând un Muzeu al Satului Bănătean. De asemenea, se remarca localitătile Jupânesti, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, tesături, port popular.
Judetul Timis adăposteste câteva rezervatii naturale cu un mare număr de specii de plante si animale rare. În perimetrul localitătii Satchinez se găseste o importantă rezervatie ornitologica, iar la Rădmănesti se afla o rezervatie paleontologică. La Bazos se află un frumos parc dendrologic, care contine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timisoara.
Deosebit de valoroase sunt Pestera Românesti în care vestite orchestre simfonice sustin anual concerte, Pestera Pietroasa, Vulcanul noroios de tip "grifon" de la Forocici, Vulcanul stins Dealul Rosu, Conul Vulcanic Sumig.
Hotel Koronna*** este amplasat în imediata vecinătate de Parcul Rozelor, Lacul Balaurului si Shopping City Mall, la 5 minute cu masina de centrul orasului.
Hotelul Koronna*** reprezintă un amestec unic de tradițional și modern, vintage și contemporan.
Camerele oferă oportunitatea evadării ritmului agitat de zi cu zi, acordând oaspeților noștri șansa perfectă de a se destinde.
In Lounge-ul hotelului puteti savura o băutură răcoritoare în cadrul barului, sau va puteti retrage pe terasa din grădină.
Facilitati: aer condiționat, Internet wireless, restaurant cu bucătărie românească si internațională, preparate vegetariene, parcare gratuită, balcon, terasă, zonă de relaxare, room service, camera pentru bagaje, sala de conferinta capacitate 240 de locuri.
Hotelul are 16 camere single si duble, capacitate maxima 40 locuri.
Camere: aer condiționat, Internet wireless, minibar, paturi extra lungi, zonă de relaxare,baie cu duș, uscator de par, papuci de casa, halat de baie, TV LCD cablu, birou, seif, telefon, fier de călcat.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
