Cazare 2024 Craiova Hotel Boutique Prestige****
Va invitam sa descoperiti Cetatea Baniei !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun bufet, Internet wireless, discount 10 % la serviciile restaurantului, exceptând bauturile alcoolice, check-in devreme ora 10:00 în funcție de disponibilitate, check-out târziu pana la ora 15:00, în funcție de disponibilitate, taxe locale.
DL = camere Deluxe
SD = camere Superior Deluxe
JS = camera Junior Suite
DS = camera Deluxe Suite.
Reducere copii:
- 1 copil 0-5,99 ani are gratuitate;
- 1 copil 6-11,99 ani achita 50 lei/noapte in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 12-17,99 achita 75 de lei/noapte in camera cu 2 adulti.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Dolj Localitate - Statiune: Craiova Tip masa: Mic dejunCazare 2024 Craiova Hotel Boutique Prestige****
Va invitam sa descoperiti Cetatea Baniei !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun bufet, Internet wireless, discount 10 % la serviciile restaurantului, exceptând bauturile alcoolice, check-in devreme ora 10:00 în funcție de disponibilitate, check-out târziu pana la ora 15:00, în funcție de disponibilitate, taxe locale.
DL = camere Deluxe
SD = camere Superior Deluxe
JS = camera Junior Suite
DS = camera Deluxe Suite.
Reducere copii:
- 1 copil 0-5,99 ani are gratuitate;
- 1 copil 6-11,99 ani achita 50 lei/noapte in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 12-17,99 achita 75 de lei/noapte in camera cu 2 adulti.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Craiova, al 6-lea oraș și capitala a județului Dolj, este situat în vecinătatea râului Jiu, în centrul Olteniei.
Este un centru politic de lungă durată și se află la distanțe aproximativ egale față de Carpații Meridionali (la nord) și de Dunăre (sud). Craiova este principalul oraș comercial din vestul Bucureștiului și cel mai important oraș din Oltenia. Orașul a prosperat ca un centru comercial regional, în ciuda unui cutremur în 1790, o ciumă în 1795 și a unui atac turcesc în 1802, în timpul căruia a fost ars.
Opt sate sunt administrate de oraș: Făcăi, Mofleni, Popoveni, Șimnicu de Jos, Cernele, Cernelele de Sus, Izvoru Rece și Rovine. Ultimele patru au fost o comună separată, numită Cernele, până în 1996, când au fost îmbinate în oraș.
Oraşul Craiova este situat pe malul stâng al râului Jiu, 44°2' latitudine nordică, 23°5' longitudine estică şi la o altitudine cuprinsă între 75 si 116 metri, având o populaţie de peste 300000 locuitori.
Craiova de azi se află pe ruinele vechii aşezări geto-dacice, Pelendava, datând din perioada 400-350 î.e.n. Aşezarea este menţionată pe Tabula Peutingeriana, harta romană comandată de împăratul Caracalla şi definitivată în timpul lui Severus Alexander în anul 225.
Evoluţia Craiovei, pe teritoriul căreia aşezările omeneşti au avut o permanentă continuitate, are loc în contextual dezvoltării generale a Ţării Româneşti în secolele XIV-XV. O atestare documentară a Craiovei apare în 1475, într-un hrisov dat de voievodul Laiotă Basarab şi în care se aminteşte de jupân Neagoe de la Craiova. La această dată Craiova se afla printre localităţile binecunoscute în Ţara Românească. Craiova se afirmă şi în lupta de rezistenţă antiotomană din secolele XIV-XV, lângă Craiova considerându-se că se află vestitele Rovine, mlaştinile din Lunca Jiului, unde s-au purtat marile bătălii încheiate cu victoria românilor conduşi de Mircea cel Bătrân.
La sfârşitul sec.XV Craiova era un târg, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti care deţineau peste 100 de sate, fiind o adevărată putere economică şi fără a căror alianţă domnii aflaţi în scaun nu se puteau menţine.
După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraş.
Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituţie politică a ţării, ca importanţă, după domnie.
În timpul domniei lui Neagoe Basarab, anul 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul din dreapta Oltului atribuţiile domniei, dispunând şi de o cancelarie în cadrul căreia se redactează acte după forma celor domneşti.
În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică dezvoltare, izvoare contemporane prezentând oraşul ca un important centru politic si militar.
În 1593 Mihai este înscăunat ca domn al Ţării Româneşti, iar dregătoria de Mare Ban îi este încredinţată lui Preda Buzescu.
Craiova a fost în Evul Mediu şi un centru cu un important rol militar şi strategic.
După fluctuaţia demografică de la sfârşitul secolului al XVI -lea Craiova a cunoscut o creştere treptată a populaţiei. În 1795, o epidemie de ciumă a secerat sute de vieţi omeneşti, iar în 1796 focul pustieşte multe cartiere. Pagube serioase au fost aduse oraşului de către cetele turceşti din Vidin, care au ocupat Craiova în 1806.
De numele oraşului se leagă numeroase evenimente de mare răsunet în conştiinţa poporului nostru. Până în 1817, când potera a reuşit să-l prindă şi să-l arunce în ocna de la Telega, vestitul haiduc Iancu Jianu băgase groaza în cei bogaţi. În 1821, craiovenii s-au ridicat într-un glas la chemarea lui Tudor Vladimirescu. În 1848, în zilele revoluţiei, la Craiova a apărut ziarul "Naţionalul".
Între anii 1770-1771, datorită stării de război (Bucureştiul era disputat între oştile ruseşti şi cele turceşti), Cetatea Banilor a îndeplinit şi rolul de capitală a Ţării Româneşti, domnul Emanuel Giani Rosetti urmărind de aici desfăşurarea ostilităţilor.
Economia regiunii şi a Craiovei a consemnat în secolele XVII şi XVIII dese traume. Echilibrul demografic a avut de suferit la sfârşitul sec.XVIII datorită transformării oraşului în teatru de război, datorită epidemiilor şi incendiilor. Putem aminti aici distrugerile şi invaziile repetate ale cetelor de pasvangii de peste Dunăre (soldaţii paşei Vidinului, Pazvan-Oglu) în 1799, 1800, 1801).
Una dintre marile familii boiereşti din Craiova - familia Bibescu - a dat Ţării Româneşti pe ultimii săi doi domnitori: fraţii Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) şi Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1856). Emanciparea robilor ţigani în 1844 şi 1856, uniunea vamală a Ţării Româneşti şi Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a celor două ţări române - preocupările pentru întărirea capacităţii militare de apărare a ţării etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi domnitori la unele imperative ale vremii.
La 9 octombrie 1857 Adunarea Ad-hoc a Ţării Româneşti a votat în unanimitate pentru Unirea Principatelor.
În preajma Unirii, Craiova număra circa 25000 de locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, imediat după capitala Ţării Româneşti.
Încă de la începutul pregătirilor pentru intrarea în Războiul de Independenţă (1877-1878), când trupele româneşti au fost concentrate la Dunăre, au participat şi unităţi din Craiova.
Craiova se află în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman. Era, prin poziţia sa, un centru important, unde se luaseră masurile necesare sprijinirii desfăşurării viitoarelor operaţii militare.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Craiova - cu cei peste 40000 de locuitori - se îndreaptă spre o dezvoltare capitalistă în domeniile industrial, comercial şi edilitar.
Craiova a fost primul oraş al ţării alimentat cu curent electric pe bază de motoare cu combustie internă.
La Craiova, în 1913, în timpul guvernului Titu Maiorescu, se semnează Tratatul de Pace prin care se încheie Războiul Balcanic, tratat cunoscut în istorie ca Pacea de la Craiova.
În viaţa şi evoluţia Craiovei, perioada interbelică şi cea care a urmat s-au remarcat printr-un flux viu de manifestare a vieţii spirituale.
Alături de instituţiile de învăţământ existente (Liceul Fraţii Buzeşti, Colegiul Naţional, Şcoala de Arte şi Meserii) au apărut noi şcoli de toate gradele care au dus mai departe tradiţiile bogate ale acestui centru al învăţământului românesc.
Între domeniile în care Craiova s-a manifestat prin iniţiative şi personalităţi se numără şi cele ale vieţii juridice şi medicale. Viaţa juridică a fost marcată de prestigioşi jurişti şi cărturari: Gheorghe Chiţu, Petre Chiţu, N. Romanescu, C.M. Ciocazan precum şi de importante publicaţii juridice: Buletin judiciar, Justiţia Olteană, Cercul Juridic.
Dintre personalităţile medicale al căror nume se leagă de Craiova prin origine sau studii amintim pe Dimitroe Gerota, Aurel Metzulescu, Victor Ciocîlteu, Ştefan Milcu şi alţii.
Declarat municipiu în 1968, cu o populaţie de peste 300000 de locuitori oraşul Craiova a fost şi a rămas până în zilele noastre centrul spiritual al provinciei din dreapta Oltului polarizând viaţa cultural-ştiinţifică din această zonă.
Biserica Hagi Enuşi din strada Alexandru Ioan Cuza nr.67 este construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, între anii 1792-1800. Printre ctitorii bisericii s-au aflat jupân Nicolae Ceauşescu, jupân Dumitrache Sandulache biv vel clucer, Ion Băcanu, Mihai Cojocaru, Ion Săpunaru şi alţi mahalagii şi negustori străini după cum reiese din pisania aflată în pridvor. Şi la această biserică se păstrează pisania de la 1800, cioplită în piatră, lungă de 1,75m şi înaltă de 0,82m. Este încadrată în dreapta şi în stânga de un ornament floral compus dintr-un Super cu frunze şi flori. Este scrisă în limba slavonă.
Vechimea acestei biserici este mai mare decât anul trecut în pisanie, iar ctitorii vechi nu se cunosc. În partea de miazăzi a altarului se observă un fragment de zid care marchează o fundaţie mai veche şi pe care s-a ridicat actuala fundaţie.
Biserica Madona Dudu, aflată pe strada Madona nr.13, are numele, dat în veacul al XVIII-lea, strâns legat de legenda conform căreia în livada ce se întindea pe vremuri în locul pe care este zidită biserica s-a găsit într-un dud icoana Maicii Domnului. Luată de acolo şi dusă în biserică, a dispărut şi a fost găsită iarăşi în dudul din livadă. Proprietarul locului, un strămoş al clucerului Chiriac Găianu, a ridicat atunci o bisericuţă de lemn, drept acoperământ al acestei icoane.
Între anii 1758-1760 bisericuţa de lemn a fost înlocuită de alta mai mare, construită din piatră de negustorul Hagi Gheorghe Ioan şi clucerul Constantin Fotescu. Biserica a fost construită în stil brâncovenesc cu abside pentru strane, tinda cu stâlpi de piatră înfloraţi cu frunze de acant. Clădirea este prevăzută cu trei turle: una deasupra naosului şi două deasupra pronaosului.
Cutremurul din 1838 i-a produs mari stricăciuni. Biserica a fost dărâmată din temelie şi reclădită în următorii şase ani. Arhitectul din Viena chemat de Iordache Otetelişanu a construit o biserică în stilul barocului austriac, aşa numitul stil “iezuitic”, stil în care sunt construite cele mai multe biserici catolice din Austria şi Ungaria, de unde s-a transmis şi la bisericile ortodoxe din Banat şi Ardeal. Până şi meseriaşii, în special tâmplarii şi sculptorii în lemn pentru executarea tâmplăriei, a balconului, a stranelor foarte bogate în ornamentaţie de lemn poleit, sunt vienezi.
Nu este exclus ca derogarea de la stilul tradiţional, în care erau construite toate celelalte biserici din Craiova, să fi influenţat chiar schimbarea numelui bisericii, din Maica Precista de la Dud în Madona-Dudu.
În 1913 lăcaşul a fost dărâmat din nou şi s-a construit actuala biserică. De data aceasta nu a fost dărâmată pentru o stare proastă ce ar fi avut-o, ci pentru a construi o biserică mai mare şi mai spaţioasă. Proiectul a fost întocmit de arhitectul Duiliu Marcu, care a condus şi lucrările. Temelia s-a pus în ziua de 5 noiembrie 1923 de către episcopul Bartolomei al Râmnicului Noului Severin, iar construcţia s-a terminat în 1942.
De istoricul acestei biserici se leagă şi mormântul poetului Vasile Cârlova, care a fost înmormântat în cimitirul bisericii Maica Precista de la Dud. În 1922, osemintele din cimitirul bisericii au fost transportate la cimitirul Sineasca, printre ele fiind probabil, şi osemintele poetului.
Importanţa bisericii Maica Precista a constat şi în marea sa avere. Printr-un mare numar de fundaţii a jucat un rol însemnat cultural şi filantropic. O parte din veniturile ei s-au folosit ca sursă sigură în bugetele Primariei Craiova pentru lucrările de modernizare a structurilor urbane de habitat: pavarea străzilor, alimentarea cu apă a oraşului din sursa Gioroc, canalizarea oraşului, etc.
Biserica Maica Precista Mântuleasa, situată pe Calea Unirii la nr.103, este una dintre bisericile de cărămidă zidite în secolul la XVIII-lea.Ctitorii bisericii au fost răfetul croitorilor, ajutat de vornicul Barbu Ştirbei şi biv vel logofătul Constantin Samurcaş. A fost ridicată pe locul alteia, probabil din lemn, ctitoria Dospinei – soţia vistiernicului Strâmbeanu, la jumătatea aceluiaşi secol.
Construirea bisericii a început la 1792, în timpul domnului Mihai Vodă Şuţu şi a episcopului Râmnicului Nectarie, conform pisaniei transcrisă şi aşezată la intrarea în biserică la anul 1896, când este ridicată din nou.
Această biserică, ca multe altele din Craiova, este zidită de breasla croitorilor, tradiţie de altfel încetăţenită în Craiova, mai ales în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, când majoritatea bisericilor sunt ridicate din cărămidă de negustorii şi meseriaşii bogaţi. Ea devine biserica breslei croitorilor al cărei patron era Sf. Pantelimon, care se adaugă la hramul bisericii, Adormirea Maicii Domnului.
Pe lângă breasla croitorilor au mai contribuit la reparaţiile bisericii şi la cumpărarea de obiecte necesare acesteia şi alţi mesteşugari şi negustori de vază din Craiova. Astfel, cojocarul Stavrache Iacob ajută la reconstrucţia bisericii distrusă de un incendiu în anul 1802. Tot atunci se cumpără şi un clopot pentru această biserică.
Biserica a durat până la anul 1896, când a fost rezidită cu sprijinul unor boieri şi cetăţeni înstăriţi ai oraşului. Forma veche a clădirii nu s-a păstrat şi nici nu o cunoaştem, biserica de la 1899 căutând să imite greoi şi nereuşit stilul bisericii Domniţa Bălaşa din Bucureşti. În anul 1897 a fost dărâmată şi clopotniţa cea mare de piatră de la intrare. Din vechea biserică n-au mai rămas decât zidurile naosului şi cele ale altarului.
Sursa: Biblioteca Alexandru si Aristia Aman
Judetul Dolj se afla printre cela mai mari județe din România, fiind poziționat în sud-vestul țării, parte a regiunii de dezvoltare Oltenia, alături de alte patru județe: Gorj, Vâlcea, Olt și Mehedinți. Întins pe o suprafață de 7.414 kilometri pătrați, județul Dolj este compus din trei municipii (Craiova, Băilești și Calafat), patru orașe (Segarcea, Bechet, Filiași și Dăbuleni) și 104 de comune numărând aproape 700.000 de locuitori.
De o frumusețe aparte, Doljul este mărginit la sud de către Dunăre, apele fluviului constituind granița naturală a județului pe o distanță de 150 kilometri. Din punct de vedere al infrastructurii, Doljul deține aproximativ 2.500 de kilometri de drumuri europene, naționale, județene și comunale, două porturi dunărene - la Bechet și Calafat, o rețea de cale ferată care măsoară 225 kilometri și un Aeroport construit după toate normele europene, singurul din sudul României, care poate deservi o populație de 2,5 milioane de locuitori.
Podul de peste Dunăre, care unește România de Bulgaria prin localitățile Calafat și Vidin, este unul dintre punctele strategice ale județului Dolj, care oferă un potențial deosebit de dezvoltare întregii zone de sud a Olteniei. Totodată, Podul Calafat-Vidin este parte a Coridorului pan-european VII (Dunărea).
Municipiul Craiova, capitală a județului Dolj și vechi scaun domnesc, s-a manifestat în spațiul cultural național ca o citadelă preocupată de păstrarea și perpetuarea valorilor morale și spirituale românești, fiind astăzi reședința unora dintre cele mai importante instituții de cultură din România.
Muzeele, Teatrul Național „Marin Sorescu” - cu reprezentații apreciate pe toate scenele lumii, Opera Română Craiova, Filarmonica Oltenia, mediul academic și universitar din Craiova, precum și personalități ca Nicolae Titulescu, Eugeniu Carada, Titu Maiorescu, Gogu Constantinescu, Marin Sorescu sau Tudor Gheorghe sunt doar câteva dintre reperele noastre culturale, o carte de vizită impresionantă, care face cinste județului Dolj și întregii Regiuni Oltenia.
Privit în ansamblul teritorial al țării, Doljul are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage și numele: Jiul de Jos sau DOLJIU. Județul se întinde pe 7414 kmp, reprezentând 3,1 % din suprafața țării, Doljul situându-se pe locul 7 între unitățile administrativ - teritoriale ale României. Fluviul Dunărea - importantă cale de acces navigabil - constituie, pe o lungime de 150 km, granița naturală sudică a județului cu Bulgaria. Relieful cuprinde zone mănoase din lunca Dunării precum și dealuri cu altitudini cuprinse între 30 și 350 de metri față de nivelul Dunării. O caracteristică aparte o constituie existența simultană în partea de sud a județului a celor mai întinse suprafețe cu soluri nisipoase din țară (amenajate pentru o agricultură prosperă) și a unui mare număr de lacuri ce au fost formate fie prin revărsările Dunării fie prin acumulări pluviale.
Vecini: Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.
Populația județului, la 1 iulie 2011 a fost de 697.813 locuitori. Din acest punct de vedere, Doljul ocupă locul 7 în țară, cu o pondere 3,3 % din populația României. Din totalul populației - 54,06 % trăiește în mediul urban și 45,94 96 este stabilită în comune. În prezent, asistăm la un declin demografic, la accentuarea procesului de îmbătrânire și la scăderea densității populației (94,12 locuitori/kmp).
Ariile naturale protejate de interes comunitar în județul Dolj sunt în număr de 10, dintre care 6 sunt arii speciale, de protecție de tip avifaună. Suprafața împădurită din Dolj reprezintă 11 % din suprafața totală a județului, respectiv 87.000 de hectare. Flora și fauna județului Dolj sunt reprezentate de 155 specii de plante, din care 4 specii sunt de interes comunitar, 7 specii de nevertebrate din care 5 sunt de interes comunitar, 12 specii de amfibieni din care 2 sunt de interes comunitar, 12 specii de reptile, 196 specii de păsări, 10 specii mamifere din care 2 specii de interes comunitar.
Totodată, din punct de vedere al florei și faunei, în județul Dolj au fost identificate 4 tipuri de habitate de interes național și 19 tipuri de interes comunitar, care sunt introduse în baza de date Natura 2000 și 4 tipuri de habitate de interes național.
Coridorul Jiului, cu o suprafață de 71.452 ha, este sit interjudețean și se întinde pe trei județe: Dolj, Mehedinți și Gorj. A fost declarat sit pentru protecția unui număr de 18 habitate de interes comunitar, o specie de plante, 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 12 specii de pește și 7 de nevertebrate de interes comunitar.
Din punct de vedere economic, Doljul este unul dintre marile județe ale țării. Având în componență cele mai multe comune, comparativ cu alte județe, și ocupând locul 7 în România, în ceea ce privește populația, județul nostru își păstrează caracterul predominant agrar, cu toate că activitatea de ansamblu, în acest domeniu, nu s-a adaptat în totalitate la economia de piață, la noile condiții create de trecerea terenurilor agricole în proprietate privată. Conform datelor statistice, Doljul se situează pe primul loc pe țară privind populația ocupată în agricultură - cu 109.500 persoane (față de 40.700 mii persoane în industrie); locul doi în ceea ce privește suprafața agricolă - 585.451 ha; locul trei la cultura cerealelor pentru boabe - 289.064 ha și locul unu la cultura de legume - 17.757 ha.
Referindu-ne la agricultură, în general, se cuvine reținut faptul că, în anul 2010, Doljul a deținut 4 % din suprafața agricolă a țării; că suprafață amenajată pentru irigații reprezintă 57,4 % din totalul suprafeței de teren arabil; că suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare este de 19,2 % din suprafața județului. Deși Doljul este un județ de câmpie, suprafața fondului forestier se întinde pe 86.900 ha, ceea ce reprezintă 11 % din teritoriul județului.
Cât priveste industria, se poate aprecia că după evenimentele din decembrie 1989 a cunoscut un regres întrucât legile economiei de piață nu s-au aplicat, din varii motive, așa cum trebuie în toate sectoarele economice. Îmbucurător este faptul că, totuși, județul nostru a atras, în ultimii ani, tot mai mulți investitori autohtoni și străini, firma Ford constituind un edificator exemplu în acest sens. De altfel, Doljul ocupă, în prezent, locuri fruntașe pe țară în ceea ce privește producția de bere, de tricotaje, fire de lână și tip lână, confecții textile, prefabricate din beton armat și cherestea, de mobilă, preparate din carne ș.a. De asemenea, Doljul se situează pe locul șapte în ceea ce privește lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și locul nouăsprezece în privința drumurilor modernizate. Întrucât în județ există o rețea de 2.406 km de drumuri publice, din care cca 34 % sunt modernizate. Consiliul Județean Dolj a demarat, în ultimii ani, un vast program de reabilitare și modernizare a infrastrucrurii rutiere, cu deosebire în mediul rural, prin alocarea unor importante resurse financiare din bugetul propriu, dar și prin atragerea de fonduri europene.
Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menționată existența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judetelor dunărene.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate si Dăbuleni, de Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni).
Primele comunități omenești cunoscute pe aceste meleaguri sunt atestate arheologic prin importante descoperiri ce aparțin epocii vechi a pietrei. Mult mai bogate sunt urmele de locuire ce există din epoca neolitică. Prima mențiune documentară a județului datează din anul 1444, sub denumirea „Județul de Baltă” așezat în vasta câmpie a Dunării. Într-un document de arhivă - datat 1 iunie 1475 - este menționat orașul Craiova, actualul municipiu, reședință a județului Dolj. Coborând mai adânc în vremurile demult apuse, toți istoricii confirmă localizarea Craiovei pe Tabula Peutingeriana (o hartă a Imperiului roman) cu numele Pelendova (corect Pelendava). Cercetări mai actuale au relevat faptul că pentru întâia oară așezarea medievală figurează sub denumirea latină Ponsiona - pod peste Jiu -, într-o hartă alcătuită în pragul bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se află în Biblioteca Națională de la Paris. Tot în această perioadă se pun bazele marii Bănii a Olteniei, cu sediul la Craiova, cea mai reprezentativă instituție feudală după cea a domniei.
În secolul al XVIII-lea, județul Dolj, laolaltă cu cea mai mare parte a Olteniei devine zonă de ample operațiuni militare în cadrul războaielor purtate de marile imperii: otoman, habsburgic și țarist. Succesiunea evenimentelor politico-sociale ce au avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX - Unirea Principatelor, cucerirea Independenței de stat a României, reformele agrare etc. au creat condiții favorabile dezvoltării economiei și relațiilor capitaliste.
Formarea statului național unitar român, în anul 1918, a fost salutată în Dolj, ca de altfel în întreaga țară, cu entuziasmul și satisfacția de nestăvilit ale tuturor celor care rezistaseră eroic pe câmpurile de luptă, sau acționaseră cu dârzenie împotriva ocupației străine. Documentele de arhivă atestă, fără putință de tăgadă, faptul că în perioada dintre cele două războaie mondiale - cumplite încleștări în care mulți locuitori ai acestor meleaguri și-au dat tributul de sânge pentru eliberarea țării și libertatea poporului român - Doljul a cunoscut o semnificativă dezvoltare, îndeosebi în plan economic și edilitar. În ansamblul economiei naționale, în anul 1940, județul nostru se înfățișa ca un important județ agricol, cu o activitate comercială și bancară în plin avânt, dar cu o industrie mai puțin dezvoltată, unilaterală, fărâmițată, lipsită de o bază materială corespunzătoare. Cum era și firesc, intrarea României în cel de-al doilea război mondial a condus, inevitabil, la un accentuat regres economic, dar și social. Caracterul preponderent agricol al județului s-a păstrat și s-a accentuat în anii ce au urmat. Modificări esențiale ale structurii economice au apărut mult mai târziu, odată cu politica de industrializare, ceea ce a condus la o migrație masivă a populației rurale spre mediul urban.
Revoluția din decembrie 1989 - eveniment crucial ce a descătușat energiile și a determinat trecerea la o nouă Românie - a creat posibilitatea apariției rapide a primilor germeni ai economiei de piață și, ulterior, înființării unor noi firme și societăți de producție, servicii si utilități, concomitent cu dispariția altora - îndeosebi a marilor „coloși industriali” - prin noua legislație din domeniul economiei private, al concurenței și al climatului general de afaceri, ce a început să prindă contur și să se consolideze, de la an la an, în județul nostru, asemenea întregii țări.
Sursa: site-ul de promovare Discover Dolj
Prestige Boutique Hotel**** Craiova reprezinta o locatie superba, amplasata in inima orasului Craiova, la doar 3 minute distanta de zona pietonala si la 5 minute de Centrul Vechi, locul cu cele mai multe terase, bistro-uri si pub-uri.
Situat pe strada Matei Basarab nr. 15, Hotel Prestige dispune de 63 de camere spatioase, Deluxe, Superior Deluxe, Suite Junior, Suite Deluxe twin, Suita Prestige, restaurant bistro cu specialitati pentru toate gusturile si doua sali de conferinta pentru organizarea de evenimente corporate cu stil.
Camera Deluxe are suprafata 23 mp, pat king size, capacitate 2 persoane.
Fiecare detaliu privind decorarea acestei camere a fost ales cu atentie, astfel incat oaspetii sa se simta confortabil. De la mobilierul modern pana la draperiile cochete menite sa asigure o atmosfera intima, designerii Prestige au reusit sa ofere rezultate excelente.
Camera Superior Deluxe are 28 mp, pat king size, capacitate 2 persoane.
Cel mai important lucru atunci cand calatoresti este sa te odihnesti corespunzator, astfel incat sa te poti bucura de fiecare experienta. Iar acest lucru este posibil daca te hotarasti sa alegi Superior Deluxe Room de la Prestige Boutique Hotel Craiova.
Camera Junior Suite twin are suprafata 35 mp, pat king size, canapea, capacitate 1-3 persoane.
Cu o capacitate de trei persoane, acest apartament isi intampina oaspetii cu o atmosfera intima si relaxanta. Apartamentul este decorat intr-o maniera simplista, fiind o idee excelenta pentru cei care apreciaza principiul: Mai putin inseamna mai mult.
Camera Deluxe Suite twin are suprafata 40 mp, pat king size, canapea, capacitate 1-4 persoane.
Confortul si relaxarea sunt principalele elemente care definesc acest apartament. Deluxe Suite te face sa nu-ti doresti sa parasesti camera, indiferent cat de placuta este vremea de afara sau de cat de ocupat esti.
Camera Prestige Suite are suprafata 50 mp, pat king size, capacitate 1-4 persoane.
Atmosfera de relaxare si vacanta este resimtita de toti oaspetii care se cazeaza in apartamentul Prestige. Aceasta are o capacitate de patru persoane, fiind decorat in stilul modern.
Restaurantul ofera, intr-o ambianta intima si cocheta, o varietate de preparate atat din bucataria locala, cat si din bucataria internationala. Puteti servi un mic dejun sub forma de bufet, iar la pranz si cina puteti alege unul dintre preparatele cu specific international.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
