Cazare 2024-2025 Cluj Napoca Hotel Belvedere***
Va invitam sa descoperiti cetatea de la Poalele Feleacului !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun inclus, parcare proprie în aer liber, piscină acoperită, saună, sală fitness, cardio şi cycling in cadrul Centrului de Fitness Club Moving.
AP = Apartament.
Reducere copii:
- 0-1,99 ani gratuitate la cazare cu mic dejun fara pat suplimentar;
- 2-6,99 ani cazare gratuită fara pat suplimentar, achita 15 lei/zi micul dejun iar cu pat suplimentar achită 50% din tariful de cazare pentru adult;
- 7-13,99 ani achită 50% din tariful de cazare pentru adult plus 30 lei/zi micul dejun, cu pat suplimentar inclus.
Taxa locala 0,5 %/zi din tariful de cazare cu mic dejun, fara TVA, se achita la receptie.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Cluj Localitate - Statiune: Cluj Napoca Tip masa: mic dejunCazare 2024-2025 Cluj Napoca Hotel Belvedere***
Va invitam sa descoperiti cetatea de la Poalele Feleacului !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun inclus, parcare proprie în aer liber, piscină acoperită, saună, sală fitness, cardio şi cycling in cadrul Centrului de Fitness Club Moving.
AP = Apartament.
Reducere copii:
- 0-1,99 ani gratuitate la cazare cu mic dejun fara pat suplimentar;
- 2-6,99 ani cazare gratuită fara pat suplimentar, achita 15 lei/zi micul dejun iar cu pat suplimentar achită 50% din tariful de cazare pentru adult;
- 7-13,99 ani achită 50% din tariful de cazare pentru adult plus 30 lei/zi micul dejun, cu pat suplimentar inclus.
Taxa locala 0,5 %/zi din tariful de cazare cu mic dejun, fara TVA, se achita la receptie.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Municipiul Cluj-Napoca este amplasat in Nord-Vestul Romaniei, una dintre cele mai bogate zone ale tarii, si este resedinta judetului Cluj. Are o suprafata de 180 km2, relief preponderent deluros. Orasul este traversat de raul Somesul Mic. Clima este temperat-continentala.
Printre atracţiile municipiului Cluj-Napoca se numără Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica „Sfântul Mihail”, Grădina Botanică „Alexandru Borza”, Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, Parcul Cetăţuia etc. Toate acestea, alături de instituţiile de cultură, precum şi evenimentele cultural- artistice consacrate atrag în oraş un număr din ce în ce mai mare de turişti.
Biserica Reformata de pe strada Lupului este menționata documentar in 1486, cand se amintește fondarea mănăstirii Ordinului Franciscanilor Minoriți la Cluj, iniţiată de regele Matia Corvin. Un an mai târziu este pomenită parcela alocată pentru construcția ansamblului mănăstiresc, încă neeliberată de vechii proprietari. În anul 1490 este documentată o contribuție regală acordată în contextul începerii lucrărilor de construcție. Cu același prilej, regele îl trimite la Cluj pe un anume frater Ioannes, pentru a coordona lucrările pe șantierul mănăstirii. Suportul regal pentru acesta va continua și sub regele Vladislav I, la 1494 fiind emisă o nouă diplomă pentru finanțarea lucrărilor. În anul 1503, biserica este pomenită ca fiind deja existentă.
Alungarea, la 1556, a franciscanilor din oraș de către noua conducere protestantă a orașului a însemnat trecerea bunurilor acestora în proprietate publică, precum și distrugerea altarelor bisericii. În anul 1581, orașul ceda vechiul convent franciscan Ordinului Iezuit. Acesta din urmă va iniția lucrări de reparație și extindere-amenajare a ansamblului, cu scopul de a înființa aici un Colegiu (o instituție de învățământ superior). La 1603 biserica și noile amenajări iezuite sunt devastate de către clujenii unitarieni. Cu acest prilej este distrusă bolta și este demolat acoperișul bisericii, iar mobilierul interior este tăiat în bucăți. Din zidurile ansamblului sunt folosite spolii pentru diferite construcții ale orașului, iar biserica ajunge să fie folosită ca depozit pentru fân.
Biserica are o lungime totală de 60 m (nava având 34 m lungime), o lățime maximă de 15 m, înălțimea pereților atingând 19 m. Corpul celei mai mari biserici-sală din Transilvania – care închidea spre nord complexul mănăstirii – se compune dintr-o navă, un cor şi un turn în colţul exterior sudic al îmbinării acestor două spaţii. Cele patru travee ale corului sunt boltite în reţea, având console bogat profilate, în timp ce nava este acoperită cu o boltă stelată, compusă din cinci travee, care se sprijină pe stâlpi angajaţi. Din punct de vedere architectural, edificul de cult își găsește analogii în spațiul sud-german și austriac.
În interior se păstrează valoroase piese de mobilier liturgic. La comanda principelui Gheorghe Rákóczi I au fost realizate 16 bănci cu spătar şi 15 bănci simple, amplasate pe cele două laturi ale corului şi ale navei, o parte a acestora fiind decorate cu reliefuri și muluri gotice. Masa altarului, decorată cu intarsii în lemn, datează de la 1827. Cea mai reprezentativă și valoroasă colecție de artefacte păstrate în biserică o constituie cele 117 epitafuri și blazoane heraldice mortuare. Aparținând familiilor nobiliare ardelene și realizate în metal/metal prețios, din materiale textile, pe pergament ori pe hârtie, acestea erau produse și expuse cu prilejul ceremoniilor funerare. Cele mai vechi piese heraldice sunt reliefurile în metal identificate în mormintele copiilor principelui Mihail Apafi I, iar cele mai noi datează din veacul al XX-lea.
Biserica a servit de-a lungul timpului ca necropolă pentru clerici și laici – călugări și preoți, orășeni și membri ai aristocrației ardelene. Majoritatea monumentelor funerare se află astăzi în Lapidariul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. O singură astfel de piesă se păstrează în interiorul bisericii, respectiv cea edificată în anul 1942 de arhitectul Károly Kós pentru familia principiilor Apafi – principele Mihail Apafi I (1632-1690) și soția sa, principesa Anna Bornemissza (1628-1688), principele Mihail Apafi II (1665–1713) și soția sa, Kata Bethlen (1666–1724).
Biserica Romano-Catolică “Sf. Mihail”, edificat ca biserică parohială a Clujului medieval și dedicata Sf. Arhanghel Mihail, este amplasata în Piața Unirii (vechea Piață Centrală a orașului Cluj). Imaginea bisericii – alături de cea a Ansamblului statuar Matthias Rex – reprezintă principalul simbol public al Municipiului Cluj-Napoca.
Deschiderea șantierului bisericii actuale are loc la jumătatea veacului XIV, ulterior ridicării așezării de pe malul Someșului la rang de oraș liber (1316). O inscripție datată în anul 1444 atestă momentul amplasării în timpanul portalului de vest a reliefului cu reprezentarea Sf. Arhanghel Mihail în luptă cu Balaurul. Aceasta din urmă suprapune imaginea celor trei steme ale regelui-împărat Sigismund de Luxemburg – cea de împărat romano-german, în centru, cea de rege al Ungariei, în stânga şi cea unificată, de rege al Ungariei, Boemiei şi al Germaniei, respectiv arhiduce de Austria, în dreapta. Momentul marchează încheierea etapei principale a edificării bisericii. În intervalul secolelor XV-XVI, pe fațada de vest sunt proiectate și parțial construite două turnuri. Diferite structuri construite ale bisericii au fost avariate în incendiile care afectează edificiul în anii 1498, 1665 și 1697. Turnul de nord, reconstruit în stil baroc între anii 1742 și 1744, este lovit de un fulger şi avariat de cutremurul din 1763.
Ridicată ca biserică a comunității romano-catolice, de care a aparținut până în anul 1545, aceasta va trece pe rând în uzul celei evanghelice, până în anul 1558, al celei reformate, până în anul 1566, al celei unitariene (exceptând perioada anilor 1603-1605, când aici vor oficia slujbe preoții iezuiți), până în anul 1716, moment când va fi redată romano-catolicilor.
Sanctuarul are o lungime de 20 de m și o lățime de 10 m, iar nava o lungime de 50 de m și o lățime de 24 de m. Înălțimea maximă a bisericii atinge 80 de m. Dacă proiectul original al construcției a prevăzut o amenajare de tip basilical, finalizarea acesteia a presupus consacrarea unui plan de biserică-hală. Corpul bisericii este compus dintr-un spaţiu longitudinal de tip hală, format din trei nave de înălțimi egale, un cor alungit cu închidere poligonală, flancat de două abside poligonale, o sacristie dezvoltată pe latura de nord a corului şi turnul neogotic, alipit faţadei de nord a navei. Corul, delimitat de patru travee, este acoperit cu bolți în cruce pe ogive, iar cele trei nave sunt suprapuse de bolți stelate, sprijinite pe stâlpi articulaţi prin toruri bine profilate. Remarcabile ca valoare istorică și artistică sunt capitelurile stâlpilor din cor. Datate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, acestea redau măşti şi figuri izolate sau grupate în scene narative. Cele mai timpurii fragmente de picturi murale păstrate se găsesc în absida de sud, şi datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Mijlocului secolului XV îi aparțin fragmentele de pictură redând scena Calvarului – de pe peretele navei de sud și reprezentarea Crucificării – din Capela Schleynig.
Biserica parohială a orașului a găzduit de-alungul timpului numeroase diete ale Transilvaniei premoderne. În interiorul acesteia au fost consacrați principii Transilvaniei Sigismund Báthory (1581-1597, 1599-1602), Sigismund Rákóczi (1607-1608), Gabriel Báthory (1608-1613) şi Gabriel Bethlen (1613-1629). Tot aici a fost expus catafalcul lui Ştefan Bocskai (1604-1606), singurului principe ardelean născut la Cluj. În data de 12 februarie 1939, aici a fost ridicat la rangul de episcop al Transilvaniei, Áron Márton, la momentul respectiv, paroh al bisericii.
Casa Matia Corvin sau “Casa Mehffy” este o cladire de factura oraseneasca in stil gotic din secolul al XV-lea (astazi Universitatea de Arte si Design). In aceasta casa – hanul orasului din acea vreme – s-a nascut la 23 februarie 1443, Matia Corvin, fiul marelui voievod al Transilvaniei, Ioan de Hunedoara. Matia Corvin a fost cel mai mare rege al Ungariei (1458-1490), erudit, mecena al artelor, intelept si drept, fiind amintit si astazi in cantece sau legende. In anul 1467, Matia Corvin i-a scutit pe proprietarii casei in care s-a nascut de achitarea impozitelor si taxelor catre oras, acest privilegiu fiind intarit de regii si principii care i-au urmat. Casa Matia a avut diverse destinatii, printre care cea de colegiu, dar a adapostit si colectiile etnografice ale Societatii Carpatine Ardelene. De-a lungul timpului, edificiul a suferit numeroase transformari si modificari adaptate noilor stiluri ahitecturale. Subsolul si o serie de ancadramente de ferestre si usi, cu glafuri in sectiune oblica sunt caracteristice stilului gotic. In prima jumatate a secolului al XVI-lea apar elemente renascentiste – cateva ancadramente renascentiste pe fatada, cu denticuli, alaturi de elementele gotice, precum si portalul in arc frant al intrarii in imobil, iar boltile originale au fost inlocuite in mare parte. In secolul al XVIII-lea in cladire s-a instalat un spital, iar in curte s-au operat o serie de transformari in stil baroc. La sfarsitul secolului al XIX-lea, edificiul, aflat intr-o stare de degradare avansata, a fost restaurat, introducandu-se multe elemente ale Stilului 1900 (Art Nouveau, Secession), la moda pe atunci. In anii ’50 ai secolului trecut, modificările de Stil 1900, incompatibile cu arhitectura imobilului, au fost inlaturate, cladirea capatand infatisarea actuala.
Catedrala Mitropolitana Ortodoxa este amplasata in Piata Avram Iancu si a fost ridicata in perioada anilor 1923-1933, dupa planurile arhitectilor Constantin Pomponiu si George Cristinel, inscriindu-se in curentul stilistic romanesc. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului” - data intrarii Armatei Romane in Transilvania (15 august 1916).
In anul 1973, odata cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lacasul de cult a devenit catedrala arhiepiscopala. Din anul 1996, Catedrala a intrat intr-un amplu proces de restaurare a exteriorului, incheiat in anul 1999, iar in interior a primit o noua pictura, de factura bizantina, realizata in celebrul mozaic de Murano. Din anul 2006 edificiul serveste drept catedrala a arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului care este totodata si mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
Arhiepiscopia Ortodoxa a Clujului detine o valoroasa colectie de arta religioasa si documentara, inaugurata in anul 1938 si reorganizata in 1975. Fondul de baza este constituit din icoane pictate din secolele XVII – XIX si din obiecte liturgice. Colectia muzeala cuprinde documente privind istoria eparhiei (secolul XVI), obiecte de cult, icoane pe lemn si sticla (secolul XVII), manuscrise, vesminte, cruci, potire etc. (secolul XVI), tiparituri cu caracter etnografic si marturii despre trecutul neamului romanesc.
Gradina Botanica „Alexandru Borza” (Str. Republicii nr. 42) – Muzeu national, gradina a fost fondata in 1872, avand o suprafata initiala de 4,3 hectare. Prin grija prof. A. Richter suprafata sa a crescut la 9,6 hectare.
In 1920, profesorul Alexandru Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi gradini botanice, a carei amenajare s-a realizat intre 1920-1930. In prezent, gradina are 14 hectare si o diferenta de nivel de 20 m si este impartita in mai multe sectoare, adapostind 11.000 exponate: sectorul ornamental (Gradina mediteraneeana, Rosarium, Gradina japoneza), sectorul fitogeografic (plantele sunt asezate dupa asociatiile lor naturale – Gradina Romana), sectorul sistematic (plantele sunt randuite dupa principii filogenetice), sectorul economic si medicinal, sectorul plantelor rare si endemice din flora Romaniei.
Sursa: Site-ul Primariei Cluj Napoca
Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, aflându-se în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere al ponderii suprafeţei deţinute în totalul teritoriului naţional, judeţul Cluj ocupă locul 12 pe ţară cu 2,8%. Se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.
Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime fiind deţinute de masivele Vlădeasa şi Muntele Mare, cu 1842 m şi respectiv 1826 m. Clima este continental-moderată şi influenţată de circulaţia atmosferică predominant vestică. Amplitudinile termice anuale variază între 23-25 grade celsius în regiunea deluroasă şi scad la 17-19 grade celsius în zona muntoasă.
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie menţionate: Vladeasa şi Muntele Mare statiuni favorabile practicarii sporturilor de iarna, Munţii Trascaului, deosebit de spectaculoşi datorita formelor de relief, stâncilor impozante, peşterilor, Muntele Baişorii, zona ce se remarca prin peisaje de excepţionala frumuseţe cautata vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”, zona Lacului Gilau - Tarniţa, care ofera condiţii deosebite pentru agrement la sfârţit de saptamâna si zona Lacului Beliş - Fântânele situata pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabila pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.
Istoria judeţului Cluj este una milenară, cele mai vechi urme neolitice din ţara noastră descoperindu-se în localitatea Baciu. Continuitatea populaţiei daco-romane pe acest teritoriu este confirmată de descoperirile arheologice din Cluj-Napoca, Turda, Căşeiu, Bologa, Gherla sau Gilău. A urmat invazia popoarelor migratoare şi o parte dintre aceştia s-au stabilit aici, alături de populaţia deja existentă, descoperindu-se vestigii gepide la Apahida şi Turda. Tezaurul de la Apahida este considerat de către specialişti similar ca valoare cu mult mai celebrul tezaur descoperit la Tournai în Belgia şi care a aparţinut regelui Childeric, întemeietorului dinastiei merovingine. Modul de reprezentare, valorile consacrate ale Imperiului Roman – fibula, inelul sigilar şi brăţara- sunt elementele ce aseamănă complexul funerar de la Apahida cu complexul funerar de la Tournai.
În perioada pre-medievală şi medievală s-au organizat voievodate şi comitate, la Dăbâca fiind atestată cetatea voievodului Gelu, iar mai târziu în acest perimetru fiind atestat documentar Comitatul Dăbâca, în anul 1164 şi Comitatul Cluj, în anul 1177.
Între secolele XI-XV întâlnim Clujul sub denumirile de Castrum Clus, Villa Culusvar, Klausenburg sau Kolozsvár. În secolul al XI-lea regăsim abaţia benedictină de la Calvaria, a doua instituţie ecleziastică a Transilvaniei, aceasta aflându-se în jurisdicţia arhiepiscopului de Esztergom al Ungariei. Clujul a avut ca primă etapă de dezvoltare amplasamentul vechii aşezări romane Napoca, după anul 1271 extinzându-se, pentru ca în 1316 să devină oraş, iar din 1405 să dobândească statutul de oraş liber regesc. În satul Feleacu, la 8 km de Cluj-Napoca, cu sprijinul domnitorului Ştefan cel Mare al Moldovei, este înfiinţată Arhiepiscopia de Feleacu, ce a reprezentat de facto Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei pentru câteva decenii.
În secolul al XVI-lea, Clujul cunoaşte o înflorire economică şi administrativă, datorată creşterii activităţilor comerciale, el fiind reşedinţa comitatului cu acelaşi nume. În biserica romano-catolică Sf. Mihail se ţin mai multe diete ale Transilvaniei şi sunt investiţi ca principi ai Transilvaniei Sigismund Báthory, Gabriel Báthory, Sigismund Rákóczi şi Gabriel Bethlen.
Alte oraşe importante din acest areal sunt Turda, Gherla şi Dej. Oraşul Turda a renăscut în Evul Mediu în vecinătatea castrului roman Potaissa, ocnele de sare de aici fiind atestate în anul 1075, iar în anul 1568, în biserica romano-catolică Sf. Maria, a fost adoptat primul edict de toleranţă religioasă din Europa.
Gherla a reprezentat unul din importantele oraşe ale armenilor. Cunoscut sub numele de Armenopolis, aşezarea a fost construită în stilul baroc special pentru comunitatea armenească. Mărturie a gloriei de altă dată a rămas catedrala armeano-catolică Sf. Treime, unde regăsim tabloul „Coborârea lui Iisus de pe Cruce“, atribuit atelierelor lui Rubens.
Oraşul Dej este atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1214, din secolul al XIII-lea datând şi recunoaşterea Dejului drept port de apă interioară. La aproximativ 12 km de Dej, pe malul Someşului, întâlnim Episcopia Ortodoxă de la Vad, documentele vremii atestând existenţa episcopilor ortodocşi între 1523-1627.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania intră sub dominaţie habsburgică şi implicit şi zona Clujului. Din această perioadă datează cele mai importante monumente de arhitectură barocă ale Clujului: Palatul Bánffy din Cluj Napoca – azi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Castelul Bánffy de la Răscruci – reşedinţa comitelui de Dăbâca şi Castelul Bánffy de la Bonţida, recunoscut în epocă drept Versaille-ul Transilvaniei. Secolul al XVIII-lea se remarcă prin destrămarea orânduirii feudale şi apariţia capitalismului.
În secolul al XX-lea, actuala rază administrativă a judeţului Cluj a devenit unitate administrativă a Regatului României, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial o parte fiind administrată de statul ungar în urma dictatului de la Viena, pentru ca după cel de-al Doilea Război Mondial să devină, în urma organizării administrative, Regiunea Cluj până în 1968, iar după acest an Judeţul Cluj.
Dacă ai ajuns în nord-vestul ţării, în inima Transilvaniei, la poalele Munţilor Apuseni, atunci străbaţi ţinuturile noastre, meleaguri pline de istorie, tradiţii şi obiceiuri, brăzdate de munţi şi de lacuri de o frumuseţe rară, ce adăpostesc o istorie milenară cu vestigii din perioada antică, medievală şi modernă. Aceasta ne-a lăsat un patrimoniu arheologic şi arhitectural din perioada civilizaţiilor preistorice, daco-romane, ale popoarelor migratoare sau din zbuciumatul ev mediu central european.
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate: Salina Turda, destinaţie modernă de agrement şi de tratament; Muntele Băişorii, staţiune favorabilă practicării sporturilor de iarnă; Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief, stâncilor impozante şi peşterilor; Băişoara, zonă ce se remarcă prin peisaje de o excepţională frumuseţe, căutată vara de amatorii de drumeţii şi iarna de cei ai „sportului alb”; Zona lacurilor Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de săptămână; Zona lacului Beliş-Fântânele, căutată pentru peisajul superb dat de lac și de munții care-l înconjoară.
Bogăţia de monumente şi obiective istorice, precum şi patrimoniul arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică. Atrag atenţia monumente precum: ansamblul monumental Matei Corvin, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, grupul statuar „Şcoala Ardeleană “, statuia lui Avram Iancu, Catedrala Ortodoxă, biserica „Sfântul Mihail”, biserica Franciscană, biserica Piaristă, Bastionul Croitorilor, mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, castelul de la Bonţida, Muzeul Memorial Octavian Goga de la Ciucea. De mare interes turistic sunt şi: Muzeul de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă româneasca dar şi străină (peste 13 000 de lucrări), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 40 000 de exponate), Colecţia de istorie a farmaciei, Muzeul de Mineralogie (peste 16 500 de exponate), Muzeul Mitropoliei Clujului, Muzeul de Istorie din Turda (peste 30 000 de obiecte), Muzeul Municipal Dej, Muzeul Sătesc din Iclod. În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie de asemenea importante puncte de atracţie turistică.
Pe traseul turistic de sud, trecutul şi prezentul se întâlnesc: Cheile Turzii, o rezervaţie naturală unde pot fi organizate drumeţii şi activităţi de escaladă; Salina Turda, o destinaţie modernă de agrement şi de tratament, Muzeul de Istorie din Turda ce păstrează o importantă moştenire din epoca romană; Muntele Băişorii, o staţiune favorabilă practicării sporturilor de iarnă. Traseul de nord-est ne oferă întâlnirea cu istoria comunităţilor din judeţul Cluj: Castelul Bánffy de la Bonţida, simbolul barocului transilvan, Gherla-Armenopolis, oraşul baroc al comunităţii armene în Evul Mediu, Mănăstirea Nicula, şcoala iconografiei pe sticlă a comunităţii româneşti, comunitatea maghiară din Sic sau Sinagoga din Dej a comunităţii iudaice. Traseul de Vest ne poartă dinspre Cluj-Napoca spre zona montană şi a lacurilor judeţului: Lacurile Beliş, Tarniţa, Gilău şi Drăgan. De asemenea, Cascada Vălul Miresei, Muzeul Memorial Octavian Goga şi Cetatea Bologa sunt alte puncte de atracţie ale zonei vestice.
Toate aceste atracţii ale judeţului Cluj îl califică drept o destinaţie ideală ce oferă multiple posibilităţi, atât de petrecere a timpului liber, cât şi de dezvoltare a afacerilor din diverse domenii de activitate.
Judeţul Cluj se numără printre judeţele cele mai active în sfera culturală. Avînd un patrimoniu valoros, o veche reputaţie în domeniul învăţămîntului şi culturii, precum şi instituţii de prestigiu, Clujul are şi în prezent o viaţă culturală şi universitară complexă. Una dintre cele mai cunoscute universităţi din centrul Europei este „Universitatea Babeş - Bolyai” unde predarea se face în trei limbi: română, germană şi maghiară. De asemenea, în aulele „Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu” sunt formaţi viitori medici şi farmacişti, iar specialiştii în domeniul tehnologiei informaticii şi ingineriei provin din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Cluj
Hotelul Belvedere*** este amplasat pe Strada Calarasilor nr. 1, in central orasului, pe Dealul Cetatuia, oferind o priveliste minunata asupra orasului.
Camere: 156 camere single, duble si apartamente din care 99 camere duble twin, 51 camere cu pat matrimonial si 6 apartamente, dotate cu aer conditionat, Internet, TV cablu, telefon, minibar, cabina dus sau cada, uscator de par, balcon.
Apartamentele au un dormitor cu pat matrimonial şi un living unde există o canapea extensibilă, 2 băi, balcon.
Facilitati: 3 saloane de restaurant, bar de zi, terasa, piscina acoperita, sauna, sala fitness, parcare exterioara si subterana, 4 sali conferinte.
Restaurantul Belvedere dispune de urmatoarele spaţii de servire a mesei: Salon Madrigal cu 180 locuri, Salon Roşu cu 80 locuri, Salon Cristal cu 80 locuri, Terasă acoperită cu 80 locuri.
Centrul de Fitness World Class include piscină acoperită, saune, clase de fitness, aerobic, cycling, cardio.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
