Va invitam sa descoperiti si sa explorati vechea Cetate Alba Carolina !
Tarifele includ : cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, acces piscina exterioara, teren de fotbal sintetic, acces piscina interioara, sezlonguri la piscina, sauna, Jacuzzi conform programului de functionare, Internet wireless, parcare.
EC = camera dubla Economy
TD = camera dubla twin
MD = camera dubla matrimoniala
SP = camera dubla Superioara.
Taxa Salvamont 1 leu/zi/persoana si taxa promovare oras, 5,20 lei/zi/persoana, se achita la receptie.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa primirea confirmarii, iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Alba Localitate - Statiune: Alba Iulia Tip masa: Mic dejunVa invitam sa descoperiti si sa explorati vechea Cetate Alba Carolina !
Tarifele includ : cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, acces piscina exterioara, teren de fotbal sintetic, acces piscina interioara, sezlonguri la piscina, sauna, Jacuzzi conform programului de functionare, Internet wireless, parcare.
EC = camera dubla Economy
TD = camera dubla twin
MD = camera dubla matrimoniala
SP = camera dubla Superioara.
Taxa Salvamont 1 leu/zi/persoana si taxa promovare oras, 5,20 lei/zi/persoana, se achita la receptie.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa primirea confirmarii, iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului ardelean într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trăscăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului.
Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4 km.
Oraşului îi aparţin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind păşuni, fâneţe, vii, livezi şi pepiniere pomicole.
Cetatea şi construcţiile ridicate în ultimii ani pe vatră vechilor aşezări se afla pe a doua terasă, cu cca. 18-25 m mai sus. Împrejurimile sunt deosebit de atrăgătoare, iar clima se caracterizează prin veri călduroase, toamne lungi şi ierni blânde, cu o temperatură medie anuală de +10 grade Celsius şi precipitaţii care ating o medie anuală de 650 mm.
Partea de vest a oraşului este străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630m).
Spre est, peste Mureş, se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş şi Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară.
Spre sud, în zilele senine, se văd culmile Munţilor Sebeşului, cu Vârful Surianul (2245 m) cu Vârful lui Patru (2130 m).
Oraşul este străbătut de şoseaua E80, care face legătura între Deva şi Cluj Napoca la o distanţă de 380 km. de Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad.
Aceasta este ambianta oraşului Alba Iulia, unde bogăţia pământului se împleteşte armonios cu peisajele variate şi odihnitoare.
Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele său prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V- lea î.Ch. ; În partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000 - 1900 î.Ch.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori.
Istoria medie a oraşului Alba Iulia începe cu cetatea dacică de la Piatra Craivei - un masiv stâncos ce domina orizontul dinspre nord - descoperită în ultimii ani. Vechiul Apoulon dacic era reşedinţa unui trib sau a unei uniuni de triburi care stăpânea zona centrală a Mureşului şi o parte din munţii Apuseni.
În perioada în care Imperiul traco-daco-get din veacul I î. Ch. se întăreşte şi devine cel mai mare din Europa, după Imperiul Roman, Apoulon cunoaşte o deosebită înflorire, ajungând unul dintre cele mai mari centre urbane ale Daciei, care a stat la limita epopeicei rezistenţe militare a dacilor, în faţa invaziei romane.
Primul război daco - roman, din timpul regelui Decebal a pus Apoulon-ul la grele încercări de ordin economic. În schimb, al doilea război, condus de Traian, care viza aici regiunea bogată şi minele de aur şi argint, i-a adus distrugerea definitivă.
În epoca romană, Apoulon-ul dacic devenit APULUM, cunoaşte o mare dezvoltare.
Primul nucleu al oraşului, ale cărui începuturi trebuie puse imediat după anul 106 d. Ch., a fost castrul legiunii a XIII - a Gemina. Pentru că era propus drept un castru permanent, castrul de la Apulum a fost unul dintre cele mai mari din Dacia romană.
Construirea lui s-a făcut pe o întindere de 30 de ha ; forma sa era dreptunghiulară, conform arhitecturii militare romane. Cărămizile purtau stampila legiunii a XIII - a Gemina.
A urmat apoi o perioadă în care popoarele barbare s-au stabilit rând pe rând în Dacia. Apulum îşi pierde treptat rolul central economic şi social ce-l avusese, dar se vădeşte pătrunderea creştinismului.
Este îndeajuns exemplul ce ni-l oferă un opaiţ de lut, în formă de pară, cu extremităţile alungite, prezentând pe disc o cruce latină, împodobită cu şapte romuluri.
Opaiţul datează din sec. IV. În general populaţia din Apulum se reîntoarce la o economie naturală, oraşul îşi pierde, ca pretutindeni în Dacia, rosturile majore.
Pe ici - pe colo, dăinuie printre ruine o populaţie care, generaţie după generaţie alcătuieşte aşezări noi, care vor fi luat poate diferite numiri.
Din ele, până la urmă, când pe aceste meleaguri vor veni slavii, va ieşi Bălgradul. Din aceasta au derivat celelalte denumiri ale oraşului: Fehervar ( în limba maghiară ) şi Weissenburg ( în limba germană ).
Este semnalată oficial în sec. al IX - lea o episcopie depinzând de Bizanţ. Bălgradul plătea tribut greu stăpânitorilor din depărtări dar îşi păstra o oarecare autonomie, în care pe rând interveneau pretenţiile imperiului bizantin şi legăturile sale religioase cât şi noii veniţi din diferite părţi şi plecaţi prin altele.
La începutul sec. XI - lea Bălgradul devine iar centru politic al unei formaţiuni statale feudale iar populaţia purta demult numele de români.
În 1291, convocând o dietă la Alba Iulia, regele Andrei III emite o " diplomă " pentru nobilii saxoni, secui şi români. Conducătorii români care nu acceptă deznaţionalizarea şi catolicizarea, pleacă trecând munţii în părţile Țării Româneşti şi Moldovei.
Prigoana împotriva cnezilor români continuă chiar în forme oficiale. Asfel că vechiul Bălgrad, numit de acum şi Alba Transilvană (1299, 1303) şi unde îşi aveau reşedinţa mulţi voievozi ai Transilvaniei - va fi martor viu la toate acestea şi la multe altele, care au dus la instaurarea dominaţiei străine.
După 1541 Alba Iulia devine capitala principatului autonom al Transilvaniei (până la 1690).
Timp de două secole şi jumătate oraşul va cunoaşte o perioadă de dezvoltare economică rapidă şi o întindere urbanistică considerabilă. În anul 1516 începe construirea unei noi cetăţi care se termină abia prin sec. al XVII - lea. Principii Transilvaniei înalță edificii importante ( Palatul Princial, clădiri cu diferite destinaţii ) şi duc o politică de dezvoltare a oraşului.
Cel mai memorabil eveniment se petrece la sfârşitul sec. al XVI - lea : intrarea triumfală în oraş a lui Mihai Viteazul (1593 - 1601) împreună cu oastea sa, la 1 noiembrie 1599, la trei zile după biruinţa de la Şelimbăr. Alba Iulia avea să devină astfel după cucerirea Moldovei, prima capitală a celor trei ţări unite sub sceptrul marelui voievod.
In scurta lui domnie Mihai Viteazul a pus bazele unui mare ideal care a animat lupta generaţiilor viitoare. După moartea năprasnică a lui Mihai Viteazul, capitala principatului a fost distrusă şi devastată, în mai multe rânduri, de armatele rivale ale lui Grigore Basta şi Moise Secuiul.
Alba Iulia a rămas cu simbolul său imaginat atunci, acela al unităţii româneşti, iar faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul au rămas şi ele vii şi nu numai pentru poporul român. Lupta să antiotomană va intra în legendele popoarelor balcanice înrobite, ca simbol al dorinţei, ce va străbate printre veacuri, pentru eliberare naţională iar realizarea sa politică de o clipă va constitui un testament negrăit pentru toţi domnii şi principii veacului.
În 1869 se dă în exploatare calea ferată Alba Iulia - Arad, iar în 1895 linia ferată îngustă Alba Iulia - Zlatna, căi de comunicaţie importante care ajută la dezvoltarea economică a oraşului. La începutul deceniului al 7-lea aici se producea o cantitate de aur mai mare decât în Franţa şi Germania la un loc, adică 43% din producţia de aur a întregii Europe.
Între anii 1894-1895 în oraş s-a introdus curentul electric iar în 1900 s-a pus pentru prima dată în consiliul orăşenesc problema asfaltării trotuarelor.
Călătorul care trece astăzi prin Alba Iulia devenită centru turistic, vizitând Muzeul Unităţii Naţionale din chiar clădirea unde s-a înfăptuit, vede săpat în piatră pe frontispiciul arcului de triumf de la intrare:
" În anul Domnului 1918, 1 decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna şi în mod irevocabil prin votul solemn şi unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-România. Eternă fie aducerea aminte a acestui act măreţ ".
Tarife acces Cetatea Alba Iulia 2023
Cladirea Babilon:
Potrivit hotărârii CJ Alba, tariful de vizitare pentru adulți este 20 de lei, față de 10 lei în 2022. Studenții și pensionarii plătesc 10 lei în loc de 5 lei anul trecut, iar elevii 5 lei în loc de 2,5 lei în 2022. Pentru pentru preşcolari, veterani de război, persoane cu dizabilităţi, accesul rămâne gratuit.
La Sala Unirii, accesul este gratuit.
Vizitare Museikon sau Muzeul Unirii și Museikon (integrat)
Tarif intrare Museikon (str. Unirii, Nr. 3, Alba Iulia): adulți 10 lei (neschimbat), studenţi, pensionari 5 lei (neschimbat), elevi 2,5 lei (neschimbat), preșcolari, veterani de război, persoane cu dizabilități gratuit (neschimbat).
Tarif integrat Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi Museikon: adulţi 25 lei, studenţi, pensionari 12 lei,
elevi 6 lei, preșcolari, veterani de război, persoane cu dizabilități gratuit.
Alte tarife sau taxe:
Taxă ghidaj expoziţii 100 lei.
Ghidaj Cetatea Bastionară Alba Carolina 150 lei/oră.
Taxă filmare în scop publicitar 1.000 lei/15 minute.
Sursa: Site-ul Primariei Municipiului Alba Iulia
Judetul Alba este amplasat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;
Vecini: la nord-Cluj, la nord-vest-Bihor, Arad, la sud-vest-Hunedoara, la sud-Valcea, la est-Sibiu, la nord-est-Mures.
Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii). Populatie: 382.700 locuitori.
Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt: DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului, DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.
Orase: Alba Iulia – resedinta de judet, 66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul, Abrud, Aiud, Baia de Aries, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna.
Relieful: este structurat pe trei mari unitati naturale:
Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului.
Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.
Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.
Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.
Clima are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata.
Reteaua hidrografica apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.
Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.
Rezervatii naturale : diversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt:
- speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;
- geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele;
- paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;
- botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana;
- geomorfologice: Rapa Rosie;
- complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.
Bogatia cinegetica si acvifaunistica a judetului Alba : teritoriul judetului Alba este populat cu o mare varietate de vanat si peste, oferind posibilitati nemaipomenite pentru practicarea vanatorii si pescuitului recreativ – sportiv, avand in vedere ca se pot vana 14 specii de mamifere, peste 30 specii de pasari si se pot pescui mai mult de 50 specii de pesti.
Suprafata totala a fondului cinegetic din judetul Alba este de 587.273 ha, fiind impartita in 54 fonduri cinegetice cu suprafete intre 7.000 – 15.000 ha.
Judetul Alba cu un potential cinegetic ridicat, fondurile cinegetice fiind populate cu aproape toate speciile de vanat existente in fauna salbatica a Romaniei, precum ursul brun, cerbul comun, cerbul lopatar, mistretul, capriorul, cocosul de munte, iepurele de camp, fazanul, potarnichea, lupul, rasul, pisica salbatica, gasca si rata salbatica, ierunca, sitarul, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, prepelita, turturica, gugustiucul, sturzii, graurul, ciocarlia si multe alte specii de pasari salbatice sedentare sau migratoare.
Repere istorice.
Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:
Repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii.
Repere din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim: cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta.
Din perioada cuceririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.
Importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc.
Secolul X e.n. – voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla.
Secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177).
Anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526).
Anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite.
Anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan.
Secolele XVII – XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc.
Revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din „Tara de Piatra”.
Anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;
Anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia.
Anul 1991, ia fiinta Universitatea „1 Decembrie 1918” din Municipiul Alba Iulia.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Alba
Hotelul Elisabeta*** este ideal amplasat, într-o zonă rezidenţială liniştită, în partea de nord a orasului Alba Iulia, la doar 105 km de Aeroportul International Cluj Napoca respectiv 70 km de Aeroportul International Sibiu si la o distanta de 2,5 km de Cetatea Alba Carolina, avand o capacitate de 55 camere cu 120 locuri.
Facilitati complex: restaurant capacitate 50 locuri, salon mic dejun, bar de zi, terasa, 2 sali de conferinta capacitate 30 respectiv 80 locuri cu iesire pe terasa pentru servirea coffee breakului, dotate cu videoproiector, ecran proiectie, flipchart, internet, aer conditionat, TV LCD, DVD, consumabile, 2 sali de evenimente, capacitate 140 respectiv 350 locuri, restaurant cu specific traditional romanesc, Taverna Transilvania, sala de gimnastica, piscina exterioara, teren sintetic cu nocturna, tenis de masa, darts, table, remy, masa de fotbal, zona de relaxare, spatiu verde, piscina interioara, Jacuzzi, sauna, parcare, barbeque, Internet wireless in toate spatiile publice.
Facilitati camere: aer conditionat, minibar, TV LCD Cablu, baie cu dus, telefon, Internet wireless, telefon, cosmetice hoteliere, room-service.
Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina iar evenimentul ce atrage oaspetii este schimbarea Garzii austriece de la Poarta a III-a, inainte de ora 12:00, in week-end se trag si salve
de tun. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea este cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.
In interiorul fortificației gasim Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc.
Vinerea seara puteti asista la demonstratiile militare ale Legiunii a XIII-a Gemina.
Parcul Dendrologic "Dr. Ion Vlad" este situat la 10 minute de mers pe jos de complex. Parcul este o minune peisagistică a Transilvaniei, fiind primul parc de acest fel construit direct în pădure, pe un deal.
Alte obiective de vizitat: Rezervatiile naturale Iezerul Ighielului, Poiana Narciselor si Piatra Poieni, Calcarele de la Ampoita, Ansamblul Bisericii Reformate Ighiu (sec XV-XVIII), Cetatea Dacica Apoulon - Piatra Craivii (1087 m), Muzeul Etnografic de la Bucerdea Vinoasa, Atelierul de Tasatorie de la Bucerdea Vinoasa, Crama de la Telna si de la Bucerdea Vinoasa, Cheile Rametului cu Manastirea Ramet, Cetea Baile Romane (cascada, drumetie, poenita), Intregalde, Casa memoriala Lucian Blaga & Rapa Rosie.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
