Cazare Piatra Neamt Grand Hotel Ceahlau***
Sejur pentru odihna, recreere si drumeții !
Tarifele includ:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun sau demipensiune (mic dejun si cina) in sistem meniul zilei;
- acces gratuit internet wireless.
ST = camera single/dubla.
AP = apartament.
Taxa locala (2 lei/zi/camera) nu este inclusa, aceasta se achita la recepția hotelului.
Optional parcare publica: 10 lei/zi/masina (in limita locurilor disponibile).
Tarifele afișate nu sunt valabile in perioada sărbătorilor si evenimentelor.
Cazarea se face începând cu ora 14.00 iar eliberarea camerei pana la ora 12.00.
Conditii plata: plata integrala sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta de 70% cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank sau CEC Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Neamt Localitate - Statiune: Piatra Neamt Tip masa: mic dejunCazare Piatra Neamt Grand Hotel Ceahlau***
Sejur pentru odihna, recreere si drumeții !
Tarifele includ:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun sau demipensiune (mic dejun si cina) in sistem meniul zilei;
- acces gratuit internet wireless.
ST = camera single/dubla.
AP = apartament.
Taxa locala (2 lei/zi/camera) nu este inclusa, aceasta se achita la recepția hotelului.
Optional parcare publica: 10 lei/zi/masina (in limita locurilor disponibile).
Tarifele afișate nu sunt valabile in perioada sărbătorilor si evenimentelor.
Cazarea se face începând cu ora 14.00 iar eliberarea camerei pana la ora 12.00.
Conditii plata: plata integrala sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta de 70% cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank sau CEC Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Optional transport, transferuri.
Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului Neamţ, este situat în partea de Nord-Est a României, într-una din cele mai frumoase depresiuni intramontane de la limita Carpaţilor Orientali. Aflat la confluenţa a două râuri, Cuejdiu şi Bistriţa, la o altitudine medie de 301 m, oraşul este înconjurat de munţi – Pietricica (528 m), Cozla (650m), Cernegura (850 m) şi Cârloman (617 m) şi se bucură de toate avantajele unei naturi unice, cu un climat temperat-continental.
Datorită poziţiei sale, pe traseul unor importante rute comerciale, oraşul a cunoscut o puternică dezvoltare, în perioada modernă, Piatra-Neamţ ajungând cel mai important centru urban din ţinutul Neamţului şi oraş reşedinţă al judeţului. Industria, serviciile bancare şi lucrările publice au cunoscut o puternică dezvoltare, concomitent cu înflorirea vieţii culturale.
Piatra Neamţ in zilele noastre se remarcă prin arhitectura modernă a clădirilor sale, armonios integrată în peisajul natural, conferind oraşului un cadru peisagistic deosebit, de unde şi numele de „Perla Moldovei", pe drept atribuit acestui oraş. O plimbare cu telegondola ce porneşte din zona gării, îşi continuă drumul pe deasupra centrului şi a zonei istorice a oraşului pe un traseu de 2150 de metri şi are sosirea pe muntele Cozla nu poate decât să convingă vizitatorii de acest lucru.
Iubitorii de istorie şi de frumos pot vizita Ansamblul Arhitectural „Curtea Domnească", numeroasele muzee şi biserici vechi din Piatra Neamţ sau parcurge traseul de drumeţie de pe muntele Bâtca Doamnei unde se află ruinele cetăţii dacice „Petrodava". De altfel, trasee de drumeţie sunt amenajate pe toţi munţii care înconjoară oraşul.
Pârtia de schi pentru avansaţi (în proiect fiind construcţia altor două: pentru începători şi de dificiltate medie) şi pârtia de tubing pentru copii de pe muntele Cozla, împreună cu toate amenajările aferente acestora, fac din Piatra Neamţ principalul punct de atracţie pe timpul iernii pentru locuitorii din nordul ţării şi nu numai.
Pe timpul verii, Ştrandul Tineretului de la poalele muntelui Cernegura, cel mai mare şi mai modern din regiunea de NE, primeşte anual zeci de mii de vizitatori. Complet reamenajat în urma unei investiţii de peste 4 milioane de euro, este dotat cu două bazine în aer liber, terenuri de tenis şi fotbal cu gazon artificial, terenuri de volei pe nisip şi baschet, piste de skateboard şi role, spaţii de joacă pentru cei mici, teren de paintball, terase, cluburi şi discoteci. Cei care doresc, pot alege să petreacă o perioadă mai mare aici într-una din cele 30 de căsuţe de vacanţă sau la una dintre cabanele cu mai multe apartamente construite aici.
Stadionul Municipal – proprietate a municipiului Piatra Neamţ îndeplineşte standardele UEFA pentru organizarea competiţiilor naţionale şi internaţionale, iar pentru aceasta a fost dotat cu nocturnă şi la terenurile de antrenament, s-au reabilitat tribunele, s-a realizat împrejmuirea modernă a stadionului, s-a amenajat o pistă de atletism, iar terenul de antrenament a fost acoperit cu gazon sintetic, încălzit electric. Capacitatea stadionului a fost mărită la 17.500 de locuri. Construcţia uneia dintre cele mai mari Săli Polivalente din ţară, cu o capacitate de 4.000 de locuri este în curs de finalizare.
Centrul de sănătate şi întreţinere AnaSpa reprezintă o bună o alternativă în zilele mohorâte. Atracţia principală este sauna, cea care a adus renume oraşului datorită pietrei de râu folosite. Unicat este şi camera de sare, o „solniţă" uriaşă care atrage prin puritatea aerului; sarea adusă special de la Praid oferă condiţiile unei saline naturale. Hammam-ul (baia turcească tradiţională), piscina şi jacuzzi sunt alte opţiuni oferite de centrul de sănătate.
Cele două mall-uri şi patru hypermarket-uri vor satisface cu siguranţă gusturile pasionaţilor de „shoping".
Punctul de informare turistică de pe Bd. Republicii, în incinta Bibliotecii Judeţene G.T.Kirileanu stă la dispoziţia vizitatorilor cu hărţi ale oraşului şi materiale informative despre Piatra Neamţ şi zonele turistice adiacente.
Placă turnantă pentru turismul din regiunea de Nord-Est a ţării, Piatra Neamţ constituie un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău ori spre Cheie Bicazului, fie spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor. Oraşul are o bogată viaţă culturală, aici având loc anual festivaluri internaţionale de teatru, muzică şi arte plastice.
Descoperirile arheologice alaturi de documentele istoricilor ne arata faptul ca regiunea geografica care inconjoara orasul Piatra-Neamt a fost locuita inca din perioada mezoliticului (aprox. 12.000 inainte de Hristos). Cea mai veche asezare a fost descoperita la Poiana Ciresului insa dovezi ale trecutului precum bucati de ceramica, silex ale civizilizatiei Cucuteni au fost descoperite deasemenea pe Cozla, in Darmanesti, Batca Doamnei, Ciritei (P.Neamt), etc.
Orasul Piatra-Neamt are o istorie indelungata, drept dovada fiind asezarile fortificate ale geto-dacilor de la Batca Doamnei, Cozla si Calu (datand din secolul 1 inainte de Hristos), deasemenea in scrierile istoricilor aparand si denumirea de Petrodava.
Pe masura ce ne apropiem de prezent, putem gasi si alte dovezi ale existentei regiunii din care face parte orasul Piatra-Neamt si in Cronica ruseasca (1387-1392) precum si in documente care atesta existenta manastirii Bistrita.
Documentar, Piatra Neamț este mentionat pentru prima data in 1387 sub numele de "Kamena" (Piatra) intr-o lista a oraselor mentinuta la zi de rusi.
Dintre documentele interne, este menţionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel
Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o "casă a lui Crăciun de la Piatra", iar in 1453 primeste statutul de targ domnesc.
Evoluția așezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanță urbană: Piatra lui Crăciun, Roman și Neamț. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici a unei Curți Domnești.
Sursa: site-ul Primariei Piatra Neamt
Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului Neamţ, este situat în partea de Nord-Est a României, într-una din cele mai frumoase depresiuni intramontane de la limita Carpaţilor Orientali. Aflat la confluenţa a două râuri, Cuejdiu şi Bistriţa, la o altitudine medie de 301 m, oraşul este înconjurat de munţi – Pietricica (528 m), Cozla (650m), Cernegura (850 m) şi Cârloman (617 m) şi se bucură de toate avantajele unei naturi unice, cu un climat temperat-continental.
Datorită poziţiei sale, pe traseul unor importante rute comerciale, oraşul a cunoscut o puternică dezvoltare, în perioada modernă, Piatra-Neamţ ajungând cel mai important centru urban din ţinutul Neamţului şi oraş reşedinţă al judeţului. Industria, serviciile bancare şi lucrările publice au cunoscut o puternică dezvoltare, concomitent cu înflorirea vieţii culturale.
Piatra Neamţ in zilele noastre se remarcă prin arhitectura modernă a clădirilor sale, armonios integrată în peisajul natural, conferind oraşului un cadru peisagistic deosebit, de unde şi numele de „Perla Moldovei", pe drept atribuit acestui oraş. O plimbare cu telegondola ce porneşte din zona gării, îşi continuă drumul pe deasupra centrului şi a zonei istorice a oraşului pe un traseu de 2150 de metri şi are sosirea pe muntele Cozla nu poate decât să convingă vizitatorii de acest lucru.
Iubitorii de istorie şi de frumos pot vizita Ansamblul Arhitectural „Curtea Domnească", numeroasele muzee şi biserici vechi din Piatra Neamţ sau parcurge traseul de drumeţie de pe muntele Bâtca Doamnei unde se află ruinele cetăţii dacice „Petrodava". De altfel, trasee de drumeţie sunt amenajate pe toţi munţii care înconjoară oraşul.
Pârtia de schi pentru avansaţi (în proiect fiind construcţia altor două: pentru începători şi de dificiltate medie) şi pârtia de tubing pentru copii de pe muntele Cozla, împreună cu toate amenajările aferente acestora, fac din Piatra Neamţ principalul punct de atracţie pe timpul iernii pentru locuitorii din nordul ţării şi nu numai.
Pe timpul verii, Ştrandul Tineretului de la poalele muntelui Cernegura, cel mai mare şi mai modern din regiunea de NE, primeşte anual zeci de mii de vizitatori. Complet reamenajat în urma unei investiţii de peste 4 milioane de euro, este dotat cu două bazine în aer liber, terenuri de tenis şi fotbal cu gazon artificial, terenuri de volei pe nisip şi baschet, piste de skateboard şi role, spaţii de joacă pentru cei mici, teren de paintball, terase, cluburi şi discoteci. Cei care doresc, pot alege să petreacă o perioadă mai mare aici într-una din cele 30 de căsuţe de vacanţă sau la una dintre cabanele cu mai multe apartamente construite aici.
Stadionul Municipal – proprietate a municipiului Piatra Neamţ îndeplineşte standardele UEFA pentru organizarea competiţiilor naţionale şi internaţionale, iar pentru aceasta a fost dotat cu nocturnă şi la terenurile de antrenament, s-au reabilitat tribunele, s-a realizat împrejmuirea modernă a stadionului, s-a amenajat o pistă de atletism, iar terenul de antrenament a fost acoperit cu gazon sintetic, încălzit electric. Capacitatea stadionului a fost mărită la 17.500 de locuri. Construcţia uneia dintre cele mai mari Săli Polivalente din ţară, cu o capacitate de 4.000 de locuri este în curs de finalizare.
Centrul de sănătate şi întreţinere AnaSpa reprezintă o bună o alternativă în zilele mohorâte. Atracţia principală este sauna, cea care a adus renume oraşului datorită pietrei de râu folosite. Unicat este şi camera de sare, o „solniţă" uriaşă care atrage prin puritatea aerului; sarea adusă special de la Praid oferă condiţiile unei saline naturale. Hammam-ul (baia turcească tradiţională), piscina şi jacuzzi sunt alte opţiuni oferite de centrul de sănătate.
Cele două mall-uri şi patru hypermarket-uri vor satisface cu siguranţă gusturile pasionaţilor de „shoping".
Punctul de informare turistică de pe Bd. Republicii, în incinta Bibliotecii Judeţene G.T.Kirileanu stă la dispoziţia vizitatorilor cu hărţi ale oraşului şi materiale informative despre Piatra Neamţ şi zonele turistice adiacente.
Placă turnantă pentru turismul din regiunea de Nord-Est a ţării, Piatra Neamţ constituie un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău ori spre Cheie Bicazului, fie spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor. Oraşul are o bogată viaţă culturală, aici având loc anual festivaluri internaţionale de teatru, muzică şi arte plastice.
Descoperirile arheologice alaturi de documentele istoricilor ne arata faptul ca regiunea geografica care inconjoara orasul Piatra-Neamt a fost locuita inca din perioada mezoliticului (aprox. 12.000 inainte de Hristos). Cea mai veche asezare a fost descoperita la Poiana Ciresului insa dovezi ale trecutului precum bucati de ceramica, silex ale civizilizatiei Cucuteni au fost descoperite deasemenea pe Cozla, in Darmanesti, Batca Doamnei, Ciritei (P.Neamt), etc.
Orasul Piatra-Neamt are o istorie indelungata, drept dovada fiind asezarile fortificate ale geto-dacilor de la Batca Doamnei, Cozla si Calu (datand din secolul 1 inainte de Hristos), deasemenea in scrierile istoricilor aparand si denumirea de Petrodava.
Pe masura ce ne apropiem de prezent, putem gasi si alte dovezi ale existentei regiunii din care face parte orasul Piatra-Neamt si in Cronica ruseasca (1387-1392) precum si in documente care atesta existenta manastirii Bistrita.
Documentar, Piatra Neamț este mentionat pentru prima data in 1387 sub numele de "Kamena" (Piatra) intr-o lista a oraselor mentinuta la zi de rusi.
Dintre documentele interne, este menţionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel
Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o "casă a lui Crăciun de la Piatra", iar in 1453 primeste statutul de targ domnesc.
Evoluția așezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanță urbană: Piatra lui Crăciun, Roman și Neamț. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici a unei Curți Domnești.
Sursa: site-ul Primariei Piatra Neamt
Judetul Neamt
…„Multe râuri s-aruncă din strâmtorile Carpaţilor în roditoarele noastre câmpii, nici unul însă nu deschide în bateliştea munţilor o vale mai luminoasă şi mai fermecătoare ca Bistriţa Moldovii. Ea întruneşte-n întinsa-i domnie sălbătăcia Jiului, mareţia Oltului şi bogăţiile Prahovei. Călătorii străini cari-au străbătut-o pe plute, din Dorna până-n Piatra, o pun, cu drept cuvânt, printre cele mai frumoase ape din lume. În vechime curgea pe prund de aur şi purta numele de Aurar. Drum larg despica printre măguri valurile-i repezi, şi falnic îi e mersul. Se-nalţă codrii s-o privească, sprinţare-i sar pâraiele-n cale, plutaşii îi cântă doine, satele huzuresc pe mândrele-i maluri: pădurile au căprioare, izvoarele păstravi, şi Bistriţa – lostriţi. Soarele scăpăta spre asfinţit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind, ca nişte glasuri pe sub pământ. Mareţ, fantastic se ridică-n faţa noastră, ca un dom uriaş, Pionul – bătrânul rege al Carpaţilor Moldovii.” …
… „Turlele Ceahlăului stau îmbrobodite-n ceaţă. Şi-i linişte, o linişte sfântă, care face să te crezi pe alt tărâm. Miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineţii…Din jnepenii culcaţi de vânturi se înalţă de pretutindeni stânci uriaşe, ale căror forme ciudate au toate nume şi înţelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnu Sihastrului, Căciula Dorobanţului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe Valea Bistriţii, Gardul Stânelor, ridicat pe pragul unei prăpăstii înfiorătoare, şi-n mijlocul acestei salbe de stânci se-nalţă Panaghia, un sul măreţ de piatră, scrijelat de ploi, înfipt ca un corn în creştetul pleşuv al Ceahlăului. Soarele e la nămiezi. În depărtări, o pulbere albastră pluteşte peste talazuri de codri”…
(Alexandru Vlahuţă - România pitorească – În Munţii Neamţului)
Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice. Tot în această zonă a ţării s-au descoperit urme certe ale unor civilizaţii preistorice ale Europei, cum ar fi Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 – 2.600 î.e.n.), dar şi dovezi ale prosperei civilizaţii dacice (de ex: aşezările din zona oraşului Piatra Neamţ, cele de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu).
Din punct de vedere istoric, evoluţia aşezărilor rurale a dus şi în Neamţ la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. al XIV-lea, a primelor centre cu nuanţă urbană, cum ar fi: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul Piatra a căpătat o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti. Perioada medievală a fost, la rândul său, deosebit de bine reprezentată, în acest sens fiind semnificativă Cetatea Neamţ. Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale duc la o dezvoltare economică a ţinutului din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. al XVIII- lea, sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. al XIX- lea încep să apară şi primele fabrici.
Revoluţia etnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial şi în această parte a ţării. Participarea României, începând cu 1916, la Primul Război Mondial a făcut însă ca situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă.
Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat participarea nemţenilor la lupta pentru reîntregirea patriei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificaţiei Târgu Neamţ – Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere mari distrugeri. Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947 au determinat o nouă etapă în evoluţia istorică a judeţului Neamţ.
Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la Vest spre Est – 1907 m, vârful Ocolaşul Mare- Muntele Ceahlău şi 169 m în Lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului, dintre care cel mai mare este Masivul Ceahlau cu Varful Ocolasul Mare, 1.907 metri.
Rețeaua hidrografică este formată din Râul Bistriţa – care străbate judeţul din Nord – Vest la Sud, cursul inferior al râului Moldova, o parte din cursul inferior al râului Siret (în partea Estică), precum şi pâraiele Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdiu, Nechit şi Valea Neagră.
Lacurile artificiale sunt executate în scopuri complexe: hidroenergetice, atenuarea viiturilor, piscicultură, agrement, cel mai mare fiind Lacul Izvoru Muntelui – creat prin barajul de la Bicaz, în suprafaţă de 3.100 ha şi o lungime de 35 de Km. Alte lacuri artificiale aflate pe teritoriul județului sunt: Pângărați (155 ha), Vaduri (120 ha) și Bâtca Doamnei (235 ha).
Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii este cel mai mare lac de baraj natural din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa, având o suprafaţă de aproximativ 150 ha, o adâncime medie de 10 m şi un volum de apă de 1.000.000 mc. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mai mici. Lacul Cuejdel s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe cursul pârâului Cuejdel, la baza Culmii Munticelu din Munţii Stânişoarei.
Ceahlăul, muntele care farmecă cel mai puternic privirea și înaripează în cea mai mare măsură, dintre toți munții României, imaginația drumeților, se înalță ca o măreață cupolă a Carpaților de Răsărit și întregului pământ moldav, pe meleagurile Neamțului. Este un mare și impresionant muzeu în aer liber, cu exponate unice, care poartă cu ele povestea de viață, sub formă de legendă ori simplu toponim: Dochia, Panaghia, Toaca, Dorobanțul, Călugării, Piatra Lăcrimată, Polițele cu Crini, Turnurile lui Butu și Ana, Detunatele…Este o uriașă insulă de floră și faună, dezvoltată prin milenii și veacuri de grandioasă și zbuciumată evoluție geologică.
Nimbul său legendar – ”muntele sfânt la dacilor”, ”muntele rugăciunii” – este completat de o înfățișare cu adevărat impunătoare, dată de masivitatea sa și o anumită aură misterioasă.Dominând munții din jur și datorită poziției sale relativ singuratice, ce-i permite o vizibilitate distinctă, aidoma unei vechi piramide sau unui semeț promontoriu, Ceahlăul se zărește din multe părți ale Moldovei și Transilvaniei.
În paginile de istorie ale județului Neamț este scris pe vecie numele Cetății Neamț. De peste șase secole, din vremuri demult apuse, cetatea stă de strajă pe valea râului Ozana, aparând în acele timpuri, cu eroism, pământul și neamul moldovenesc. Construită de Petru I Mușat, iar apoi extinsă și consolidată de Ștefan cel Mare, care a amenajat și un șant de apărare prevăzut cu un pod arcuit, falnica cetate a rezistat multor asedii ale armatelor vrăjmașe.
La poarta de intrare dinspre apus, cum vii dinspre Ardeal, te întâmpină un peisaj impresionant, care îți deschide calea către frumosul tărâm nemțean: Cheile Bicazului. Din timpuri vechi și până astăzi, apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în munte și au format cele mai spectaculoase chei din țară.
Peisajul îți taie răsuflarea și nu știi de este vis sau realitate: pereți înalți de stâncă se ridică spre cer, ca într-o încercare de atingere a nemărginirii și lasă drumul să șerpuiască printre ei și să curgă ușor, acompaniat de susurul apei învolburate care se rostogolește pe toate pietrele din cale. ”Piatra Altarului” se înalță semeață și poți asculta în adierea vântului aspru de munte legende despre daci și ritualurile lor religioase.
”Gâtul Iadului”, locul unde stâncile se apropie cel mai mult una de alta de parcă ar vrea să se unească și să devină din nou numai una, străjuit de ”Santinela”, un perete drept ce te îmbie la un urcuș în căutarea soarelui, întregesc peisajul apocaliptic dar fascinant, unic și plin de povești.
Casa în care s-a născut și a copilărit marele scriitor Ion Creangă șade și acum pe ulița din Humulești ca o dovadă a existenței, în vremuri deja apuse, a personajelor din poveștile mult iubite de noi toți. Prichiciul vetrei cel humuit, motoceii cu care se jucau mâțele, tinda casei și ograda iți vor aduce aminte de aventurile lui Nică a lui Ion a Petrei, și de copilărie, ca de o comoară de preț care ne însoțește toată viața. Casa-muzeu a fost restaurată păstrându-și toate particularitățile arhitecturii și vieții populare ale vremii de atunci, iar înăuntru vei descoperi o bogată colecție de obiecte tradiționale casnice ori gospodărești, un adevărat tezaur etnografic.
Construită în 1830 de bunicul dinspre tată a lui Creangă – Petrea Ciubotariul, casa a devenit muzeu în 1951. Simplitatea curții și a casei, interiorul specific satului nemțean din acea vreme, aduc aminte de atât de frumoasele tradiții moldovenesti, reprezentând o oază de linişte intr-o lume acaparată de modernism. Aici trăiești senzația că aventurile lui Nică se întrepătrund cu cele ale copilăriei tale, iar copilul din tine renaște dându-ți din nou seninătatea şi naturalețea de atunci.
Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă. În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele.
La sărbătorile din an ale comunelor, sătenii încing hora după datină, în cântec de fluier, nai sau trompetă.Obiceiurile la sărbătorile de iarnă formează cel mai lung, mai bogat și mai vesel ciclu de manifestări folclorice și reprezintă comoara vie a spiritualității populare, bine păstrată în satele nemțene. Colindatul în cete de copii sau tineri, cântece cu steaua și teatrul cu teme religioase – Vicleemul și Irozii, de la Sărbătoarea Crăciunului, uratul cu plugușorul, buhaiul, tălăngile, plugul tras de boi, jocurile cu măști – capra, cerbul, ursul alaiul, apoi sorcova, dansul căiuților și teatru haiducesc, de la Anul Nou, impresionează de fiecare dată prin mesajul tematic, costumație, recuzită și muzică.
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, deschis într-un frumos edificiu din cadrul Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, clădit pe la 1930 de antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey, găzduieşte cea mai variată şi bogată colecţie din Europa, care se remarcă prin valoroase obiecte și vase de ceramică pictată monocrom, bicrom sau tricrom, cu forme elegante și rafinat decorate, care oferă o imagine cuprinzătoare despre arta decorativă și figurativă aparținând celei mai importante culturi eneolitice din sud-estul Europei, Cultura ”Precucuteni – Cucuteni”.
Sursa: site-ul Consiliului Judetean Neamt
Grand Hotel Ceahlau***
Amplasare: in zona centrala a orasului Piatra Neamt, la 100 de metri de ansamblul Curtea Domnească.
Grand Hotel Ceahlău este clasificat la categoria 3 stele si se caracterizează prin confort si curăţenie.
Capacitate cazare: 42 de camere single (suprafata 13 mp), 94 de camere duble (suprafata 17 mp) şi 7 apartamente de nivel VIP, parter + 11 etaje, 244 de locuri.
Dotari camere: aer condiţionat, TV ecran plat si cablu, minifrigider, internet wireless, pardoseala cu mochetă, baie cu dus, balcon.
Facilitati: restaurant, bar panoramic la ultimul etaj, terasă, internet wireless, sali de evenimente si conferinte, serviciu de concierge, servicii de spalatorie si calcatorie, lift, camera pentru bagaje, parcare.
Restaurant Ceahlau, situat la parterul hotelului, va ofera o gamă variată de preparate din bucătăria tradiţională românească si internaţională.
Din punctul de vedere al amplasării unitaţii faţă de principalele atracţii din Piatra Neamţ, pot fi evidenţiate următoarele puncte de interes turistic aflate in vecinătatea sau la scurtă distanţă faţă de unitatea hotelieră: Parcul Tineretului, Teatrul Tineretului, Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţe Naturale, Muzeul memorial “Calistrat Hogaş”, Casa Lalu (actualul Club al Copiilor), Casa Paharnicului, Telegondola, Baza Hipică “Virgil Bărbuceanu”, Parcul Cozla, Colibele Haiducilor, Ştrandul Tineretului, Stadionul Ceahlăul, Casa de Cultură a Sindicatelor, Biblioteca Judeţeană "G. T. Kirileanu" Neamţ, Galeria de Artă Lascăr Vorel, Barajul şi Lacul Bâtca Doamnei, Cetatea Dacică Bâtca Doamnei şi Curtea Domnească, ansamblu alcătuit din: Turnul lui Ştefan cel Mare, Biserica Sf. Ioan ctitorită de Stefan cel Mare, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă Neolitică Cucuteni, Expoziţia Muzeală Curtea Domnească.
Județul Neamț este situat la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei și se întinde foarte puțin și în partea de N-V a Transilvaniei, cuprinzând zona Bicaz-Chei. Este cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului Ceahlău si a lacului de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița al cărui baraj se situează în partea de vest a orașului Bicaz.
Județul Neamț cuprinde numeroase obiective turistice importante și locuri de vizitat de o frumusețe impunătoare: Mănăstirile Agapia, Neamț, Secu, Sihăstria si Văratec, rezervațiile naturale Parcul Național Ceahlău, Codrii de aramă, Codrii de argint, Rezervația de zimbri, Cetatea Neamțului.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
